Companiile germane încep anul fără motive de optimism

Anul 2025 s-a încheiat cu o deteriorare climatului de afaceri pentru companiile din Germania, conform barometrului KfW-Ifo din luna decembrie.

Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a scăzut cu 0,5 puncte faţă de luna precedentă, până la -15 puncte, cel mai redus nivel din ultimele patru luni, după o stagnare în luna precedentă.

Pentru companiile mari s-a înregistrat cea mai mare scădere lunară din 2025, de 2,3 puncte, până la -19,7 puncte, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni, după o scădere de 1,2 puncte în luna anterioară (vezi graficul 1).

Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru perioada care începe în ianuarie 2005.

"În loc de bucuria Crăciunului, companiile germane trec printr-o melancolie de iarnă", se arată în raportul KfW-Ifo, în condiţiile în care pentru ambele categorii de firme influenţa negativă predominantă s-a observat la nivelul indicilor aşteptărilor pentru următoarele şase luni.

Pentru IMM-uri, indicele aşteptărilor a scăzut cu 1,4 puncte, până la -11,1 puncte, pe fondul unei creşteri cu 0,5 puncte a indicelui condiţiilor curente, până la -19,3 puncte.

La nivelul companiilor mari, indicele aşteptărilor a scăzut cu 2,9 puncte faţă de luna precedentă, până la -12,2 puncte, în timp ce indicele situaţiei curente a scăzut cu 1,7 puncte, până la -27,8 puncte.

Deteriorarea climatului de afaceri pentru IMM-uri s-a observat în aproape toate sectoarele. Cele mai mari scăderi au fost în comerţul cu ridicata, de 2,5 puncte, pe fondul unei scăderi de 4,8 puncte a indicelui condiţiilor curente, şi în servicii, de 2,3 puncte, în condiţiile unei scăderi de 6,9 puncte a indicelui aşteptărilor.

Singura creştere, de 0,2 puncte, a fost în sectorul construcţiilor, pe fondul unei creşteri cu 1,9 puncte a indicelui aşteptărilor.

Şi la nivelul companiilor mari s-au observat scăderi ale încrederii, cu excepţia sectorului construcţiilor. Cele mai mari scăderi au fost în servicii, de 6,2 puncte, pe fondul unei scăderi de 7,1 puncte a indicelui aşteptărilor, şi în comerţul cu amănuntul, de 2,4 puncte, în condiţiile unei scăderi de 2,8 puncte a indicelui aşteptărilor.

Indicatorul încrederii pentru companiile mari din sectorul industrial a scăzut cu 2,1 puncte faţă de luna anterioară, până la -20 de puncte, cel mai redus nivel din ultimele şase luni, pe fondul unei scăderi de 1,3 puncte a indicelui situaţiei curente, până la -33,6 puncte, şi a unei scăderi de 3,1 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -7,2 puncte.

Un aspect deosebit de îngrijorător remarcat în raport este accentuare tendinţei negative pentru aşteptările privind numărul angajaţilor (vezi graficul 2),

Indicele corespunzător IMM-urilor a scăzut cu 1,1 puncte faţă de luna precedentă, până la -9,2 puncte, iar cel pentru companiile mari a înregistrat a patra scădere consecutivă, de 0,6 puncte, până la -19,4 puncte. În ambele cazuri, indicii aşteptărilor privind numărul angajaţilor au încheiat anul la valori semnificativ mai scăzute decât în prima lună a anului trecut.

Concluzia raportului de la KfW-Ifo arată că "unele lucruri se vor îmbunătăţi în noul an", în condiţiile în care "redresarea economică va fi susţinută de contractele guvernamentale şi de multiple stimulente pentru mai multe investiţii private, precum şi de creşteri suplimentare ale veniturilor reale".

Principalul risc pentru prognoza unei creşteri economice de 1,5% în 2026 îl reprezintă scăderea consumului gospodăriilor, pe fondul scăderii persistente a aşteptărilor în materie de ocupare a forţei de muncă.

Miza creşterii economice a Germanie este foarte mare pentru întreaga economie europeană. În ultimele zile ale anului trecut, Financial Times scria că "perspectivele de creştere ale Europei depind de cheltuielile guvernamentale ale Germaniei", în special pentru infrastructură şi apărare.

Sondajul realizat de FT, la care au participat 88 de economişti, include şi numeroase opinii sceptice cu privire la impulsul economic oferit de pachetul fiscal multianual de aproape un trilion de euro.

Un analist de la Absolute Strategy Research a afirmat că "optimismul cu care a fost întâmpinat anunţul lui Merz (n.a. din prima parte a anului trecut) s-a estompat în ultimele luni", în timp ce un economist de la MUFG Bank apreciază că "o creştere a cheltuielilor guvernamentale va stimula în mod mecanic creşterea economică germană, dar întrebarea cheie este dacă aceasta se va traduce într-o redresare mai amplă".

"Oricine se aşteaptă la o revenire semnificativă a economiei Germaniei în 2026 va fi probabil dezamăgit", a avertizat un alt economist care a participat la sondajul FT.

Inclusiv preşedintele Institutului Ifo a subliniat recent, într-un interviu acordat cotidianului Suddeutsche Zeitung, că economia Germania nu se poate redresa sustenabil doar pe baza programului de stimulare fiscală şi a acuzat politicienii că, în loc să contribuie la rezolvarea problemelor din sectorul privat, ei le agravează.

"Pe termen mediu, vor exista probabil creşteri ale impozitelor şi contribuţiilor, deoarece, în caz contrar, creşterile pensiilor, de exemplu, nu vor mai fi viabile din punct de vedere financiar. Acest lucru va duce la o scădere şi mai mare a investiţiilor şi la o creştere a exodului din Germania. În cele din urmă, Germania ar putea intra într-o perioadă de stagnare prelungită. Nu există nicio garanţie că se va reveni la creştere economică", a mai subliniat Clemens Fuest.

O ştire recentă de la Bloomberg arată că degradarea perspectivelor economice din Germania îngrijorează tot mai mult executivul de la Berlin.

Cancelarul german Friedrich Merz susţine, într-un document obţinut de agenţia de ştiri americană, că "anumite sectoare economice se află într-o stare foarte critică" şi promite că relansarea creşterii economice va fi prioritatea principală a guvernului său în acest an.

Mai trebuie doar ca firmele mari şi mici din Germania să creadă că guvernul urmăreşte, de data aceasta, obţinerea unor rezultate concrete, nu doar alimentarea unor aşteptări nerealiste de redresare.