WWF România: „Tot mai multe gospodării dependente de lemne de foc, pe fondul crizei energetice”

Dependenţa gospodăriilor din România de lemnele de foc s-a accentuat în ultimii patru ani, în contextul în care veniturile rămân insuficiente, locuinţele sunt slab izolate, iar investiţiile în sisteme de încălzire mai eficiente au scăzut, potrivit unui studiu realizat de WWF România. Organizaţia avertizează, în comunicatul remis redacţiei, că tranziţia energetică riscă să rămână inechitabilă dacă gospodăriile vulnerabile nu sunt incluse efectiv în politicile publice şi în mecanismele de finanţare disponibile.

România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei energetice din Uniunea Europeană, arată studiul multianual realizat de WWF România, iar aproximativ 2,5 milioane de gospodării, în principal din zone rurale şi periurbane, continuă să îşi încălzească locuinţele cu lemne de foc sau alţi biocombustibili solizi, conform datelor prezentate de organizaţie. Pentru o mare parte dintre aceste familii, lemnul nu este o opţiune de consum, ci singura sursă de încălzire pe care şi-o pot permite, potrivit sursei citate.

Datele analizate de WWF România arată că, în pofida existenţei unor instrumente europene şi naţionale destinate tranziţiei energetice, inclusiv PNRR, PNIESC şi viitorul Fond Social pentru Climă al Uniunii Europene, numeroase comunităţi vulnerabile rămân în afara procesului de modernizare energetică. În lipsa unor măsuri ţintite şi accesibile financiar, tranziţia riscă să accentueze dezechilibrele deja existente, mai notează organizaţia

Sondajele citate de WWF România au fost realizate în trei etape - în februarie-martie 2022, februarie 2024 şi martie 2026 - pe eşantioane de 500, 300 şi, respectiv, 500 de respondenţi cu vârste între 18 şi 70 de ani, care folosesc lemne de foc pentru încălzire, conform metodologiei prezentate în comunicat. Cercetarea a urmărit evoluţia obiceiurilor de consum, a situaţiei financiare şi a atitudinilor faţă de modernizarea sistemelor de încălzire, potrivit WWF România.

Ponderea gospodăriilor care se bazează exclusiv pe lemne de foc pentru încălzire a crescut de la 57% în 2022 la 62% în 2026, conform rezultatelor incluse în studiu. În acelaşi interval, cantitatea medie cumpărată pe sezon a urcat de la 14,2 metri cubi la 15,3 metri cubi, conform datelor WWF România. Deşi accesul tehnic la alte surse de energie s-a extins, inclusiv în cazul reţelelor de gaze, acestea rămân inaccesibile pentru multe familii din punct de vedere financiar, potrivit organizaţiei. WWF România notează că acoperirea cu gaze prin conducte a crescut de la 56% la 62%, însă această evoluţie nu s-a tradus într-o reducere a dependenţei de lemn, precizează sursa citată.

Evoluţia veniturilor explică, în mare măsură, această tendinţă, relevă studiul. Proporţia respondenţilor care spun că veniturile nu le ajung nici pentru necesităţile de bază a crescut de la 10% în 2022 la 18% în 2026, conform cercetării. În acelaşi timp, doar 7% dintre participanţi au declarat că îşi pot acoperi confortabil toate cheltuielile şi pot face economii, în scădere de la 9% în urmă cu patru ani, potrivit datelor prezentate de WWF România.

Pe acest fond, investiţiile în eficienţă energetică s-au redus semnificativ, arată studiul. Ponderea gospodăriilor care şi-au înlocuit sistemul de încălzire a coborât de la 8% la doar 1% în perioada analizată, potrivit WWF România. Totodată, 20% dintre locuinţele incluse în sondaj nu au deloc izolaţie la pereţi sau ferestre, iar doar 26% sunt complet izolate, conform sursei citate.

Datele arată şi o persistenţă a unor practici care reduc randamentul energetic şi cresc poluarea, potrivit organizaţiei. Jumătate dintre gospodării folosesc în continuare un amestec de lemn umed şi uscat, deşi această combinaţie produce mai multe particule fine şi mai puţină căldură utilă, precizează WWF România. În acelaşi timp, 44% dintre respondenţi consideră că poluarea aerului generată de arderea lemnului este semnificativă sau foarte semnificativă, proporţie apropiată de cea înregistrată în 2022, conform datelor din studiu.

În privinţa modernizării locuinţelor, 45% dintre respondenţi spun că intenţionează să îşi izoleze casa în viitorul apropiat, potrivit cercetării. Alţi 8% afirmă că şi-ar dori acest lucru, dar nu îşi permit, iar 31% au exclus complet această posibilitate, conform WWF România. Şi intenţiile de schimbare a sistemului de încălzire sunt în scădere uşoară: procentul gospodăriilor care iau în calcul orice fel de modificare a coborât de la 61% în 2022 la 59% în 2026, arată datele prezentate de organizaţie.

Dintre cei care încă au în vedere investiţii, cele mai frecvent menţionate opţiuni sunt instalarea unei centrale termice, indicată de 43% dintre respondenţi, şi îmbunătăţirea sistemului existent, menţionată de 37%, potrivit studiului. Interesul pentru pompele de căldură a crescut modest, de la 14% la 19%, în timp ce interesul pentru panourile solare a scăzut de la 35% la 29%, conform datelor WWF România. În plus, o parte tot mai mare dintre respondenţi declară că intenţionează să treacă exclusiv pe lemne de foc, nu să renunţe la această sursă de încălzire, potrivit sursei citate.

Pe partea de sprijin public, studiul indică o creştere a ponderii gospodăriilor care beneficiază de ajutor de la stat pentru lemne de foc, de la 7% în 2022 la 13% în 2026. Cu toate acestea, 86% dintre gospodăriile incluse în cercetare nu beneficiază în continuare de niciun tip de sprijin, ceea ce, potrivit WWF România, evidenţiază un decalaj major între nevoi şi măsurile existente.

Organizaţia susţine că rezultatele confirmă concluziile desprinse din proiectele LIFE BioBalance şi EUKI BioJust, derulate pentru a sprijini tranziţia energetică în comunităţile vulnerabile. Aceste iniţiative au urmărit dezvoltarea unor soluţii aplicate, inclusiv intervenţii pilot, planuri locale de acţiune şi recomandări de politici publice pentru instrumente precum PNIESC şi Fondul Social pentru Climă, potrivit WWF România.

Un exemplu invocat de organizaţie este comuna Lăpuş, din judeţul Maramureş, una dintre comunităţile pilot din cadrul proiectului EUKI BioJust. Acolo, 20 de gospodării vulnerabile au beneficiat de măsuri precum înlocuirea sobelor ineficiente, izolarea podurilor, schimbarea ferestrelor şi uşilor şi instalarea de panouri solare pentru apă caldă, conform comunicatului. Aceste intervenţii au generat economii de energie de 15% până la 40%, iar în unele cazuri de până la 60%, potrivit datelor prezentate de WWF România.

„România dispune de cadrele de finanţare ale UE, ceea ce este necesar este voinţa politică de a aloca aceste resurse celor mai vulnerabili şi recunoaşterea faptului că decarbonizarea nu poate avea loc fără ca, mai întâi, alternativele mai curate să devină accesibile din punct de vedere financiar - nu doar disponibile din punct de vedere tehnic”, a declarat Raluca Dan, manager de proiect EUKI BioJust, potrivit comunicatului WWF România.

Concluzia principală a studiului este că tranziţia energetică nu poate fi tratată exclusiv ca o problemă de infrastructură sau de obiective climatice, ci şi ca o problemă de accesibilitate economică şi echitate socială, potrivit organizaţiei.