Al Jazeera: Presupusa campanie de sabotaj a Rusiei în Europa amplifică temerile legate de escaladarea conflictului

Presupusele operaţiuni de sabotaj ale Rusiei în Europa, de la incursiuni cu drone şi incidente la frontiere până la posibile tentative de asasinare a unor lideri din industria europeană de apărare, alimentează temerile privind intensificarea unui război hibrid pe continent, relatează Al Jazeera.

Oficiali europeni au acuzat avioane de vânătoare ruseşti că au pătruns în spaţiile aeriene ale Poloniei, Lituaniei şi Estoniei, aparent pentru a testa timpii de reacţie, în timp ce drone suspectate că aparţin Rusiei au fost doborâte deasupra Poloniei, Finlandei şi statelor baltice, conform sursei.

Moscova a fost acuzată şi de intensificarea presiunilor în regiunea Mării Negre. În două incidente separate din octombrie, Ucraina a acuzat Rusia că a folosit drone aeriene şi maritime pentru a scufunda patru nave comerciale în apropierea apelor teritoriale ale Bulgariei, stat membru al Uniunii Europene şi NATO, Kievul consideră că astfel de atacuri transmit un avertisment privind siguranţa exporturilor ucrainene de cereale prin regiune, potrivit publicaţiei.

În statele baltice, Rusia şi Belarus sunt acuzate că încearcă să destabilizeze situaţia de la frontiere, ambasadoarea Letoniei în Grecia, Ieva Cesniece, a declarat pentru Al Jazeera că persoane mascate, despre care există suspiciuni că erau înarmate, au încercat să împingă grupuri de migranţi către teritoriul leton şi au ameninţat militari şi grăniceri, iar într-un alt incident, persoane mascate ar fi pătruns în Letonia, avariind infrastructura de frontieră şi îndepărtând echipamente de supraveghere, conform sursei.

„Cu cât Rusia pare mai slabă în Ucraina, cu atât ne testează mai mult rezistenţa, încercând să slăbească hotărârea şi sprijinul NATO şi UE pentru Ucraina”, a afirmat Cesniece, potrivit publicaţiei menţionate.

Experţii în securitate consideră că statele europene trebuie să îşi consolideze apărarea infrastructurii critice, serviciile de informaţii şi capacitatea de a identifica şi perturba reţelele implicate în operaţiuni clandestine, astfel Olena Tregub, cofondatoare şi directoare a Comisiei Independente Anticorupţie din Ucraina, a avertizat că simpla prevenire a incidentelor nu este suficientă, fiind necesară şi creşterea costurilor pe care Rusia le-ar suporta pentru astfel de acţiuni, conform sursei.

Îngrijorările au crescut după ce o operaţiune din august, care ar fi vizat detonarea unor avioane cargo pe aeroportul german Leipzig/Halle, a fost atribuită ulterior Rusiei de către Comisia Europeană, în septembrie, şeful serviciului de informaţii ceh, Michal Koudelka, a avertizat că Rusia ar putea încerca un atac militar asupra unui stat membru NATO „în luni, nu ani”, iar la rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că industriile europene de apărare care aprovizionează Ucraina reprezintă ţinte legitime pentru Moscova, potrivit publicaţiei.

Potrivit unui articol publicat de Financial Times, reprezentanţi ai cinci agenţii de informaţii europene au afirmat în această lună că Rusia încearcă să vizeze lideri din industria europeană de apărare şi lanţurile de aprovizionare ale acesteia, presa germană a relatat, de asemenea, despre presupuse dispozitive incendiare plasate în birourile companiilor de apărare Rohde & Schwarz şi Helsing din Munchen, iar separat, oficiali europeni din domeniul securităţii au declarat pentru Politico că Moscova ar putea trece de la operaţiuni de influenţă la acţiuni menite să provoace victime pe teritoriul european.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că incursiunile cu drone ar putea reprezenta o etapă premergătoare unor atacuri mai ample şi a criticat reticenţa statelor europene de a reacţiona mai ferm, întrebând unde se va opri Rusia dacă poate testa în mod repetat apărarea statelor NATO, potrivit publicaţiei.

Oleksandr Danylyuk, fost consilier în ministerele ucrainene ale Apărării şi Afacerilor Externe, consideră că absenţa unor consecinţe clare încurajează Moscova şi a cerut consolidarea prezenţei militare NATO în statele baltice şi creşterea sprijinului pentru Ucraina, iar printre măsurile discutate de experţi se numără restricţii suplimentare de călătorie pentru cetăţenii ruşi, represalii cibernetice, extinderea sancţiunilor împotriva flotei petroliere ruseşti şi sancţionarea furnizorilor de produse de apărare pentru Rusia, conform sursei.

Danylyuk a susţinut că sprijinirea Ucrainei ar putea constitui unul dintre cele mai eficiente instrumente de descurajare, astfel Kievul solicită mai multe resurse financiare şi militare pentru a-şi extinde producţia de armament, în special de drone, iar Zelenski a declarat în faţa Consiliului European, pe 16 octombrie, că războiul va costa Ucraina aproximativ 155 de miliarde de euro în anul următor şi că ţara are nevoie de cel puţin 70 de miliarde de euro suplimentare din partea partenerilor, potrivit publicaţiei.

În pofida avertismentelor privind intensificarea operaţiunilor hibride, guvernele europene nu au anunţat măsuri de represalii directe, concentrându-se public asupra consolidării rezilienţei infrastructurii critice, a telecomunicaţiilor şi a reţelelor vulnerabile, experţii citaţi de Al Jazeera avertizează însă că, fără o strategie de descurajare mai amplă, incidentele ar putea continua să testeze capacitatea de reacţie a Europei.