Allianz-Ţiriac: Românii se tem de riscuri, dar amână deciziile care i-ar putea proteja

Românii sunt tot mai conştienţi de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiară şi personală, dar puţini iau măsuri pentru a se proteja. 6 din 10 români spun că nu se simt deloc pregătiţi pentru o situaţie care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal în acest an, cum ar fi pierderea locului de muncă, o problemă gravă de sănătate sau un accident. Cu toate acestea, 52% amână să pună bani deoparte într-un fond de urgenţă, iar 49% lasă asigurările opţionale, de viaţă, sănătate, locuinţă sau călătorie, pentru mai târziu, chiar dacă se îngrijorează că o urgenţă financiară majoră poate să apară oricând, arată un studiu realizat recent la iniţiativa Allianz-Ţiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), pe un eşantion de 1.218 respondenţi din toată ţara, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Principala sursă de anxietate financiară în acest an rămâne creşterea costului vieţii pentru 59% dintre respondenţi, urmată de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) şi de problemele de sănătate (45%), mai arată sondajul Allianz-Ţiriac. Alte îngrijorări importante pentru români în această perioadă sunt lipsa siguranţei financiare personale (38%) şi posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de muncă (36%).

Chiar dacă oamenii înţeleg riscurile, 56% prioritizează în această perioadă nevoile şi cheltuielile imediate în detrimentul planificării financiare în caz de urgenţă sau pentru viitor. În gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare şi creditele pentru 64% dintre respondenţii la studiul Allianz-Ţiriac, urmate de cheltuieli pentru sănătate (41%) şi taxe şi contribuţii către stat (38%). Mai mult, 48% admit că, deşi se gândesc la viitor, amână decizii care i-ar putea proteja şi numai 22% iau măsuri preventive.

„Protecţia financiară nu mai este o conversaţie despre viitor. Vedem că românii sunt conştienţi de riscuri, ştiu că sunt vulnerabili şi vor să fie protejaţi, însă decalajul dintre conştientizare şi acţiune rămâne în continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru generaţiile mature, din presiunea de a susţine cheltuieli tot mai mari. În ambele categorii vedem un tipar clar: acţionăm responsabil doar atunci când există o obligaţie sau o presiune imediată, dar amânăm deciziile care ţin de protecţia pe termen lung. Decalajul între ceea ce ştim că este important şi ceea ce alegem să facem confirmă nevoia de a prioritiza protecţia pentru a preveni dificultăţile financiare când apare un risc. Cred că adevărata schimbare apare în momentul în care protecţia nu mai este percepută ca o opţiune care poate fi amânată, ci ca o alegere conştientă, care ne oferă stabilitate şi control într-un context tot mai imprevizibil”, spune Virgil Şoncutean, CEO la Allianz-Ţiriac Asigurări.

Pentru cei mai mulţi români, lipsa banilor rămâne principalul factor pentru amânarea deciziilor legate de protecţia financiară, urmată de tendinţa de a trata aceste decizii ca nefiind imediate. Mai exact, 63% spun că nu au resurse financiare suficiente pentru măsuri legate de protecţia şi viitorul lor financiar, 51% nu percep aceste decizii ca fiind urgente, iar 46% preferă să gestioneze situaţiile doar atunci când se întâmplă, ceea ce contribuie la perpetuarea unui comportament reactiv, în detrimentul prevenţiei.

Într-o economie în care costurile cresc mai repede decât sentimentul de siguranţă, diferenţa dintre vulnerabilitate şi stabilitate este dată tot mai mult de capacitatea de a construi mecanisme de protecţie înainte ca problema să apară. Datele arată însă că, pentru mulţi români, nevoile imediate continuă să cântărească mai mult decât planificarea, riscurile sunt tratate atunci când devin urgente, iar protecţia financiară rămâne mai degrabă ca o preocupare pentru viitor decât o nevoie urgentă. În acest context, asigurările pot funcţiona ca un mecanism de protecţie accesibil şi predictibil, care ajută la reducerea vulnerabilităţii şi a impactului financiar al unor evenimente neprevăzute.