Analiză Storia: În ce oraşe din România e cel mai scump să locuieşti cu chirie

Persoanele care locuiesc în Bucureşti şi Braşov alocă aproximativ 40% din salariul mediu net pentru a plăti chiria pentru o garsonieră, mai mult decât locuitorii din orice alt mare judeţ al ţării, potrivit unei analize realizate de Storia - cea mai vizitată platformă imobiliară din ţara noastră.

„În marile oraşe ale României, preţurile proprietăţilor imobiliare au înregistrat în ultimii ani creşteri constante, ajungând în unele cazuri să se dubleze faţă de nivelul din 2019. Această evoluţie se reflectă direct şi în preţurile chiriilor solicitate de proprietari. Raportat la evoluţia salariului mediu net, în anumite judeţe precum Iaşi sau Constanţa chiriile au devenit mai accesibile pentru locuitori, în timp ce în Bucureşti sau Braşov este mai greu să-ţi permiţi o chirie faţă de acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva judeţe în care chiriile au rămas la fel de accesibile ca în 2022”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

Gradul de accesibilitate al chiriilor din principalele judeţe ale ţării a fost calculat pe baza preţului mediu solicitat de proprietari pentru închirierea de garsoniere, apartamente cu două camere şi apartamente cu trei camere în cadrul anunţurilor publicate pe platforma imobiliară Storia în luna octombrie din anii 2022, 2023, 2024 şi 2025.

Chiriile au fost corelate cu valoarea din luna respectivă a salariului mediu net din judeţele incluse în analiză, conform datelor publicate periodic de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este important de precizat că pentru chiriile solicitate în octombrie 2025 a fost luat în calcul salariul mediu net pe judeţe din septembrie 2025, întrucât acestea sunt cele mai recente date disponibile de la INS.

De asemenea, chiriile exprimate în euro în cadrul anunţurilor au fost convertite în lei pe baza cursului mediu din luna respectivă publicat de Banca Naţională a României (BNR).

În final, pe baza acestor parametri, accesibilitatea chiriei a fost calculată ca procentul din salariul mediu net din judeţul respectiv pe care un locuitor trebuie să-l aloce pentru plata chiriei pentru o garsonieră, un apartament cu două camere şi un apartament cu trei camere.

Analiza a luat în calcul accesibilitatea chiriilor din Bucureşti şi cele mai importante 9 judeţe ale ţării din perspectiva dezvoltării pieţei imobiliare sau a economiei judeţului respectiv: Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Ilfov, Sibiu şi Timiş.

Bucureşti şi Braşov au în prezent cele mai puţin accesibile chirii din România

Potrivit datelor despre chiriile din octombrie 2025 şi salariile medii nete din septembrie 2025, cele mai puţin accesibile chirii sunt în Bucureşti şi judeţul Braşov, acolo unde locuitorii alocă aproape 40% din salariul mediu net pentru plata chiriei.

Este important de remarcat că, în timp ce chiriile sunt cele mai puţin accesibile în Bucureşti, Capitala are cele mai accesibile locuinţe atunci când vine vorba despre achiziţie: locuitorii au nevoie de echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale pentru a cumpăra o garsonieră, potrivit unei analize recente realizate de Storia.

Cel puţin o treime din salariul mediu net alocă pentru chiria unei garsoniere şi locuitorii din judeţele Timiş (36%), Ilfov (35%), Iaşi (34%) şi Cluj (33%). Tot pentru a închiria o garsonieră, locuitorii din Constanţa alocă 31% din venitul mediu net şi sunt urmaţi îndeaproape de locuitorii din Sibiu (30%) şi Bihor (29%).

Dintre judeţele incluse în analiză, cele mai accesibile garsoniere pentru închiriere se află în Dolj, acolo unde locuitorii alocă ceva mai mult de un sfert din salariul mediu net (27%), în special ca urmare a veniturilor obţinute de locuitorii reşedinţei de judeţ, Craiova.

Pe de altă parte, deşi este al doilea cel mai accesibil judeţ pentru închirierea unei garsoniere, Bihor este cel mai puţin accesibil judeţ pentru închirierea unui apartament cu două camere, întrucât locuitorii plătesc aici o chirie echivalentă cu 61% din salariul mediu net. În schimb, locuitorii din alte 4 judeţe plătesc aproximativ jumătate din salariul mediu net pentru a închiria un apartament cu două camere: Bucureşti şi Cluj (52%), Braşov şi Sibiu (51%), în timp ce în topul accesibilităţii regăsim Iaşi (44%).

Pentru un apartament cu 3 camere, bucureştenii plătesc echivalentul a 63% din salariul mediu net, pondere uşor mai ridicată decât în Cluj (59%), dar mai mică decât în Braşov (67%). Cea mai mare pondere din venituri o alocă însă locuitorii din Ilfov (95%), întrucât cele mai multe locuinţe din judeţ sunt case, în timp ce judeţele cele mai accesibile pentru un apartament cu 3 camere sunt Timiş (48%), Sibiu (50%) şi Iaşi (54%)

În ultimii 3 ani, ponderea chiriei în salariu a crescut în Bucureşti, Braşov şi Timiş

Una dintre explicaţiile pentru care Bucureşti şi Braşov au în prezent cele mai puţin accesibile chirii pentru garsoniere este că acestea au crescut într-un ritm mai accelerat comparativ cu salariul mediu net.

Astfel, în 2022, bucureştenii plăteau 33% din salariul mediu net pentru chiria unei garsoniere, însă procentul a crescut la aproape 40% într-un interval de numai 3 ani. Între timp, în Braşov, ponderea chiriei în salariul mediu net a crescut de la 36% în 2022 la 40% în prezent. Singurul alt judeţ important în care ponderea chiriei în venituri a crescut în ultimii 3 ani este Timiş, de la 28% la 36%.

Între timp, chiriile au crescut într-un ritm similar cu salariile în două judeţe: clujenii plătesc în continuare aproximativ 33% din salariu pe chiria unei garsoniere, în timp ce ponderea chiriei este uşor mai ridicată în judeţul Ilfov: 35%, de asemenea constantă pe parcursul ultimilor 3 ani.

În schimb, în celelalte 5 judeţe analizate, locuitorii alocă în prezent o pondere mai mică din salariu pentru plata chiriei. Este în special cazul judeţului Constanţa, unde ponderea chiriei pentru o garsonieră din salariu a scăzut abrupt de la 40% în 2022 la 31% în 2025.

De asemenea, în judeţul Dolj, ponderea chiriei în salariu a scăzut cu 8 puncte procentuale, de la 35% în 2022 la 27% în 2025, iar un alt exemplu este judeţul Bihor, unde în 2022 locuitorii plăteau 35% din venit pentru chirie, pentru ca acum să aloce 28%.O reducere mai mică a ponderii chiriei în salariu se remarcă şi în Iaşi (de la 38% la 34%) şi Sibiu (de la 33% la 30%).

De asemenea, datele arată că judeţele Dolj şi Iaşi sunt singurele în care, în ultimii trei ani, ponderea chiriei în salariul mediu net a scăzut atât pentru garsoniere, cât şi pentru apartamentele cu două şi trei camere.

Pe de altă parte, datele arată că, în unele judeţe, situaţia este diferită în cazul apartamentelor cu 2 camere şi 3 camere. Un exemplu este Braşov, acolo unde ponderea chiriei în salariu a scăzut pe segmentul apartamentelor, chiar dacă pe segmentul garsonierelor a crescut. De asemenea, în Bucureşti şi Timiş se observă variaţii foarte mici a ponderii chiriei pentru apartamente, chiar dacă ponderea a crescut în cazul garsonierelor.

Există însă şi situaţii diametral opuse, în care ponderea chiriei pentru apartamentele cu cel puţin două camere a crescut, concomitent cu o scădere a ponderii în cazul garsonierelor. Printre exemple se numără în special Bihor, acolo unde ponderea chiriei în salariu pentru un apartament cu două camere a crescut de la 47% în 2022 la 61% în 2025. Situaţii asemănătoare, dar cu variaţii uşor mai mici pe ultimii 3 ani, există şi în Sibiu şi Constanţa.

Chiriile din Bucureşti, aproape la fel de accesibile ca în Budapesta sau Praga

Raportat strict la valoarea exprimată în euro, chiriile din Bucureşti sunt printre cele mai accesibile dintre capitalele din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate în studiul Property Index 2025 realizat de compania de consultanţă Deloitte, care a luat în calcul valoarea medie a chiriilor de pe parcursul anului 2024.

Raportul Deloitte exprimă chiriile în euro pe metru pătrat util. Pentru a afla valoarea aproximativă a chiriei în funcţie de tipul locuinţei, am luat în calcul suprafeţele minime legale pentru garsoniere şi apartamentele cu 2 şi 3 camere, aşa cum sunt menţionate în Anexa 1 a Legii 114 din 11 octombrie 1996, cunoscută şi drept Legea locuinţei. Mai exact, suprafaţa minimă legală este de 37 de metri pătraţi utili pentru o garsonieră, 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu 2 camere şi 66 de metri pătraţi pentru un apartament cu 3 camere.

Astfel, pe baza datelor din raportul Deloitte, chiria medie din anul 2024 pentru o garsonieră din Bucureşti a fost de 381 euro, iar o valoare mai mică a fost înregistrată doar în Sofia (296 euro). În schimb, toate celelalte capitale europene au chirii mai mari, inclusiv cele din regiune: Budapesta (444 euro), Bratislava (570 euro), Praga (611 euro), Roma (644 euro) sau Varşovia (931 euro). Între timp, la Paris sau Madrid chiriile pentru o garsonieră depăşesc 1.000 de euro.

O situaţie atipică se înregistrează în Viena, acolo unde datele indică o chirie de numai 400 euro pentru o garsonieră, ca urmare a ponderii ridicate a locuinţelor sociale deţinute de municipalitate, prin care chiriile sunt mai mult sau mai puţin ţinute sub control. De asemenea, datele indică o chirie de 681 euro pentru o garsonieră din Berlin, mult sub valorile din alte capitale vest-europene. Aici contribuie atât stocul ridicat de locuinţe sociale, cât şi reglementarea pieţei prin limitarea creşterii chiriei, cunoscută oficial sub numele Mietpreisbremse.

Pe de altă parte, dacă luăm în calcul şi salariile medii nete din aceste capitale europene, aşa cum sunt menţionate pe platforma Numbeo, se observă că la acest capitol Bucureşti este aproximativ la acelaşi nivel cu numeroase capitale din regiune.

Astfel, potrivit datelor corelate din raportul Deloitte şi platforma Numbeo, bucureştenii plătesc aproape 28% din salariu pentru chiria unei garsoniere. Pentru bucureşteni, ponderea chiriei în venituri este mai mare nu doar comparativ cu Sofia (18%), ci şi comparativ cu Praga (26%). Valori apropiate de Bucureşti se înregistrează însă şi pentru locuitorii din Budapesta (29%) şi Roma (29%).

Şi aici merită remarcată ponderea scăzută a chiriei în salariul mediu din Berlin (26%) şi mai ales, din Viena (11%). La polul opus, cele mai mari ponderi ale chiriei în salariul mediu dintre capitalele analizate le suportă locuitorii din Paris (31%), Varşovia (32%), Madrid (38%) şi, mai ales, Lisabona (46%).

Concluzii

Ponderea chiriei în salariul mediu net nu a înregistrat o evoluţie unitară la nivel naţional pe parcursul ultimilor trei ani. În unele judeţe precum Sibiu, Iaşi sau Constanţa salariul mediu net a crescut într-un ritm mai alert decât chiriile, ceea ce a permis ca ponderea chiriei în salariu să scadă.

Pe de altă parte, în Bucureşti, Braşov şi Timiş salariile nu au ţinut pasul cu evoluţia chiriilor solicitate de proprietari, astfel că pentru locuitori este mai dificil să-şi achite chiriile.

La nivel european, datele indică faptul că Bucureşti este capitala cu cea mai mică chirie pentru o garsonieră, cu excepţia Sofiei. Pe de altă parte, există capitale precum Praga sau Budapesta unde ponderea chiriei în salariu este foarte apropiată.

Comparaţiile directe sunt influenţate atât de salariile mai mari pe care le câştigă rezidenţii din alte capitale, cât şi de reglementările din unele oraşe precum Viena sau Berlin.