ANALIZĂ XTB, Claudiu Cazacu - Gazele vin din nou cu facturi mai mari în Europa. România intră în iarnă cu un avantaj, dar şi cu riscuri

Preţurile gazelor naturale din Europa sunt din nou pe creştere, iar apropierea sezonului rece readuce în discuţie riscul unor costuri mai mari pentru consumatori şi pentru economie, potrivit unei analize XTB semnate de Claudiu Cazacu. Pentru România, miza este dublă, pentru că pune presiune asupra industriei şi, ulterior, asupra facturilor populaţiei, iar ţara noastră ar avea un avantaj important prin producţia internă şi perspectiva Neptun Deep, potrivit analizei citate.

Preţurile gazelor naturale în Europa se află, din nou, pe trend ascendent, iar cotaţia pe bursa olandeză Dutch TTF a depăşit miercuri 100 de euro pentru un megawatt-oră, potrivit analizei XTB. Temeile unui nou episod de accelerare care să reverbereze negativ asupra consumatorilor şi economiilor continentului sunt în creştere, iar cu stocuri reduse şi apropierea sezonului rece în condiţii de perturbări ale aprovizionării, cotaţia a sărit cu 36,2% doar în octombrie, conform sursei citate. Situaţia din Europa este diferită de cea din SUA, unde gazul natural este relativ stabil începând din primăvară şi unde are un avans de doar 2,3% luna aceasta, potrivit aceleiaşi analize.

În Europa, care nu se poate baza pe gazul natural dinspre Orientul Mijlociu în condiţiile conflictului din regiune, gradul de umplere a depozitelor este sub cel istoric al perioadei, potrivit analizei XTB. S-a pornit de la niveluri coborâte din primăvară, cu depozite 28% pline la finele sezonului rece, faţă de 34% în anul anterior, iar la 21 octombrie, la nivel european, depozitele erau pe trei sferturi pline, conform sursei citate. Reticenţa de a le umple ţine şi de preţ, costul mediu al gazelor injectate pentru reumplere fiind al doilea cel mai ridicat din ultimul deceniu, iar fără volume semnificative de gaz natural dinspre Qatar, Europa s-a aprovizionat din alte surse, la cotaţii în creştere, în timp ce gazul lichefiat din SUA acoperă aproximativ 30% din cerere, potrivit analizei XTB.

Vremea toridă şi seceta au majorat, de asemenea, nevoia de energie, care a fost satisfăcută suplimentar prin consumul de gaze naturale, iar în august cererea de gaz pentru producţia de energie a crescut cu 20% şi pe parcursul verii cu 9% faţă de anul anterior, potrivit analizei XTB. Estimările ACER merg spre 18 până la 33 de miliarde de euro plătiţi în plus de europeni pentru importul unor cantităţi similare de gaze naturale din cauza războiului din Orientul Mijlociu, costurile fiind distribuite de la consumatori casnici până la industrie şi preţul mai ridicat al energiei, conform sursei citate.

Cu un nivel al stocurilor redus, sub media istorică, în special în ţări precum Germania, vremea va avea o influenţă majoră asupra traiectoriei preţurilor în această iarnă, iar Europa va continua să „lupte” pentru importurile flexibile de GNL cu Asia, cu potenţiale episoade de volatilitate pronunţată, potrivit analizei XTB. Cu restricţiile pentru gazul din Rusia şi exporturile Qatarului afectate, sursa principală pentru gazul natural ar urma să fie SUA, conform analizei citate. Deşi nu suntem la vârfurile din 2022, în contextul datoriei publice şi al dobânzilor ridicate în Europa, o nouă criză energetică ar pune presiune suplimentară pe economie şi consumatori, iar mesajul SUA către aliaţii din Golful Persic de a fi pregătiţi pentru o nouă rundă scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie este un nou risc pentru petrol şi gaze naturale, potrivit analizei XTB.

Traderii sunt atenţi pe termen scurt la reperul de 100 de euro/MWh şi vor urmări dacă piaţa se va „aşeza” deasupra sau sub acesta, potrivit analizei XTB. Dacă reperul ar fi depăşit, următoarea regiune ar putea fi cea de 115 euro/MWh, urmată de 140-145 euro/MWh, iar un vârf chiar dincolo de nivelurile de mai sus, spre 180 euro/MWh, nu poate fi exclus dacă vremea devine deosebit de rece pentru o perioadă prelungită, conform sursei citate.

În România, frigul a dus la importuri de 14,7 milioane de metri cubi de gaze (sau 155 GWh) miercuri, din care exportă mai departe 6,7 milioane de metri cubi (71 GWh), potrivit analizei XTB. Stăm mai bine la depozitare, având 88% din spaţiu ocupat, faţă de 75% media în Europa, dar suntem sub nivelul de anul trecut, când aveam 98% din capacitate „încărcată”, conform sursei citate. Pentru consumatorii industriali, preţul ridicat al gazelor naturale pune probleme, iar viabilitatea unor domenii este adusă în discuţie atât în România, cât şi în întreaga Europă, potrivit analizei XTB. Preţul echivalent în SUA, de aproximativ 8 euro/MWh, este semnalul unei diferenţe majore de competitivitate, iar liberalizarea preţurilor ar însemna ajustarea lor în sens ascendent şi pentru populaţie, conform analizei citate.

Deocamdată, schema de plafonare stabileşte niveluri maxime de preţ pentru producătorii şi furnizorii de gaze naturale, iar eliminarea acestora ar putea duce la creşteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale, de la 1 aprilie, potrivit analizei XTB. În scenariul principal al analiştilor, însă, dacă preţul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 euro/MWh, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile, conform sursei citate.

România deţine, însă, un atu: producţia Neptun Deep, iar pentru consumatori va conta efectul final în preţuri al majorării masive a ofertei de gaze la nivel intern, potrivit analizei XTB. Pentru cei cu venituri reduse, o trecere rapidă la nivelurile de piaţă ar fi dificil de gestionat, iar pe de altă parte, unii români deţin, direct sau indirect, prin fonduri listate sau prin pensii, acţiuni la producătorii Romgaz şi Petrom, care ar urma să obţină o accelerare a veniturilor, în timp ce distribuţia profiturilor va depinde de schema de plafonare adoptată efectiv, conform sursei citate. Identificarea unui nivel de echilibru într-o economie complexă este o misiune importantă, dar nu uşoară, potrivit analizei XTB.