ANALIZA Trump îi face un cadou lui Putin: ridică sancţiunile americane pe motorina rusă fără nimic la schimb

CUPRINS:

- Ce a primit Washingtonul în schimb?

- A zădărnicit Trump efectul anilor de presiune economică asupra Rusiei?

- Ce motive are Trump să meargă împotriva efortului aliaţilor săi?

- Era aceasta singura ieşire a Statelor Unite?

- Şi-a abandonat Trump aliaţii şi Ucraina?

- Ce propusese Ucraina?

- Are nevoie Ucraina de aprobarea lui Trump ca să lovească rafinăriile ruseşti?

- Cui foloseşte decizia: lui Trump sau lui Putin?

- Consecinţele pentru România

- Riscurile pentru investitori

Rusia va livra pe pieţele americane şi mondiale peste 300.000 de tone de motorină imediat, 500.000 de tone în noiembrie, un milion de tone după aceea şi încă 3 milioane de tone ulterior, în funcţie de starea rafinăriilor ruseşti, a anunţat preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, pe reţeaua Truth Social, după o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin purtată pe 9 octombrie 2026.

Totalul depăşeşte 4,8 milioane de tone.

În aceeaşi zi, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a emis Licenţa generală 135, care autorizează vânzarea, livrarea, descărcarea şi importul de motorină de origine rusă, inclusiv importul în Statele Unite, până la 7 aprilie 2027. Licenţa generală 135 nu ridică celelalte sancţiuni americane împotriva Rusiei şi nu conţine volumele anunţate de Trump.

Ce a primit Washingtonul în schimb?

Nimic.

Cel puţin din ceea ce s-a făcut public, nimic. Comunicatul Kremlinului despre convorbire arată că Putin a apreciat decizia ca având un efect pozitiv asupra economiei mondiale şi că partea rusă şi-a confirmat disponibilitatea de a furniza petrol şi produse petroliere. Comunicatul Kremlinului nu conţine niciun angajament privind războiul din Ucraina.

Mai mult, în aceeaşi convorbire, Putin i-a transmis lui Trump că reluarea imediată a negocierilor de pace este puţin probabilă. Consilierul Kremlinului Iuri Uşakov a declarat, potrivit Reuters, că atacurile ucrainene cu drone asupra Moscovei ”au perturbat efectiv posibilitatea reluării imediate a procesului de negociere”. Rusia a primit autorizarea americană de a-şi vinde motorina, inclusiv în Statele Unite, şi a amânat, în aceeaşi zi, negocierile.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), centru american de analiză a conflictelor armate, a calificat decizia drept o concesie unilaterală a SUA, pentru care Rusia nu a făcut niciun pas în negocierile de încheiere a războiului.

Nici nu se poate spune că Washingtonul a fost constrâns de Moscova. Pe 25 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase agenţiei TASS că motorina rusă poate ajunge pe pieţele mondiale numai ”fără nicio sancţiune, fără nicio restricţie”. Trimisul lui Putin pentru investiţii şi cooperare economică, Kirill Dmitriev, scrisese în septembrie pe reţeaua X că ameninţările Congresului cu sancţiuni şi atacurile lui Zelenski vor duce preţul motorinei în Statele Unite la peste 8 dolari pe galon în ziua alegerilor. Rusia a formulat o cerere, iar Statele Unite au satisfăcut-o în partea care depindea de ele, fără să ceară nimic în schimb. Sancţiunile Uniunii Europene şi ale Regatului Unit rămân în vigoare, potrivit publicaţiei de specialitate Ship and Bunker.

Washingtonul a renunţat la sancţiunile pe motorina rusă înainte de orice negociere şi nu le mai poate oferi Rusiei în schimbul unui pas privind Ucraina. Licenţa generală 135 poate fi retrasă, dar precedentul rămâne: Rusia a obţinut relaxarea sancţiunilor fără să plătească.

A zădărnicit Trump efectul anilor de presiune economică asupra Rusiei?

Nu în întregime, dar l-a redus exact în momentul în care presiunea asupra finanţelor Rusiei producea rezultate verificabile.

BURSA a arătat, în analiza ”Rusia a epuizat trei dintre cele patru surse de finanţare a războiului”, publicată pe 25 august, că statul rus a consumat rezervele acumulate din petrol înainte de 2022 şi a pierdut accesul la pieţele financiare occidentale. Din iulie, Ministerul de Finanţe al Rusiei a oprit licitaţiile obişnuite de obligaţiuni, pentru că singurii cumpărători rămaşi, băncile ruseşti, cumpără cu depozitele pe care populaţia le retrage. Statul rus a folosit deja şi creşterea taxelor, prin majorarea TVA de la 20% la 22% de la 1 ianuarie 2026. Analiza BURSA a concluzionat că statului rus îi rămân banii populaţiei.

Proiectul de buget al Rusiei pentru 2027 confirmă această concluzie. BURSA a arătat, în articolul ”Putin îşi forţează populaţia să finanţeze războiul; taie de la educaţie şi sănătate, creşte taxele şi preţul utilităţilor”, publicat pe 6 octombrie, că proiectul reduce cheltuielile sociale cu 7%, cheltuielile pentru educaţie cu 6% şi pe cele pentru sănătate cu 6,8% faţă de planul iniţial, prevede o creştere medie de 11% a tarifelor la utilităţi de la 1 iulie 2027 şi alocă apărării peste 17.100 de miliarde de ruble.

Veniturile Rusiei din petrol şi gaze scădeau. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe al Rusiei, publicate de Espreso.tv, aceste venituri au fost în septembrie 2026 de 452,4 miliarde de ruble, cu 22,3% mai puţin decât în septembrie 2025. Pe primele nouă luni, veniturile din petrol şi gaze au totalizat 5.470 de miliarde de ruble, cu 17,2% mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2025, iar prognoza pentru întregul an a fost redusă cu 1.300 de miliarde de ruble, la 7.580 de miliarde.

În paralel, loviturile ucrainene cu drone au redus capacitatea de rafinare a Rusiei. Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei estima la 4 iulie că 42,74% din capacitatea de rafinare a Rusiei fusese scoasă din funcţiune, Agenţia Internaţională pentru Energie estima ”mai mult de 20%”, iar ministrul ucrainean al apărării, Yevhen Khmara, a anunţat la începutul lui octombrie un nivel de 51%. Din cauza penuriei interne produse de aceste lovituri, Rusia însăşi a interzis exportul de motorină de la 8 iulie 2026, iar pe 30 septembrie a prelungit interdicţia până la 31 octombrie.

Licenţa generală 135 poate aduce Rusiei bani, dar puţini în raport cu bugetul ei de război. În primele şapte luni ale anului, petrolul şi gazele au adus bugetului federal rus 4.595 de miliarde de ruble, faţă de 17.518 de miliarde din celelalte impozite, adică aproximativ o cincime din venituri, iar pe întregul an acoperă mai puţin de jumătate din cheltuielile militare, potrivit analizei BURSA din 25 august. Motorina este numai o parte din aceste venituri, iar Rusia poate exporta numai motorina care rămâne după aprovizionarea pieţei interne, din rafinării avariate.

Pagubele mai mari sunt politice. Licenţa generală 135 a fost emisă la trei săptămâni după ce Trump semnase, pe 18 septembrie, Legea Lindsey O. Graham de sancţionare a Rusiei şi Iranului, adoptată de Congres cu majorităţi din ambele partide, care prevede tarife de până la 500% la importurile din Rusia şi de până la 100% la bunurile din ţările care cumpără cantităţi semnificative de petrol sau gaze ruseşti, potrivit firmei de avocatură Morgan Lewis. Senatorul democrat Richard Blumenthal a declarat, potrivit CNBC, că decizia lui Trump este direct contrară intenţiei exprimate de Congres prin această lege.

Licenţa generală 135 contrazice şi o lege mai veche. Legea privind încetarea importului de petrol rusesc, adoptată de Congres în 2022, interzice importul în Statele Unite al produselor energetice ruseşti, inclusiv al motorinei. Potrivit textului legii, interdicţia poate fi ridicată numai dacă preşedintele transmite Congresului o certificare, iar ridicarea intră în vigoare după 90 de zile, dacă în acest interval Congresul nu adoptă o rezoluţie comună de dezaprobare. Nu s-a anunţat nicio astfel de certificare, iar publicaţia Diplomacy and Law arată că licenţa OFAC nu abrogă interdicţia din această lege.

În plus, Trump a cerut public Ucrainei să înceteze loviturile asupra rafinăriilor ruseşti, adică tocmai loviturile care au obligat Rusia să-şi oprească exportul de motorină.

Ce motive are Trump să meargă împotriva efortului aliaţilor săi?

Trump a acţionat sub presiunea preţului motorinei, cu trei săptămâni înaintea alegerilor. Preţul mediu al motorinei în Statele Unite a crescut de la 3,76 dolari pe galon, la începutul războiului dintre SUA şi Iran, la un record de 6,52 dolari pe 22 septembrie, potrivit asociaţiei automobiliştilor AAA. Alegerile de la jumătatea mandatului au loc pe 3 noiembrie. Candidaţi republicani din cursele electorale cele mai disputate, între care senatorul Dan Sullivan din Alaska, au cerut administraţiei să interzică exportul american de motorină, iar Departamentul Agriculturii a cerut Casei Albe să intervină.

Trump a atribuit creşterea preţurilor loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti. Pe 13 septembrie, în Irlanda, el a spus despre Zelenski: ”Să lovească ţinte, dar nu motorina, pentru că provoacă o lipsă de motorină.” A doua zi, Trump a scris pe Truth Social: ”Creşterea preţului motorinei în lume este cauzată în cea mai mare parte de războiul dintre Rusia şi Ucraina, nu de Iran.” Pe 5 octombrie, el a revenit cu afirmaţia că preţurile nu mai cresc din cauza situaţiei din strâmtoarea Ormuz, ci din cauza rafinăriilor: Ucraina distruge rafinăriile ruseşti, iar democraţii le închid pe cele americane.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a formulat justificarea administraţiei pe reţeaua X, pe 1 octombrie: ”Fermierii, transportatorii şi companiile americane nu trebuie lăsaţi să poarte povara unei lipse mondiale de motorină.”

Agenţia Internaţională pentru Energie arată însă, în raportul ei din septembrie, că oferta mondială de motorină a fost redusă de doi factori care se adună: restricţiile din strâmtoarea Ormuz şi avariile din rafinăriile ruseşti. Creşterea preţului motorinei a început odată cu războiul dintre Statele Unite şi Iran, început la sfârşitul lunii februarie 2026, care a redus traficul de petrolieri prin strâmtoarea Ormuz şi exporturile de produse rafinate din Orientul Mijlociu. Un analist citat de agenţia AFP a precizat că oprirea loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti ar ajuta piaţa motorinei, dar că lipsa produselor rafinate din Orientul Mijlociu contează mult mai mult. Licenţa generală 135 este încercarea administraţiei americane de a reduce, înaintea alegerilor, un preţ la a cărui creştere a contribuit chiar războiul pornit de aceeaşi administraţie.

Era aceasta singura ieşire a Statelor Unite?

Nu. Statele Unite aveau alte mijloace şi le-au folosit înainte de 9 octombrie. Pe 2 octombrie, statele G7 au hotărât eliberarea din rezerve a 100 de milioane de barili de ţiţei şi produse petroliere, începând cu cantităţi mari de motorină în primele 20 de zile, iar restul pe parcursul a patru luni. Pe 5 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care permite folosirea pe drumurile publice a motorinei scutite de taxe, destinată utilajelor agricole, până la 31 decembrie 2026.

Volumele ruseşti sunt mici în comparaţie cu aceste măsuri. Potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice a SUA (EIA), citată de Axios, 6 milioane de barili de motorină acoperă aproximativ o zi şi jumătate din cererea americană. Cele 4,8 milioane de tone anunţate de Trump înseamnă, la aproximativ 7,5 barili pe tonă, circa 36 de milioane de barili, deci, după calculul BURSA, circa nouă zile de consum american, livrate pe parcursul mai multor luni şi numai dacă rafinăriile ruseşti le pot produce. Fostul ambasador american în Ucraina Steven Pifer a declarat publicaţiei Kyiv Post că decizia este ”foarte imprudentă” şi că nu va avea un efect important asupra preţului motorinei.

Washingtonul avea, aşadar, şi alte mijloace, iar administraţia nu a arătat de ce acestea nu erau suficiente. Analiştii nu se aşteaptă ca această concesie să rezolve problema pentru care a fost făcută.

Şi-a abandonat Trump aliaţii şi Ucraina?

Trump a luat decizia singur. Ucraina a aflat de ea în timp ce delegaţia ei negocia la Miami cu trimişii americani, şi nu s-a anunţat nicio consultare cu aliaţii europeni ai Statelor Unite.

Decizia contrazice poziţia susţinută chiar de Trump. În septembrie 2025, Trump le cerea statelor europene să nu mai cumpere petrol rusesc, cu argumentul că aceşti bani finanţează războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Nu este prima relaxare de acest fel. După începutul războiului cu Iranul, OFAC a emis pe 5 martie 2026 Licenţa generală 133 şi pe 12 martie Licenţa generală 134, care au permis vânzarea petrolului rusesc aflat deja pe petroliere, iar pe 17 aprilie a prelungit măsura prin Licenţa generală 134B. Liderii Germaniei, Canadei şi Norvegiei au criticat decizia din martie, iar preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că ea afectează securitatea europeană. Relaxarea din primăvară a fost criticată şi în partidul lui Trump: congresmanul republican Michael McCaul, fost preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a declarat în aprilie agenţiei poloneze PAP că Casa Albă a făcut o mare greşeală suspendând sancţiunile asupra petrolului rusesc în loc să impună altele noi.

Trump a abandonat politica comună de presiune asupra Rusiei: a hotărât relaxarea sancţiunilor fără aliaţii Statelor Unite, în timp ce Ucraina negocia cu trimişii lui, şi contrar intenţiei legii de sancţiuni adoptate de Congres cu majorităţi din ambele partide. Nu a abandonat însă negocierile cu Ucraina: trimişii lui discutau chiar atunci la Miami, cu oficiali ucraineni şi europeni, o propunere de încheiere a războiului.

Ce propusese Ucraina?

Anunţul lui Trump a fost făcut în timp ce trimişii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner se aflau la Miami, în discuţii cu oficiali ucraineni şi europeni despre încheierea războiului, potrivit Associated Press. Zelenski a declarat publicaţiei Axios că decizia de a ridica unilateral sancţiunile este ”nedreaptă şi necinstită”. El a precizat că Ucraina le-a transmis lui Witkoff şi Kushner că este pregătită pentru paşi simetrici: Ucraina nu va lovi rafinăriile ruseşti dacă Rusia nu distruge infrastructura energetică ucraineană. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că numai un armistiţiu energetic ar putea reduce cu adevărat preţurile la combustibil.

Propunerea Ucrainei ar fi redus preţul motorinei şi ar fi cerut Rusiei o contraprestaţie. Washingtonul a ales să ofere Rusiei relaxarea fără nicio contraprestaţie.

Are nevoie Ucraina de aprobarea lui Trump ca să lovească rafinăriile ruseşti?

Nu. Trump i-a cerut lui Zelenski de mai multe ori în septembrie să oprească loviturile asupra rafinăriilor ruseşti. Pe 14 septembrie, Trump a anunţat că Ucraina şi Rusia au convenit să nu-şi mai lovească una alteia infrastructura energetică. Zelenski nu a confirmat acordul anunţat de Trump: a răspuns că Ucraina opreşte loviturile numai dacă partenerii ei garantează că Rusia nu mai loveşte instalaţiile energetice, infrastructura şi rutele de aprovizionare cu alimente ale Ucrainei. Pe 22 septembrie, Zelenski a declarat că, în discuţiile private cu Trump, nu a existat nicio încercare de a obliga Kievul să oprească loviturile asupra rafinăriilor ruseşti, contrar unor afirmaţii publice ale părţii americane. Pe 3 octombrie, Zelenski a declarat agenţiei Reuters că Ucraina va intensifica loviturile asupra rafinăriilor ruseşti, în ciuda apelului lui Trump, ca răspuns la noua campanie rusă împotriva oraşelor ucrainene.

Ucraina depinde totuşi de Statele Unite pentru eficienţa acestor lovituri. Potrivit Financial Times, Statele Unite furnizează Ucrainei, cel puţin din iulie 2025, informaţii de spionaj pentru loviturile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra rafinăriilor.

Nici aliaţii europeni ai Ucrainei nu au o poziţie comună. Înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru politică externă, Kaja Kallas, a susţinut loviturile: pe 3 iunie, ea a declarat agenţiei AFP că Ucraina a intensificat atacurile asupra instalaţiilor petroliere pentru că petrolul finanţează războiul. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a discutat în schimb cu Trump, pe 22 septembrie, un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice, iar într-un interviu relatat pe 25 septembrie a propus un moratoriu dublu: Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor ruseşti, Rusia să oprească atacurile asupra sistemului energetic ucrainean, iar ambele părţi să înceteze ostilităţile în Marea Neagră.

Regatul Unit a relaxat şi el sancţiunile din cauza preţurilor. Pe 20 mai 2026, guvernul britanic a permis importul motorinei şi al combustibilului de aviaţie rafinate în ţări terţe, precum India şi Turcia, din ţiţei rusesc. Ministrul britanic al comerţului, Chris Bryant, şi-a cerut scuze parlamentarilor pentru gestionarea ”stângace” a deciziei. În aceeaşi zi, Comisia Europeană a reafirmat angajamentul de a menţine sancţiunile asupra importurilor de petrol şi gaze ruseşti, pentru ca Rusia să nu beneficieze de război.

Ucraina decide singură asupra loviturilor, dar fiecare decizie are un cost în relaţia cu statele care o sprijină. Contradicţia aparţine aliaţilor Ucrainei, nu Ucrainei: aliaţii cer în acelaşi timp presiune asupra finanţelor Rusiei şi combustibil ieftin, iar Trump a ales combustibilul ieftin, plătit cu relaxarea sancţiunilor pentru Rusia.

Cui foloseşte decizia: lui Trump sau lui Putin?

Lui Trump, decizia îi aduce puţin. Cantităţile anunţate sunt mici, iar analiştii nu se aşteaptă la o scădere importantă a preţului motorinei înaintea alegerilor din 3 noiembrie. Dacă preţul nu scade vizibil, decizia nu rezolvă problema electorală a lui Trump.

În schimb, decizia contrazice o poziţie susţinută de majoritatea alegătorilor lui Trump. Într-un sondaj Harvard CAPS/Harris din octombrie 2025, 86% dintre alegătorii republicani susţineau sancţiuni economice suplimentare împotriva Rusiei. Într-un sondaj Reuters/Ipsos din august 2025, 76% dintre republicanii care se declarau adepţi ai mişcării MAGA susţineau sancţiuni împotriva partenerilor comerciali ai Rusiei. Nu a fost publicat încă niciun sondaj despre decizia din 9 octombrie.

Lui Putin, decizia îi foloseşte evident. Statul rus şi-a epuizat rezervele, nu se mai poate împrumuta decât de la propriile bănci şi a crescut deja taxele, potrivit analizei BURSA din 25 august, şi taie în 2027 cheltuielile pentru educaţie, sănătate şi asistenţă socială, potrivit articolului BURSA din 6 octombrie. Licenţa generală 135 îi poate aduce un venit extern exact în momentul în care a început să finanţeze războiul din banii populaţiei. Veniturile fiscale din motorina exportată ar reduce presiunea asupra celorlalte surse ale bugetului rus, inclusiv asupra banilor populaţiei.

Putin a obţinut relaxarea sancţiunilor fără să plătească şi a amânat negocierile chiar în ziua convorbirii. Statele Unite aplică acum Rusiei un regim de sancţiuni diferit de cel al Uniunii Europene şi al Regatului Unit.

Dacă preţul motorinei nu scade, decizia nu-i rezolvă lui Trump problema electorală, dar îl ajută evident pe Putin. Rămâne întrebarea: dacă măsura nu scade preţul motorinei şi nu aduce nimic în schimb, ce îl determină pe Trump să o repete?

Consecinţele pentru România

Preţul motorinei standard în România era de aproape 11 lei pe litru la sfârşitul lui septembrie, potrivit Peco Online. Ministerul Finanţelor a constatat, în evaluarea pentru prima jumătate a lunii octombrie, că preţul mediu la pompă al motorinei standard a crescut cu 35,01% faţă de perioada de referinţă stabilită de Legea 162/2026, iar cotaţiile internaţionale Platts pentru motorină, cu 63,70%. Pe această bază, Ministerul Finanţelor a menţinut reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard pentru perioada 1-15 octombrie şi urmează să evalueze din nou măsura în jurul datei de 15 octombrie.

Licenţa generală 135 nu aduce motorină rusă în România, pentru că Uniunea Europeană menţine interdicţia de import. Efectul posibil este indirect: dacă motorina rusă ajunge la cumpărători precum Turcia sau ţări din America Latină, aceştia cumpără mai puţină motorină din alte surse, iar cantitatea disponibilă pentru Europa creşte. Dacă livrările se fac în volumele anunţate, efectul asupra preţului din România va fi mic.

Riscurile pentru investitori

Licenţa generală 135 nu elimină incertitudinea juridică. Interdicţia din Legea privind încetarea importului de petrol rusesc rămâne în vigoare, iar operatorii care ar importa motorină rusă în Statele Unite în baza licenţei OFAC se expun unui litigiu privind compatibilitatea licenţei cu legea. Potrivit firmei de avocatură Squire Patton Boggs, termenul de 30 de zile în care preşedintele trebuie să aplice prevederile Legii Graham expiră pe 18 octombrie 2026. China, unul dintre cei mai mari cumpărători de ţiţei rusesc, a declarat prin ministerul comerţului, pe 19 septembrie, că se opune sancţiunilor unilaterale fără temei în dreptul internaţional şi sancţiunilor secundare.

Comercianţii, armatorii şi asigurătorii europeni nu pot folosi licenţa americană: Uniunea Europeană menţine interdicţia de import, iar Regatul Unit interzice în continuare importul direct de motorină rusă, deşi din 20 mai permite importul motorinei rafinate în alte ţări din ţiţei rusesc.

Pentru companiile care ar opera cu motorină rusă în baza Licenţei generale 135, riscul de neconformitate rămâne ridicat până când administraţia americană va arăta cum aplică Legea Graham.

NOTA AUTORULUI

Am întocmit analiza cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei îmi aparţine integral.