Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat că instituţiile statului nu dispun în prezent de suficiente instrumente pentru a combate dezinformarea şi atacurile hibride care pot influenţa procesele electorale, acesta a precizat că AEP nu are un cadru legal care să îi permită să intervină în timp real într-o situaţie similară celei care a precedat anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, relatează Digi24.
Într-un interviu acordat emisiunii „În Faţa Ta”, difuzat sâmbătă de Digi24, Ţuţuianu a subliniat că decizia de anulare a alegerilor a aparţinut Curţii Constituţionale şi s-a bazat pe documente furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. El a respins astfel afirmaţiile potrivit cărora AEP ar fi anulat scrutinul sau ar fi fost responsabilă pentru lipsa unor măsuri preventive.
Şeful AEP a explicat că instituţia nu dispune nici de mijloace legale, nici de instrumente tehnice pentru verificarea în timp real a finanţării campaniilor electorale. În prezent, controlul este realizat ulterior desfăşurării scrutinului, când candidaţii şi partidele prezintă documentele necesare pentru rambursarea cheltuielilor, conform sursei.
Referindu-se la declaraţia fostului candidat Călin Georgescu privind cheltuielile zero pentru campania prezidenţială, Ţuţuianu a afirmat că legislaţia nu a ţinut pasul cu evoluţia metodelor de finanţare şi promovare electorală, în special pe platforme precum TikTok şi Facebook. Acesta a indicat şi lipsa unor mecanisme consolidate de colaborare între instituţiile statului pentru prevenirea finanţărilor ilegale, potrivit publicaţiei.
AEP a elaborat şi transmis Guvernului un proiect de lege care stabileşte responsabilităţile instituţiilor naţionale în aplicarea Regulamentului european 900/2024 privind publicitatea politică şi vizarea unui public-ţintă, conform sursei.
Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, proiectul împarte atribuţiile între AEP, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Pentru aspectele legate de inteligenţa artificială, competenţe ar urma să revină Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Documentul prevede şi înfiinţarea unui organism comun de lucru, care să poată lua rapid decizii, inclusiv prin reuniuni online.
Preşedintele AEP a susţinut că adoptarea proiectului ar permite instituţiei să verifice mai eficient sursele de finanţare ale mesajelor politice promovate de influenceri. În acest scenariu, influencerii ar fi consideraţi editori de publicitate politică şi ar trebui să respecte regulile de transparenţă privind promovarea plătită, potrivit publicaţiei.
Ţuţuianu a propus şi o colaborare cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru verificarea eventualelor plăţi către persoanele care promovează mesaje politice. Controlul ar urmări să stabilească dacă promovarea a fost remunerată, dacă a fost realizată în mod legal şi dacă materialele au fost marcate corespunzător drept publicitate politică, conform sursei.
În cazul unor plăţi nedeclarate sau al unor practici similare celor semnalate în campania prezidenţială din 2024, şeful AEP consideră necesară clarificarea cadrului normativ, inclusiv prin definirea explicită a faptelor care pot constitui infracţiuni, potrivit publicaţiei.
Adrian Ţuţuianu a subliniat că, pe lângă modificările legislative, este necesară o strategie naţională care să coordoneze instituţiile cu atribuţii de reglementare, supraveghere şi control. În opinia sa, în prezent, statul nu dispune de instrumentele necesare pentru a preveni repetarea unor situaţii care pot afecta corectitudinea alegerilor, conform sursei.






















































Opinia Cititorului