ANCOM: Mecanismele prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale pot contribui la protejarea proceselor electorale

Platformele online şi motoarele de căutare foarte mari, precum Facebook, TikTok, YouTube, Instagram, X sau LinkedIn, se află sub supravegherea directă a Comisiei Europene, având obligaţii stricte în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), se arată într-un material informativ al ANCOM privind măsurile care pot sprijini desfăşurarea unui proces electoral corect şi echilibrat.

Regulamentul impune acestor platforme să implementeze mecanisme clare de notificare şi acţiune, prin care orice persoană poate semnala conţinuturi considerate ilegale, inclusiv cele care pot încălca legislaţia electorală. Furnizorii de servicii de găzduire - precum reţelele sociale - au obligaţia de a acţiona diligent, obiectiv şi proporţional atunci când aplică propriile reguli de utilizare. În perioada electorală, unele platforme, cum ar fi Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X şi LinkedIn, nu permit publicitatea politică, iar utilizatorii pot raporta conţinutul care ar putea fi interpretat ca atare.

În România, ANCOM are rolul de coordonator al serviciilor digitale, supraveghind furnizorii de servicii intermediare stabiliţi pe teritoriul naţional. Autoritatea asigură respectarea prevederilor DSA, elaborează legislaţia secundară şi reprezintă România în relaţia cu Comisia Europeană şi cu ceilalţi coordonatori din statele membre. În cazul nerespectării obligaţiilor, ANCOM poate aplica sancţiuni, inclusiv amenzi semnificative.

Utilizatorii pot depune plângeri la ANCOM atunci când consideră că o platformă nu respectă Regulamentul, de exemplu, dacă nu pot raporta un conţinut ilegal sau dacă nu există un mecanism intern de soluţionare a reclamaţiilor.

Platformele online foarte mari (VLOPs) şi motoarele de căutare foarte mari (VLOSEs) trebuie, potrivit DSA, să identifice şi să evalueze riscurile sistemice precum dezinformarea, efectele asupra drepturilor fundamentale, asupra discursului civic sau asupra proceselor electorale. Acestea au obligaţia de a adopta măsuri concrete de atenuare a riscurilor, în conformitate cu articolele 34 şi 35 din Regulament.

În gestionarea acestor situaţii, Comisia Europeană aplică două documente-cheie: Orientările privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale şi Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.

Analizarea legalităţii conţinuturilor de tip publicitate politică rămâne însă în competenţa autorităţilor naţionale relevante, care pot emite ordine de acţiune împotriva conţinuturilor ilegale sau pot solicita furnizarea de informaţii. Instituţiile care au atribuţii în mediul offline - precum cele responsabile de supravegherea campaniilor electorale, comunicarea politică sau protecţia consumatorilor - îşi păstrează aceleaşi competenţe şi în mediul online, contribuind la menţinerea unui cadru electoral corect şi echilibrat.