Vucic îşi recunoaşte înfrângerea, iar proiecţiile dau majoritatea absolută Listei Studenţeşti

Aleksandar Vucic a recunoscut duminică seara, 25 octombrie, înfrângerea listei sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia. Proiecţiile centrului CeSID şi ale institutului Ipsos dau Listei Studenţeşti ”Studenţii câştigă" 52% din voturi, iar listei ”Aleksandar Vucic - Serbia Unită" 39,3%, după prelucrarea a 56% din eşantionul lor de 750 de secţii, a relatat agenţia sârbă Tanjug. Lista ”Ivica Dacic - Factorul stabilităţii" a primit 2,3%, iar celelalte liste sub 1% fiecare. CeSID estimează 139 de mandate pentru Lista Studenţească şi 104 pentru lista lui Vucic, potrivit cotidianului sârb Danas. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională, de 250 de mandate, cere 126.

Dacă rezultatul oficial confirmă proiecţiile, Lista Studenţească poate guverna singură, iar Partidul Progresist Sârb (SNS) pierde guvernarea pe care o deţine din 2012.

Vucic a declarat, la sediul SNS, că nu există încă rezultate finale, dar că eşantionul stratificat arată clar că SNS a pierdut alegerile. El a spus că a câştigat ”lista studenţesc-blocadistă", a relatat cotidianul Nezavisne novine. ”Blocadişti" este termenul folosit de guvernanţi pentru studenţii care au blocat facultăţile. Vucic a estimat 135-140 de mandate pentru Lista Studenţească şi aproximativ 105 pentru lista proprie, adică circa 2,2 milioane de voturi pentru opoziţie şi 1,72 milioane pentru SNS. El a anunţat că SNS se va lupta puternic din opoziţie, potrivit cotidianului Politika.

Organizaţia de monitorizare electorală CRTA a dat Listei Studenţeşti 51,47% din voturi şi listei lui Vucic 40,42%, cu 1,55% voturi nule, a relatat televiziunea N1. Ra¹a Nedeljkov, director de programe la CRTA, a precizat că nicio altă listă nu a trecut pragul electoral de 3%, în afara listelor minorităţilor naţionale, pentru care pragul este mai mic. Ivica Dacic, liderul Partidului Socialist din Serbia, a recunoscut că formaţiunea sa nu a obţinut rezultatul dorit.

Comisia Electorală Republicană a publicat primele rezultate parţiale din 203 dintre cele 8.392 de secţii, adică 2,4%. Acestea dau listei lui Vucic 54,69% şi Listei Studenţeşti 36,04%, potrivit Tanjug, iar alte publicaţii sârbe au preluat cifre puţin diferite. CeSID şi CRTA folosesc eşantioane construite să reprezinte electoratul naţional. Pentru cele 203 secţii numărate primele, Comisia nu a arătat dacă reprezintă ţara. Rezultatul oficial nu este aşteptat înainte de luni.

Vucic a demisionat pe 27 septembrie din funcţia de preşedinte ca să conducă lista SNS, a relatat European Western Balkans. El urma să devină prim-ministru dacă partidul său obţinea cele mai multe voturi, potrivit Associated Press. Vucic a fost premier între 2014 şi 2017 şi preşedinte din 2017.

Ultimul sondaj Ipsos dinaintea votului, comandat de lista ”Aleksandar Vucic - Serbia Unită", dădea acestei liste 47,4% şi Listei Studenţeşti 40%, potrivit Ipsos. Sondajul s-a făcut între 20 şi 22 octombrie, pe 3.624 de respondenţi, în proporţie de 90% prin telefon, şi estima o prezenţă de 64,7%. Până la ora 19:00 votaseră deja 67,6% dintre alegători, după estimarea CeSID şi Ipsos. Avansul de 7,4 puncte al listei lui Vucic din sondaj a devenit, în proiecţia de după vot a aceluiaşi institut, un avans de 12,7 puncte al studenţilor. Datele publicate până acum nu arată cât din această schimbare se datorează mobilizării alegătorilor, cât schimbării opţiunilor de vot şi cât erorilor sondajului.

După anunţul lui Vucic, oamenii au ieşit să sărbătorească în Belgrad şi în alte oraşe. În parcul Pionirski, din centrul capitalei, manifestanţii au dărâmat gardurile şi corturile taberei susţinătorilor guvernului, ridicate acolo în urmă cu peste un an şi jumătate, potrivit Danas.

Prezenţa a depăşit cu mult nivelul din 2023

Până la ora 19:00 votaseră 67,8% dintre alegători, faţă de 55,5% la aceeaşi oră în 2023, potrivit datelor CRTA publicate de Danas. Estimările CeSID şi Ipsos arătau 27,3% la ora 11:00, de 1,8 ori mai mult decât cele 15,1% din 2023. Pe listele electorale sunt înscrişi 6.451.292 de alegători, iar sociologul Milo¹ Be¹ić a estimat la televiziunea publică RTS că au votat circa 4,5 milioane de oameni.

După închiderea secţiilor, Lista Studenţească le-a cerut susţinătorilor să rămână la secţii şi să urmărească numărarea voturilor până la predarea materialelor către comisiile locale.

Mişcarea studenţească a pornit de la prăbuşirea copertinei gării din Novi Sad

Protestele au început după ce copertina de beton a gării din Novi Sad s-a prăbuşit, pe 1 noiembrie 2024, şi a ucis 16 oameni. Nimeni nu a fost condamnat până acum, potrivit BBC News na srpskom. Manifestanţii au pus prăbuşirea pe seama corupţiei şi a neglijenţei de la lucrările de renovare, a relatat AP. Lista ”Studenţii câştigă" are 250 de candidaţi, niciunul student: experţi puţin cunoscuţi, sportivi, agricultori şi artişti, iar primul pe listă este medicul Ilija Srdanovic, potrivit aceleiaşi agenţii.

Violenţe şi nereguli în ziua votului

Observatorii CRTA au înregistrat nereguli de diferite feluri la 29% dintre secţiile pe care le-au monitorizat până la ora 16:00, între care presiuni asupra alegătorilor, a membrilor comisiilor şi a observatorilor, potrivit Danas. CRTA a avertizat atunci că neregulile pot decide un scrutin strâns. Proiecţiile publicate după vot arată o diferenţă de 11 până la 13 puncte între primele două liste. CeSID a primit 260 de sesizări până la ora 17:00.

La Leskovac, un membru al comisiei de vot a spart urna şi a lovit un reprezentant al Listei Studenţeşti, iar votarea a fost întreruptă. La Pavlovac, doi jurnalişti au fost atacaţi şi răniţi. Şeful delegaţiei Uniunii Europene la Belgrad s-a declarat profund îngrijorat de violenţe. Misiunea de observare a OSCE îşi prezintă concluziile preliminare luni.

Reclame împotriva studenţilor, plătite în lei

Serviciul Mondial al BBC a identificat 56 de pagini de Facebook care au difuzat cel puţin 90 de reclame plătite împotriva mişcării studenţeşti între mijlocul lui septembrie şi mijlocul lui octombrie. Reclamele conţineau acuzaţii nedovedite şi nu indicau plătitorul, deşi Meta, compania care deţine Facebook, cere această menţiune pentru publicitatea politică. Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile urmărite de BBC.

Toate reclamele au fost plătite în lei româneşti, cel puţin 29.437 de lei, aproximativ 5.500 de euro, până la 16 octombrie. Cel puţin trei au fost plătite de Bmobile SRL, firmă de marketing digital din Craiova, arată datele Meta analizate de BBC. Legea sârbă interzice finanţarea publicităţii politice din străinătate, iar BBC precizează că plata în lei nu dovedeşte singură unde se află cel care a comandat reclamele.

Printre vorbitorii din clipuri, BBC a identificat animatori pentru copii din apropierea Bucureştiului, dintre care o femeie a declarat că nu şi-a dat acordul pentru folosirea imaginii, precum şi un consilier al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR). Agenţia Anticorupţie din Serbia a declarat pentru BBC că a primit două sesizări privind campaniile digitale şi a deschis o procedură. Suma rămâne mică faţă de cheltuielile partidelor: între 16 septembrie şi 15 octombrie, SNS a cheltuit pe platformele Meta cel puţin 105.000 de euro, iar Lista Studenţească peste 122.000 de euro, arată aceeaşi investigaţie.

Firma din Craiova a lucrat pentru campania lui Victor Ponta

Bmobile a condus campania online a lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din mai 2025, pentru aproximativ 960.000 de euro, potrivit organizaţiei Expert Forum, citată de BBC. Presa română a relatat că proprietarul firmei, Andrei Buşe, a coordonat partea informatică a campaniei lui Ponta. Ponta a fost consilier onorific al lui Vucic, potrivit BBC, şi a primit cetăţenia sârbă în 2018, prin hotărâre a Parlamentului Serbiei. Ponta a declarat presei române că nu ştie nimic despre campania din Serbia. Bmobile nu a răspuns întrebărilor BBC.