ACTUALIZARE: Aparent inexplicabil, Trump se solidarizează cu agresorul, Rusia, şi îşi arată ostilitatea faţă de victimă, Ucraina

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut Ucrainei să-şi aleagă un alt preşedinte, la o zi după ce a ridicat sancţiunile americane pe motorina rusă. Trump a făcut declaraţiile sâmbătă, 10 octombrie, în faţa reporterilor, la plecarea de la Casa Albă, potrivit Kyiv Independent şi CBS News.

Citeşte ANALIZA Trump îi face un cadou lui Putin: ridică sancţiunile americane pe motorina rusă fără nimic la schimb

BURSA a arătat, în analiza ”Trump îi face un cadou lui Putin: ridică sancţiunile americane pe motorina rusă fără nimic la schimb”, publicată pe 10 octombrie, că Washingtonul a renunţat la sancţiunile pe motorina rusă fără ca Rusia să facă vreun pas privind războiul din Ucraina. Faptele apărute de atunci confirmă această concluzie, dar arată că o parte din calculul economic al analizei trebuie corectată.

Ce a spus Trump despre Zelenski?

Trump l-a făcut pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski răspunzător pentru continuarea războiului: ”Zelenski ar fi putut încheia acest război de multe ori, de foarte multe ori, şi alege să nu o facă.”

Trump a repetat că i-a cerut lui Zelenski să nu lovească rafinăriile ruseşti: ”Am spus: poţi face ce vrei în Rusia, dar nu lovi rafinăriile, pentru că asta provoacă o problemă mondială.” Despre Zelenski, Trump a spus că ”vrea să le creeze probleme fermierilor noştri, crescătorilor noştri de animale, cu motorina” şi că ”ar face bine să se oprească”.

Apoi Trump a cerut schimbarea conducerii Ucrainei: ”Sugerez să-şi aleagă un nou lider, care să poată încheia un acord.” Şi: ”Cred că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou preşedinte.” Trump a mai spus că Zelenski ar trebui să organizeze alegeri, că Ucraina a pierdut ”30% din ţară” şi că războiul a început din cauza incompetenţei, potrivit agenţiei Associated Press, citată de Times of Israel. Întrebat dacă acordul privind motorina va prelungi războiul, Trump a răspuns că vede lucrurile altfel.

Are nevoie America de motorina rusă?

Nu. Statele Unite sunt unul dintre cei mai mari exportatori de motorină din lume. Potrivit datelor săptămânale ale Administraţiei pentru Informaţii Energetice a SUA (EIA), citate de DTN, în săptămâna dinaintea acordului Statele Unite au exportat 1,764 milioane de barili de distilate pe zi, în principal motorină, şi au importat 118.000 de barili pe zi. În august, exporturile americane de motorină atinseseră un record de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi, potrivit OilPrice.

Importul de motorină rusă în Statele Unite este, în plus, incert juridic. Licenţa generală 135 îl autorizează, dar Legea privind încetarea importului de petrol rusesc, adoptată de Congres în 2022, îl interzice, iar interdicţia nu a fost ridicată prin procedura prevăzută de lege, cum a arătat BURSA în analiza din 10 octombrie.

Motorina rusă va merge, aşadar, cel mai probabil, spre alte pieţe, precum Turcia sau ţări din America Latină. Statele Unite simt efectul numai prin preţul mondial: când motorina rusă ajunge pe piaţă, preţul mondial poate scădea, iar preţul american îl urmează, pentru că rafinăriile americane vând o parte importantă din producţie la export.

Situaţia are un paradox. În septembrie, Trump a susţinut interzicerea exporturilor americane de motorină, pentru a reduce preţul intern înaintea alegerilor. Comisia Europeană a criticat ideea, pentru că Uniunea Europeană cumpără din Statele Unite aproximativ jumătate din motorina pe care o importă, potrivit agenţiei EFE. Trump a renunţat la interdicţie pe 3 octombrie. Şase zile mai târziu, a ridicat sancţiunile pe motorina rusă.

Ce trebuie corectat în calculul publicat de BURSA?

În analiza din 10 octombrie, BURSA a comparat cele 4,8 milioane de tone de motorină anunţate de Trump, adică aproximativ 36 de milioane de barili, cu consumul american, şi a ajuns la concluzia că ele acoperă circa nouă zile de consum. Comparaţia cu consumul american măsura un lucru greşit. Comparaţia corectă este cu piaţa mondială, unde Rusia furniza în 2025 aproximativ 11% din exporturile de motorină, potrivit Wall Street Journal. Interdicţia rusă de export, în vigoare din 8 iulie, a scos aceste cantităţi de pe piaţă şi a contribuit la creşterea preţului în toată lumea, inclusiv în Statele Unite.

Piaţa a reacţionat chiar în ziua anunţului. Pe 9 octombrie, preţul contractelor futures pe motorină de la bursa din New York a scăzut cu 4,61%, la 4,73 dolari pe galon. La scădere au contribuit acordul americano-rus şi aşteptarea că China îşi va relua exporturile de combustibil, potrivit DTN. Analiza BURSA a citat analişti care nu se aşteaptă la un efect important asupra preţului. Reacţia pieţei arată că acordul a avut cel puţin un efect imediat. Nu se ştie încă dacă el se va menţine şi dacă va ajunge la pompă, pentru că depinde de cantităţile pe care Rusia le va livra efectiv.

Corectura întăreşte argumentul economic al lui Trump, dar nu schimbă cele trei concluzii principale ale analizei. Rusia nu a dat nimic în schimb. Statele Unite aveau şi alte mijloace, pe care le folosiseră deja, între care eliberarea din rezervele statelor G7, începută cu motorina. Iar Ucraina propusese o soluţie care ar fi scăzut şi ea preţul.

Are dreptate Trump despre cauza scumpirii?

Numai în parte. Analiza BURSA din 10 octombrie a arătat, pe baza raportului din septembrie al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, că oferta mondială de motorină a fost redusă de doi factori care se adună: restricţiile din strâmtoarea Ormuz, provocate de războiul dintre Statele Unite şi Iran, şi avariile din rafinăriile ruseşti produse de loviturile ucrainene. Trump pune scumpirea numai pe seama Ucrainei.

În declaraţiile de sâmbătă, Trump nu a pomenit nici războiul cu Iranul, nici închiderea strâmtorii Ormuz, nici atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice şi asupra civililor din Ucraina, potrivit Kyiv Independent. Nu a pomenit nici propunerea Ucrainei de armistiţiu energetic reciproc, prezentată în analiza din 10 octombrie, care ar fi crescut şi ea oferta mondială de motorină şi ar fi cerut Rusiei o contraprestaţie.

Ce a făcut Rusia după acord?

Pe 10 octombrie, guvernul rus a ridicat parţial interdicţia de export şi a permis vânzarea în străinătate a 500.000 de tone de motorină, potrivit agenţiei TASS, citată de Kyiv Independent. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că producţia rusă ajunge atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. Cantitatea autorizată este mai mică decât cele 800.000 de tone pe care, potrivit anunţului lui Trump, Rusia urma să le livreze imediat şi în noiembrie.

Ministrul polonez de externe, Rados³aw Sikorski, a pus la îndoială capacitatea Rusiei de a livra, amintind lipsa de combustibil din Moscova şi avariile din rafinăriile ruseşti: ”De unde vor veni surplusurile pentru export?”, potrivit Times of Israel.

În aceeaşi zi, bombele aeriene ruseşti au lovit blocuri de locuinţe din Zaporojie. Autorităţile regionale au raportat cel puţin 20 de morţi, între care trei copii, potrivit CBS News. Bombardamentele ruseşti au ucis peste 60 de oameni în patru zile.

Ce a răspuns Ucraina?

Zelenski a declarat că acordul privind motorina serveşte Rusiei şi îi permite Moscovei să ucidă mai mult şi să lupte mai mult timp, potrivit CBS News. Pe reţeaua X, Zelenski a scris că Rusia şi-a exprimat ”mulţumirile” pentru ridicarea sancţiunilor pe motorină prin bombardamentele de la Zaporojie.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns cererii lui Trump: Zelenski are sprijinul ucrainenilor, iar ei au dreptul să decidă.

Cele două părţi descriu diferit ce a ştiut Kievul. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat agenţiei Associated Press că Kievul nu a fost informat dinainte despre acord şi că acordul nu are legătură cu discuţiile de la Miami, potrivit Times of Israel. Un oficial american a declarat publicaţiei Axios că trimişii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner le spuseseră negociatorilor ucraineni, în timpul discuţiilor de la Miami, că Trump urma să vorbească cu Putin şi să ridice sancţiunile pe motorina rusă.

Ce spun Europa şi Washingtonul?

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a declarat că Stockholmul regretă acordul, pentru că veniturile din energie sunt esenţiale pentru finanţarea războiului rus, şi a anunţat că Uniunea Europeană va adopta luni, 12 octombrie, cel mai amplu pachet de sancţiuni împotriva Rusiei de până acum. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat că Germania rămâne angajată faţă de sancţiunile impuse Rusiei şi că sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat, potrivit agenţiei Associated Press, citată de Times of Israel.

La Washington, fostul vicepreşedinte Mike Pence, care a servit în primul mandat al lui Trump, a declarat că acordul nu are sens şi i-a cerut lui Trump să-l anuleze imediat, potrivit CBS News.

Ce a anunţat Trump duminică?

Duminică, 11 octombrie, Trump a scris pe reţeaua Truth Social: ”Începând de acum, există un ARMISTIŢIU ENERGETIC în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Ambele părţi au fost de acord. Nu-l încălcaţi!”, potrivit Euronews. Kremlinul nu a confirmat anunţul. Zelenski a declarat publicaţiei Axios că anunţul ”a fost o noutate” pentru el şi că Ucraina acceptă armistiţiul dacă îl acceptă şi Rusia: ”Dacă preşedintele Trump l-a negociat cu Putin, vă rog să ne spuneţi când începe.” În septembrie, Trump făcuse un anunţ asemănător, pe care niciuna dintre părţi nu l-a confirmat, iar loviturile au continuat.

Armistiţiul anunţat de Trump este chiar soluţia pe care Ucraina o propusese înaintea acordului privind motorina.

Tot duminică, Zelenski a răspuns la postul ABC cererii lui Trump privind alegerile: ”Spuneţi-i lui Putin: daţi-ne două luni, 60 de zile de armistiţiu total, şi vom organiza alegeri”, potrivit Jerusalem Post. Legislaţia Ucrainei interzice organizarea alegerilor prezidenţiale cât timp este în vigoare legea marţială, instituită după invazia rusă din februarie 2022. Oferta lui Zelenski arată că alegerile în Ucraina depind de oprirea luptelor, adică de Rusia.

Poate fi explicat sprijinul lui Trump pentru Putin?

Prin justificarea declarată, nu. Preţul motorinei explică de ce Trump vrea mai multă motorină pe piaţa mondială.

Administraţia americană a dat şi o explicaţie pentru momentul deciziei. Potrivit unui oficial american citat de Axios, Trump a ridicat sancţiunile după ce Zelenski a ignorat aproximativ şase cereri americane de a opri loviturile asupra rafinăriilor ruseşti. ”Loviturile asupra rafinăriilor provoacă suferinţă în Rusia, dar provoacă suferinţă şi Statelor Unite”, a spus oficialul. Potrivit Kyiv Post, care citează Axios, trimişii americani i-ar fi avertizat pe negociatorii ucraineni că Washingtonul poate opri furnizarea informaţiilor de spionaj dacă loviturile continuă. Oficialul american neagă că ar fi existat o ameninţare explicită.

Această versiune explică momentul deciziei, nu decizia. Cererile lui Trump nu au temei: Ucraina este statul atacat şi decide singură cum se apără, iar Trump i-a cerut să oprească unilateral loviturile, fără să ceară nimic Rusiei, care lovea în acelaşi timp infrastructura energetică ucraineană. Premisa cererilor este falsă: Trump pune scumpirea motorinei numai pe seama Ucrainei, deşi Agenţia Internaţională pentru Energie arată că la ea au contribuit şi restricţiile din strâmtoarea Ormuz. Iar Ucraina nu a refuzat soluţia: a refuzat oprirea unilaterală şi a propus de fiecare dată reciprocitatea.

Rămân patru lucruri pe care nici justificarea declarată, nici versiunea administraţiei nu le explică.

Nu explică de ce Washingtonul nu a cerut Rusiei nimic în schimbul relaxării sancţiunilor.

Nu explică de ce Trump anunţă abia acum armistiţiul energetic propus de Ucraina, după ce a ridicat deja sancţiunile pe motorina rusă şi nu mai are ce oferi Rusiei în schimbul respectării lui.

Nu explică de ce Trump cere Ucrainei un alt preşedinte. Cererea nu are nicio legătură cu preţul motorinei.

Nu explică de ce relaxările sancţiunilor împotriva Rusiei se repetă, deşi majoritatea alegătorilor republicani susţineau sancţiuni suplimentare, cum a arătat analiza din 10 octombrie.

Trump are o explicaţie proprie, pe care o repetă: Putin vrea un acord de pace, iar Zelenski îl blochează. Faptele din ultimele trei zile nu o susţin. Kremlinul a amânat negocierile de pace chiar în ziua convorbirii dintre Trump şi Putin, Rusia a bombardat Zaporojie la o zi după acord şi nu a confirmat armistiţiul energetic anunţat de Trump.

În termenii unei politici externe obişnuite, în care un stat cere ceva în schimbul a ceea ce cedează, decizia lui Trump nu se explică. Rusiei, Trump nu i-a cerut nimic. Ucrainei îi cere să renunţe la loviturile asupra rafinăriilor ruseşti şi la preşedintele cu care negociază trimişii lui. Iritarea lui Trump că Zelenski nu i-a urmat cererile nu explică de ce victima agresiunii este pedepsită, iar agresorul este recompensat.

Rămâne întrebarea pusă în analiza din 10 octombrie, acum mai apăsată: dacă relaxarea sancţiunilor nu era necesară pentru aprovizionarea Statelor Unite, iar Rusia nu a dat nimic în schimb, ce urmăreşte Trump când cere concesii numai de la Ucraina?

Datele care urmează

Pe 12 octombrie, Uniunea Europeană adoptă noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pe 31 octombrie expiră interdicţia rusă de export a motorinei pentru cantităţile care nu au fost autorizate pe 10 octombrie. Între aceste date, termenele de 15 şi 18 octombrie, prezentate în analiza din 10 octombrie, vor arăta dacă se menţine reducerea accizei la motorină în România şi dacă Trump aplică tarifele prevăzute de Legea Lindsey O. Graham de sancţionare a Rusiei şi Iranului pentru cumpărătorii de petrol rusesc. Până atunci, faptele vor arăta dacă armistiţiul energetic anunţat de Trump există.

NOTA AUTORULUI

Am întocmit analiza cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei îmi aparţine integral.