Von der Leyen: Europa trebuie să transforme descoperirile ştiinţifice în industrii, prin piaţa unică, tranziţia curată şi inteligenţa artificială

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în discursul său de la WinWin Brussels Summit că Europa trebuie să rămână nu doar locul marilor descoperiri ştiinţifice, ci şi locul în care aceste descoperiri creează noi industrii şi locuri de muncă sustenabile, iar pentru aceasta a prezentat trei priorităţi: deblocarea scalei pieţei unice, valorificarea oportunităţii tranziţiei curate şi utilizarea inteligenţei artificiale pentru a aduce beneficii în economii. Von der Leyen a subliniat că Europa porneşte de la o poziţie de forţă, deţinând aproape 30% din brevetele globale în tehnologii curate şi găzduind aproape una din trei companii cuantice din lume, cu universităţi şi instituţii de cercetare de top.

În privinţa pieţei unice, von der Leyen a declarat că un antreprenor care vrea să se extindă în Europa se confruntă încă cu un labirint de reguli diferite, cu 27 de sisteme legale şi peste 60 de forme naţionale de companii, iar Comisia vrea să schimbe acest lucru prin EU Inc., aşa-numitul regim al 28-lea, o singură formă de companie la nivel european care permite înfiinţarea unei firme online, din orice loc din Europa, în 48 de ore şi pentru mai puţin de 100 de euro. Ea a adăugat că antreprenorii europeni au nevoie şi de capital, deoarece companiile europene în creştere ridică de obicei cu 50% mai puţin capital decât omologii lor din San Francisco, motiv pentru care Comisia a lansat Scaleup Europe Fund, care în doar două luni a investit în opt companii şi le-a ajutat să atragă aproape 5 miliarde de euro.

Cea de-a doua prioritate, tranziţia curată, a fost prezentată de von der Leyen ca fiind legată atât de protecţia climei, cât şi de competitivitatea şi independenţa Europei. Ea a spus că, de la închiderea Strâmtorii Hormuz, combustibilii fosili importaţi au costat Europa cu 127 de miliarde de euro în plus, fără o singură moleculă de energie suplimentară, iar Europa s-a angajat să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi să reducă emisiile cu 90% până în 2040. Von der Leyen a subliniat că piaţa globală a tehnologiilor curate creşte cu aproximativ 20% pe an şi că sistemele precum ETS au redus emisiile cu aproximativ 50% din 2005, în timp ce economia a crescut cu 30% şi a generat peste 270 de miliarde de euro venituri reinvestite în inovare, iar Comisia lucrează la o Bancă pentru Decarbonizare Industrială, cu obiectivul de a mobiliza 100 de miliarde de euro pentru transformarea industrială.

A treia prioritate, inteligenţa artificială, a fost descrisă de von der Leyen ca o oportunitate enormă de a creşte prosperitatea şi de a îmbunătăţi vieţile, cu aplicaţii precum monitorizarea AI a utilajelor industriale pentru a detecta problemele din timp sau mamografia asistată de AI pentru a identifica mai multe cancere în stadiu incipient. Ea a subliniat că Europa are avantaje reale, cu industrii de top, tradiţie manufacturieră, expertiză ştiinţifică şi cantităţi vaste de date industriale valoroase, iar sarcina este de a pune AI la lucru, mutându-l de pe ecran în lumea reală. Von der Leyen a amintit că l-a numit pe Jim Snabe drept Envoy Special pentru Inteligenţa Artificială Industrială şi a dat exemplul transporturilor, unde vehiculele autonome ar putea reduce accidentele cu pietoni cu peste 90%, iar Europa trebuie să fie locul unde aceste vehicule sunt proiectate şi construite, nu doar utilizate, ceea ce înseamnă aprobări mai rapide şi mai simple, printr-un singur proces de aprobare, după care o tehnologie aprobată să poată fi implementată în toată Europa fără bariere suplimentare.

În încheiere, von der Leyen a amintit de Conferinţa Solvay din 1927, când cei mai mari oameni de ştiinţă ai lumii s-au adunat la Bruxelles, şi a citat cuvintele lui Einstein: „Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea. Pentru că imaginaţia îmbrăţişează întreaga lume, stimulează progresul, dă naştere evoluţiei.” Ea a subliniat că, un secol mai târziu, aceste cuvinte rămân valabile, iar Europa are încă talent ştiinţific extraordinar, dar trebuie să îl potrivească cu imaginaţia de a transforma descoperirile în produse care schimbă vieţi, de a construi industrii care nu există încă şi de a modela un viitor pe care abia începem să ni-l imaginăm.