Uniunea Europeană nu intenţionează să majoreze sprijinul bugetar destinat Ucrainei în următorul cadru financiar multianual, pentru perioada 2028-2034, potrivit unei propuneri prezentate pe 21 noiembrie de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, documentul menţine alocarea pentru Kiev la 89 de miliarde de euro în preţurile din 2025, echivalentul a aproximativ 100 de miliarde de euro după ajustarea cu inflaţia, relatează Kyiv Independent.
Ţările membre negociază în prezent viitorul buget al Uniunii şi urmăresc să ajungă la un acord până la sfârşitul anului 2026. Propunerea lui Costa urmează să fie discutată de liderii europeni în cadrul reuniunii din 26-27 noiembrie, conform sursei.
Deşi suma rezervată Ucrainei a rămas neschimbată faţă de prima variantă a bugetului, necesarul financiar al Kievului a crescut considerabil. Premierul ucrainean Serhii Koretskyi a estimat cheltuielile totale ale ţării pentru 2027 la 211 miliarde de euro. Veniturile interne ar urma să acopere aproximativ o treime din această sumă, iar restul ar trebui asigurat de partenerii internaţionali, potrivit publicaţiei.
Chiar şi în condiţiile angajamentelor financiare existente şi ale unui împrumut de 90 de miliarde de euro aprobat în aprilie, Ucraina se confruntă cu un deficit de finanţare estimat la 70 de miliarde de euro numai pentru anul viitor, conform sursei.
La începutul săptămânii, Comisia Europeană a propus un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru a acoperi parţial deficitul estimat al Ucrainei. La fel ca în cazul finanţării aprobate anterior, Uniunea Europeană ar urma să suporte dobânzile, astfel încât Kievul să nu fie nevoit să plătească aceste costuri, potrivit publicaţiei.
Un oficial european citat de publicaţia Kyiv Independent a estimat că dobânzile aferente celor două împrumuturi ar putea depăşi şase miliarde de euro anual şi 42 de miliarde de euro pe întreaga perioadă de rambursare. Suma ar reprezenta aproape jumătate din alocarea bugetară prevăzută pentru Ucraina.
Noua propunere a lui Costa prevede însă ca subvenţiile destinate acoperirii dobânzilor să fie acordate în afara plafoanelor bugetare. Astfel, dacă prevederea va fi aprobată, plata costurilor de finanţare nu va reduce automat fondurile rezervate Ucrainei în bugetul multianual, conform sursei.
Documentul include şi o clauză provizorie privind identificarea unei soluţii de „finanţare durabilă pentru Ucraina”, ceea ce presupune că statele membre ar trebui să ajungă la un acord asupra sprijinului financiar pe termen lung, potrivit publicaţiei.
Una dintre opţiunile discutate anterior, utilizarea celor peste 200 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate în UE pentru finanţarea directă a Ucrainei, întâmpină în continuare opoziţie. Mai multe state membre contestă această soluţie, iar Euroclear, principalul deţinător al activelor ruseşti, a avertizat asupra riscurilor juridice şi financiare, conform sursei.
Comisia Europeană nu a inclus utilizarea directă a acestor active în ultima propunere de împrumut. În schimb, proiectul bugetar păstrează posibilitatea realocării unor fonduri din alte domenii pentru sprijinirea Kievului, potrivit publicaţiei.
O asemenea soluţie ar putea reduce însă resursele destinate altor state candidate la aderarea la UE, ajutorului pentru dezvoltare şi altor programe europene internaţionale. Discuţiile privind finanţarea Ucrainei urmează să continue separat de negocierile bugetare, în cadrul reuniunii liderilor europeni de la sfârşitul lunii noiembrie, conform sursei.






















































Opinia Cititorului