Analiză XTB: Cum s-au schimbat pieţele în ultimii 10 ani

Pieţele au fost influenţate în 2016 de două semnale majore, dar opuse: optimism în SUA după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte şi incertitudine în Europa după Brexit, conform unui comunicat XTB. Atunci, „tarifele” au intrat în prim-planul discursului investiţional, subliniază comunicatul. În 2026, tema revine, însă într-un context fundamental diferit, marcat de pandemia de COVID-19, de intervenţiile masive ale băncilor centrale şi de şocul energetic şi al mărfurilor generat de invazia Rusiei în Ucraina, adaugă sursa citată.

Aceste evenimente au reconfigurat lanţurile de aprovizionare, au accelerat tranziţia energetică şi au schimbat echilibrele geopolitice, influenţând direct modul în care investitorii evaluează riscul şi oportunitatea, arată analiştii XTB, potrivit comunicatului de presă.

În urmă cu un deceniu, investiţiile erau greu accesibile, subliniază sursa: costurile de tranzacţionare erau mari, informaţiile ajungeau mai lent, iar deciziile erau luate în principal prin bănci sau consilieri financiari. Între timp, piaţa s-a deschis mult mai larg către investitori individuali, lucru vizibil şi în date: XTB a trecut de la circa 87.600 de clienţi la aproximativ 2,16 milioane la începutul lui 2026, arată sursa menţionată. În paralel, ETF-urile au evoluat din instrumente de nişă în soluţii frecvent utilizate în portofolii, iar tranzacţionarea de pe mobil a devenit mai rapidă şi mai simplă datorită noilor platforme digitale, potrivit comunicatului.

Lucrurile s-au schimbat pe pieţele bursiere în ultimii zece ani, subliniază sursa precizată. Comisioanele sunt cu mult mai mici, iar accesul la acţiuni fracţionate au coborât pragul de intrare pentru investitorii cu bugete reduse, evidenţiază comunicatul. Pandemia de COVID-19 a amplificat această schimbare şi a crescut interesul pentru investiţii, consolidând investiţiile pasive, adaugă sursa citată. ETF-urile pe indici precum S&P 500 sau MSCI World, dar şi cele tematice, de la tehnologie la energie regenerabilă, au devenit printre cele mai căutate opţiuni, explică analiştii XTB, se arată în sursa citată.

În 2016, aurul a avut o evoluţie modestă, de la circa 1.060 la aproximativ 1.151 dolari pe uncie, şi era privit mai ales ca un activ defensiv, pe fondul apetitului ridicat pentru acţiuni, conform comunicatului remis redacţiei. În 2026 aurul se tranzacţionează la peste 4.900 dolari pe uncie, după un record de 5.109 dolari, iar 2025 a fost un an excepţional, cu un avans de 66%, peste indicii bursieri majori, evidenţiază sursa citată.

Şi argintul a revenit puternic: de la aproximativ 14 dolari pe uncie în 2016, a depăşit 100 dolari pe uncie în 2026 şi a atins maxime de 112 dolari, potrivit sursei citate. Doar în 2025, argintul a crescut cu 201%, iar începutul lui 2026 a adus un salt de peste 50% într-o lună, pe fondul tensiunilor geopolitice, al cererii industriale ridicate şi al constrângerilor de ofertă, subliniază analiştii XTB în comunicatul de presă.

Tot în 2016, Bitcoin pornea de la aproximativ 434 dolari, iar în ianuarie 2026 ajungea în jur de 87.000 dolari, o apreciere de peste 20.000%, însă cu episoade majore de volatilitate, precizează sursa. Vârful de 20.000 dolari în 2017, scăderea de circa 80% în 2018 şi un nou maxim istoric de 69.000 dolari în 2021, pe fondul lichidităţii din pandemie şi al interesului instituţional, sunt doar câteva dintre momentele de incertitudine ale criptomonedei, conform comunicatului remis redacţiei.

Sursa citată subliniază că întreaga piaţă cripto s-a extins, cu Ethereum în prim-plan prin DeFi şi NFT, dar şi cu şocuri de încredere în 2022, odată cu colapsuri precum Terra/Luna, Celsius şi FTX. În ciuda acestor crize, criptomonedele s-au consolidat ca o clasă de active, iar aprobarea ETF-urilor Bitcoin în SUA, în ianuarie 2024, a accelerat accesul investitorilor tradiţionali şi instituţionali, arată comunicatul XTB.

Încă din 2016, Nvidia arăta semne clare că poate deveni un lider al industriei, având o capitalizare de aproximativ 56 de miliarde de dolari, susţinută de cererea din zona de gaming şi de primele utilizări ale inteligenţei artificiale, evidenţiază comunicatul. Între timp, valoarea companiei a urcat la peste 4,5 trilioane de dolari, ajungând cea mai valoroasă la nivel global, pe fondul exploziei cererii de semiconductori pentru AI, accelerată după lansarea ChatGPT din noiembrie 2022. O evoluţie puternică a avut şi AMD, a cărei capitalizare a crescut de la circa 9,47 miliarde la aproximativ 377 de miliarde de dolari, mai adaugă sursa citată.

Potrivit analiştilor XTB, ponderea marilor companii de tehnologie s-a întărit semnificativ: grupul „Cei 7 magnifici” - Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta şi Tesla - depăşeşte în prezent 30% din capitalizarea indicelui S&P 500, evidenţiază comunicatul. Această concentrare a amplificat temerile legate de puterea de piaţă şi a generat investigaţii şi iniţiative antitrust atât în SUA, cât şi în Europa, conform sursei precizate. În paralel, în timp ce tehnologia a condus randamentele, sectoarele tradiţionale au fost supuse presiunilor: retailul fizic a cedat teren comerţului online, mai ales în perioada pandemiei, iar sectorul energetic clasic a trecut prin episoade de volatilitate extremă, inclusiv căderea petrolului din 2020, când unele contracte futures au coborât temporar sub zero, arată comunicatul.

Revenirea lui Donald Trump readuce în prim-plan tarifele şi tensiunile geopolitice, însă într-un context mult mai dur decât în 2016, semnalează sursa citată. Tarifele aplicate în 2025 au adus între 228 şi 261 miliarde de dolari la bugetul SUA şi au produs efecte măsurabile asupra inflaţiei, lanţurilor de aprovizionare şi relaţiilor comerciale, se specifică în comunicat.

Războiul din Ucraina continuă, competiţia SUA - China se intensifică în sectorul tehnologic, iar inflaţia rămâne peste ţinte, ceea ce menţine Rezerva Federală prudentă, cu doar două - trei posibile reduceri de dobândă în 2026, conform comunicatului de presă.

Ultimii zece ani au schimbat piaţa radical. Investiţiile au devenit accesibile la scară largă, tehnologia a accelerat informaţia şi a trimis ETF-urile şi criptomonedele către mase, iar în 2025 aurul şi argintul au revenit ca active de refugiu, subliniază sursa menţionată.

Democratizarea a adus şi riscuri noi, subliniază sursa, de la volatilitate şi bule speculative la fraude şi o concentrare tot mai mare în jurul marilor companii de tehnologie. Pentru următorul deceniu, direcţia va fi dată de AI, tranziţia energetică şi competiţia geopolitică, iar avantajul îl vor avea investitorii care rămân adaptaţi şi disciplinaţi, mai adaugă analiştii XTB, companie de investiţii pe brusele internaţionale, mai adaugă comunicatul.