Actorii Teatrului Yamamoto Noh din Osaka au jucat pe scena Ateneului Român

Actorii Teatrului Yamamoto Noh din Osaka au jucat, luni seara, pe scena Ateneului Român din Capitală, în cadrul unui spectacol în două acte, precedat de un vernisaj cu stampe japoneze. Manifestarea este parte a colaborării culturale dintre România şi Japonia.

Alexandru Constantin Chituţă, curatorul expoziţiei, a precizat, în ocazia deschiderii acesteia: "Ne-am întors chiar azi (n.r. luni) de la Sibiu, unde timp de zece zile am trăit magia Festivalului Internaţional de Teatru de acolo. Aici avem o expoziţie despre stampe japoneze, pentru că avem o prietenie şi o colaborare culturală extraordinară cu Japonia. Muzeul Naţional Brukenthal, împreună cu Ambasada Japoniei şi cu George Şerban, colecţionar, au realizat peste 60 de expoziţii dedicate stampei japoneze, în cei peste şase ani de colaborare. În tot acest timp, ziua Împăratului Japoniei s-a deschis, anual, la Sibiu, cu o expoziţie de stampe japoneze. În preambulul spectacolului din seara aceasta (n.r. luni seara) am reuşit să organizăm, în incinta Ateneului Român, mica dar generoasa expoziţie care vorbeşte despre originile teatrului Kabuki şi despre actorii şi magia teatrului Noh, care face parte din patrimonial UNESCO din anul 2008. Aşadar, ceea ce se întâmplă astăzi la Ateneu este o premieră, pentru că această expoziţie adună laolaltă stampe japoneze din partea kabuki şi stampe japoneze din zona teatrului Yamamoto Noh”.

Reprezentaţia Teatrului Noh - cea mai veche formă de teatru cu măşti încă jucată în forma sa originală, cu o vechime de peste 650 de ani - şi expoziţia „Artele spectacolului japonez” - Xilogravuri din secolele XVII-XX din Colecţia George Şerban au fost organizate cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal.

Curatoriată de Alexandru Constantin Chituţă, director de proiecte culturale la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, expoziţia cuprinde, între altele, lucrări de Tsukioka KOGYO (1869-1927), din seria „O sută de piese Noh”, cu imagini ale actorilor din piese tradiţionale celebre, unele dintre ele atribuite fondatorilor teatrului Noh, lui Kan'ami, şi fiului său Zeami. În desenele sale minimaliste, artistul Kogyo a surprins elementele de bază ale teatrului Noh: decorurile de o simplitate căutată, cu figuri atent detaliate, coloritul luxuriant, costumele somptuoase. Prin contrast, Teatrul Kabuki, o altă formă de teatru tradiţional japonez, este renumită pentru stilul său extravagant, costumele spectaculoase şi machiajul elaborat. Pentru evenimentul de la Ateneu au fost selectate lucrări cu actori kabuki dansând sau cântând la diverse instrumente (koto, shamisen, flaut, tobe), stampe realizate în perioada Edo de către celebrii artişti ukiyo-e, Koryusai (1735-1790), Kiyonaga (1752-1815), Utamaro (1750-1806), Toyokuni I (1769-1825), Kunisada Toyokuni III (1786-1864). Reprezentative pentru Era Meiji sunt câteva imagini cu „frumoase femei” (binjin ga), care cântă la diferite instrumente precum flaut, koto, shamisen sau tobe, lucrări realizate de Chikanobu, Yoshitoshi, Kunichika, Toshikata, Nobukazu şi Shuntey. Au fost expuse, de asemenea, kimonouri şi evantaie din colecţia Teatrului Yamamoto Noh.

La evenimentul de luni seara au fost prezenţi preşedintele Conferinţei Generale a UNESCO, ambasadoarea Simona Miculescu, ministrul Culturii, Demeter Andras, fostul ministru de resort, Raluca Turcan, precum şi ambasadorul Japoniei, Takashi Katae.

Constantin Chituţă ne-a spus că, sâmbătă, urmează să fie deschis în premieră, la Palatul Braunstein din Iaşi, un salon oriental, existând şi intenţia de inaugurare a unui astfel de salon la Palatul Brukenthal din Sibiu. Salonul de la Iaşi, deschis cu ajutorul Muzeului Municipal Regina Maria din Iaşi şi al municipalitatii locale, va cuprinde stampe japoneze, obiecte de porţelan şi picturi de dimensiuni mai mari, conform specialistului, care a subliniat: "Evenimentele culturale dintre România şi Japonia se desfăşoară cu ajutorul colaborării strânse dintre Gilda Lazăr, cunoscută pentru susţinerea artei şi a culturii, şi Ambasada Japoneză. Tot Gilda păstrează şi legătura cu avocatul George Şerban, colecţionar de stampe japoneze. Fără implicarea ei nu ne-am fi putut bucura de această seară şi nici de celelalte acţiuni culturale derulate de cele două ţări”.

Publicul român primeşte cu mult interes arta orientală, pentru că stampele japoneze au fost mai puţin cunoscute în România, ne-a precizat domnul Chituţă, adăugând că a organizat expoziţii de stampe japoneze în mai multe oraşe din ţara noastră, precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Sibiu, Timişoara, Baia Mare, Suceava etc.

Citeşte Teatrul Noh din Osaka - pentru a zecea oară la Sibiu

După vizitarea expoziţiei de la Ateneul Român, actorii Teatrului Yamamoto Noh au prezentat două spectacole. Una dintre acestea (Jiai - Călătoria unui suflet) reprezintă o creaţie recentă - un eveniment rar în teatrul Noh, unde creaţia originală presupune o cunoaştere profundă a limbajului clasic japonez şi a convenţiilor teatrale. Scrisă de Akihiro Yamamoto, piesa porneşte de la moartea unui prieten apropiat şi renaşterea acelui suflet, simţită odată cu naşterea unui copil în cercul său apropiat. Povestea urmăreşte reîntâlnirea simbolică dintre un tată aflat în doliu şi un băiat care îşi aminteşte o viaţă anterioară. Întâlnirea lor este marcată de emoţie, dar şi de conştientizarea faptului că această legătură este, de data aceasta, trecătoare. Tema pierderii şi regăsirii a fost o punte între cele două culturi - japoneză şi europeană. O trecere de la Noh la...Beethoven. La final, soprana Anca Arnău din Sibiu a interpretat o transpunere pentru voce a unei părţi din Simfonia a treia, cu mare impact emoţional.

Cel de-al doilea spectacol, Tsunemasa (actul 2), este o piesă clasică, ce evocă frumuseţea trecutului şi fragilitatea memoriei, prin apariţia fantomei unui nobil artist. Tsunemasa este centrată pe spiritul nobilului Taira no Tsunemasa, muzician şi luptător din clanul Heike. Acesta apare în faţa călugărului Gyōkei, în timpul unei slujbe comemorative. Într-o atmosferă de melancolie şi frumuseţe reţinută, spiritul rememorează clipele de armonie, poezie şi muzică ale vieţii sale. Momentul culminant este dansul său final, când, acompaniat de biwa, retrăieşte bucuria lumii de altădată - urmată de retragerea în întuneric, amintind de lupta şi suferinţa din lumea zeilor războinici.

Fondat în anul 1927, Yamamoto Noh Theater este cel mai vechi teatru Noh din Osaka, desemnat ca bun cultural tangibil al Japoniei. Activitatea sa include spectacole şi proiecte educaţionale, iar din 2010 a extins această artă către publicul internaţional, susţinând peste 20 de spectacole şi aproape 30 de ateliere în Europa, inclusiv în România. Teatrul îmbină tradiţia cu tehnologia contemporană - folosind, de exemplu, subtitrări multilingve şi iluminat LED - pentru a deschide această formă de artă publicului larg. De peste 650 de ani, teatrul Noh explorează teme universale - dor, iubire, pierdere, împăcare -, folosind un limbaj simbolic, în care gesturile, muzica şi vocile corului construiesc un spaţiu de reflecţie. A apărut în cercuri aristocratice şi s-a dezvoltat sub patronajul shogunilor şi al samurailor. Spectacolele sunt interpretate de actori specializaţi în roluri precise (shite - personajul principal, waki - personajul secundar, corul, muzicienii etc.), transmise din generaţie în generaţie. Din miile de piese scrise de-a lungul secolelor, doar circa 200 mai sunt interpretate astăzi, respectând convenţiile riguroase ale stilului.