Criza iraniană explicată: devalorizarea rialului, morţii din stradă şi miza geopolitică

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 9 ianuarie

Protestele au pornit din Grand Bazaar, locaţie aflată în capitala Teheran, adică dintr-un spaţiu tradiţional sensibil pentru regim, pentru că baza comercială are capacitate de mobilizare şi un rol de „termometru” al societăţii; apoi ele s-au extins universităţi şi spre oraşe sau provincii, mai ales în vest (inclusiv Ilam, Lorestan,Kermanshah), unde sursele citate descriu confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine care au folosit muniţie pentru dispersarea mulţimilor. (Sursa foto: Sursa foto: https://www.aa.com.tr/en/middle-east/)

Protestele au pornit din Grand Bazaar, locaţie aflată în capitala Teheran, adică dintr-un spaţiu tradiţional sensibil pentru regim, pentru că baza comercială are capacitate de mobilizare şi un rol de „termometru” al societăţii; apoi ele s-au extins universităţi şi spre oraşe sau provincii, mai ales în vest (inclusiv Ilam, Lorestan,Kermanshah), unde sursele citate descriu confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine care au folosit muniţie pentru dispersarea mulţimilor. (Sursa foto: Sursa foto: https://www.aa.com.tr/en/middle-east/)

English Version

Ceea ce vedem de o săptămână în Iran reprezintă o criză, în care un şoc economic foarte vizibil - cauzat de cursul rialului, creşterea preţurilor şi a inflaţiei - a declanşat proteste în zonele comerciale şi urbane (bazaruri şi negustori), care apoi au absorbit frustrări politice şi sociale mai vechi (reprimare, corupţie, lipsă de perspectivă), iar statul a răspuns simultan prin măsuri paliative şi printr-o linie de securitate care se întăreşte pe măsură ce protestul se extinde geografic.

Cel mai dur indicator economic, menţionat de mass-media internaţională (Euronews, Reuters, Associated Press, Al Jazeera şi Arab News), este cursul de pe piaţa neoficială: un dolar american a valorat în primele zile ale anului curent 1,46 milioane riali iranieni (unele surse citate indică chiar 1,47 milioaneriali), ceea ce a fost descris drept „record low” şi catalizatorul direct al valului de nemulţumire.

Faţă de valoarea respectivă, sursele citate susţin că, înainte de Revoluţia din 1979, un dolar american putea fi achiziţionat cu 70 de riali iranieni, iar la momentul acordului nuclear din 2015 cu 32.000 riali; comparaţia e folosită pentru a arăta cât de accelerată a fost eroziunea puterii de cumpărare şi a încrederii în moneda iraniană până la începutul anului 2026, potrivit Arab News.

Dinspre stradă, modelul iniţial consemnat de Reuters este important: protestele au pornit din Grand Bazaar, locaţie aflată în capitala Teheran, adică dintr-un spaţiu tradiţional sensibil pentru regim, pentru că baza comercială are capacitate de mobilizare şi un rol de „termometru” al societăţii; apoi ele s-au extins universităţi şi spre oraşe sau provincii, mai ales în vest (inclusiv Ilam, Lorestan, Kermanshah), unde sursele citate descriu confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine care au folosit muniţie pentru dispersarea mulţimilor.

Proteste în 21 de provincii iraniene, controverse privind numărul victimelor

Dacă luăm în calcul un indicator numeric de amploare, aşa cum este monitorizarea făcută de Institutul de Studiere a Războiului (ISW) prin Critical Threats Project, observăm într-o actualizare prezentată miercuri că în Iran au fost consemnate „89 de proteste în 21 de provincii”, ceea ce sugerează dispersie largă şi ritm ridicat al evenimentelor.

În ceea ce priveşte numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în aceste proteste, precum şi numărul cetăţenilor arestaţi de autorităţile iraniene, datele oferite de sursele citate sunt contestate însă de cele publicate de presa de la Teheran. Reuters, citând organizaţii pentru drepturile omului, a raportat pe rând praguri crescătoare: cel puţin 16 morţi după circa o săptămână de proteste (4 ianuarie), apoi cel puţin 25 morţi după primele nouă zile (6 ianuarie), iar pe 7 ianuarie apare intervalul „între 27 şi 36 de morţi” şi „peste 2.000 arestaţi”, cu menţiunea că autorităţile nu oferă un bilanţ complet pentru protestatari.

Euronews a relatat despre „36 ucişi” în confruntări şi a fixat din nou pragul de 1,46 milioane riali/USD ca element de context, iar The Guardian a vorbit de „cel puţin 36 morţi” şi „peste 2.100 arestări”, atribuind cifrele către „rights groups” şi mărturii din teren (inclusiv folosirea de cartuşe cu alice şi foc real în zonele controlate de kurzi). Cifrele de mai sus nu se contrazic radical, ci arată o creştere în timp, iar diferenţele sunt în marja firească a unei crize în desfăşurare (raportare întârziată, verificare dificilă, criterii diferite). În schimb, ceea ce se poate spune mai solid este direcţia: bilanţul urcă pe măsură ce protestele se mută din „închideri şi marşuri” spre confruntări directe, mai ales în provinciile iraniene.

Ayatollahul Khamenei cere înăbuşirea protestelor, preşedintele Pezeshkian cere protejarea protestatarilor paşnici

La nivelul Teheranului, linia oficială se vede foarte clar din declaraţiile factorilor decizionali. Potrivit Reuters, IRNA, Mehr News, Tasnim, Fars News, liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, a insistat că regimul „nu va ceda în faţa inamicului” şi că „rioters must be put in their place” (n.red. - „instigatorii trebuie puşi la locul lor”), iar o distincţie repetată este „protestul e legitim, dar e diferit de instigare”, cu ideea că autorităţile pot „vorbi cu protestatarii”, nu cu „instigatorii”, care trebuie „trataţi dur”.

Şeful puterii judiciare iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejei, a transmis un avertisment care fixează tonul instituţional: „nicio indulgenţă” pentru cei pe care statul îi defineşte ca sprijinind tulburările sau „ajutând inamicii” (n.red. - SUA şi Israel), potrivit surselor citate. Şeful Poliţiei din Iran, Ahmadreza Radan a promis că se va ocupa de instigatorii din spatele protestelor din ţară, până la ultimul dintre aceştia, potrivit Arab News, ceea ce denotă un mesaj de perseverenţă represivă.

În interiorul puterii, există însă şi semnale de nuanţare, care contează pentru înţelegerea momentului. Preşedintele Masoud Pezeshkian a solicitat forţelor de securitate să facă distincţie între protestatarii paşnici şi „instigatorii” înarmaţi şi să manifeste reţinere, mai ales după episodul extrem de sensibil al presupusului raid într-un spital din Ilam pentru arestarea răniţilor, potrivit surselor citate.

Tot ca reacţie de „management al crizei”, guvernul de la Teheran a anunţat extinderea unor plăţi sau subvenţii lunare foarte mici (sursele amintite susţin că ar fi vorba despre o sumă ce ar fi echivalentul a 7 dolari lunar pentru fiecare persoană) către zeci de milioane de persoane, măsură menită să reducă presiunea imediată, fără să rezolve cauzele protestelor: devalorizare, credibilitate, sancţiuni, investiţii.

Opoziţia iraniană nu are o comandă unică pe teren, dar mesajele ei sunt relevante prin două efecte: oferă un „cadru” de interpretare şi încearcă să sincronizeze greve sau boicoturi. Reza Pahlavi, aflat în exil, a folosit explicit protestele din bazaruri ca semn al unei „răsturnări” a fricii şi a susţinut că mulţimile au forţat în unele cazuri retrageri ale forţelor de ordine şi au alimentat „pactizări” ale acestora cu protestatarii; potrivit lui The Jerusalem Post, Pahlavi a spus că a urmărit îndeaproape demonstraţiile din bazarurile Teheranului şi le-a cerut ceăţenilor iranieni să reziste, pentru că forţele regimului încep să cedeze.

În paralel, în vestul ţării, şapte grupări kurde de opoziţie au fost menţionate ca susţinând apeluri la grevă generală, ceea ce adaugă o dimensiune regională şi identitară unei revolte pornite economic, potrivit cotidianului britanic The Guardian.

Reacţii externe la criza iraniană

Pe plan extern, tensiunea este alimentată de un schimb de mesaje publice care se întoarce înapoi în politica internă iraniană. Preşedintele american Donald Trump a anunţat că forţele SUA sunt gata să intervină dacă autorităţile de la Teheran vor continua executarea protestatarilor, declaraţie ce are însă două efecte simultane şi opuse: poate încuraja o parte a străzii, dar îi oferă regimului un argument în descrierea protestelor ca fiind „proiectate din afară”.

Uniunea Europeană, prin European External Action Service (EEAS), a adoptat o poziţie mai standardizată pentru astfel de crize, folosind formule de genul „urmărim îndeaproape”, „suntem îngrijoraţi de numărul de morţi şi răniţi”, dar apelul central este ca forţele de securitate să exercite „reţinere maximă” faţă de protestele paşnice şi ca problemele socio-economice să fie tratate prin „dialog incluziv, nu prin violenţă”.

Din Israel, mesajul cel mai clar, public şi oficial, vine din partea premierului Benjamin Netanyahu, care şi-a exprimat susţinerea pentru cetăţenii iranieni aflaţi în stradă, la proteste, şi a afirmat că „e posibil să ne aflăm într-un moment în care poporul iranian îşi ia destinul în propriile mâini”, potrivit Arab News.

TASS informează că autorităţile de la Kremlin, în speţă Ministerul Afacerilor Externe, afirmă că evenimentele din sunt „o chestiune internă” a ţării respective şi că orice „ingerinţă extern este inadmisibilă”.

Potrivit agenţiei de presă turceşti Anadolu, autorităţile de la Beijing au declarat că speră ca Iranul să „depăşească dificultăţile” şi să menţină „stabilitatea naţională”, autorităţile chineze afirmând şi ele că se opin ferm oricărei ingerinţe externe.

Incidentul de la spitalul din Ilam, dovadă a modului în care autorităţile iraniene vor să reprime orice protest

Episodul spitalului din Ilam merită tratat separat ca „indicator de prag”, pentru că el concentrează conflictul narativ: pentru activişti şi unele organizaţii de drepturi, intrarea forţelor de securitate într-o unitate medicală ca să aresteze răniţi echivalează cu încălcarea unor norme fundamentale; pentru stat, dacă există „înarmaţi” sau „instigatori” trataţi acolo, acţiunea poate fi justificată ca operaţiune de ordine publică. Dinspre Teheran, reacţia a fost să ordone o investigaţie şi să revină la distincţia „protestatar paşnic” versus „instigator” (Pezeshkian), tocmai pentru a limita dauna politică, potrivit IRNA. Dinspre SUA, aceeaşi acţiune a fost condamnată în termeni extrem de duri în spaţiul public, iar Amnesty International a criticat violenţa exercitată de forţele de ordine împotriva pacienţilor şi personalului medical, fapt ce a crescut presiunea diplomatică şi mediatică asupra regimului de la Teheran.

În acest context, din punct de vedere economic regimul de la Teheran are foarte puţin spaţiu de manevră rapidă, pentru că devalorizarea monedei naţionale (1,46-1,47 milioane riali pentru un dolar american) reprezintă o clară şi gravă lipsă de încredere şi o creştere a inflaţiei ce se va reflecta într-o nouă majorare a preţurilor. Din punct de vedere politic, protestele par să fi ieşit din faza de nemulţumire punctuală şi să fi intrat în faza de contestare a sistemului în unele zone (mai ales acolo unde funeraliile devin evenimente politice şi unde există tradiţie de mobilizare), în condiţiile în care autorităţile centrale susţin că nu vor arăta indulgenţă faţă de protestatari şi că îi vor urmări pe instigatori.

Pe plan extern, faptul că SUA şi Israelul emit mesaje cu potenţial de escaladare, în timp ce UE cere reţinere, în timp ce Rusia şi China cer neingerinţă din partea altor state, oferă fiecărui actor intern iranian material pentru propria poveste (strada vede „sprijin”, regimul vede „complot”), crescând probabilitatea de radicalizare reciprocă.

Ce rămâne, realist, drept întrebare de fond pentru „situaţia actuală” nu este doar dacă protestele continuă, ci în ce formă: dacă se mută spre grevă economică (bazaruri, transport, industrie) pot deveni mai greu de gestionat fără concesii; dacă se mută spre confruntare violentă, statul are avantajul capacităţii coercitive, dar plăteşte prin pierdere de legitimitate şi prin izolare externă. Indicatorii timpurii sugerează ambele direcţii în paralel: apeluri la grevă şi boicot, dar şi un răspuns de securitate tot mai dur şi un bilanţ în creştere al victimelor, ceea ce arată că spirala de acţiune-reacţiune e deja pornită.

Opinia Cititorului ( 9 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Iranul e pe cont propriu. China si Rusia nu's in stare sa-si declare alianta militara pt a opri provocarile Occidentului. Drept consecinta, provocarile vor spori in numar si gravitate. Ma rog la 'normalizare' cu cat mai putine victime.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Ce provocari visezi?

      Inflatia in ultimii 10 ani a fost constant in jurul a 40%.  

      Au fost la 1 pas sa ramana fara orice fel apa in Teheran... 

      Iranienii s-au saturat sa traiasca cu religie in loc de mancare, s-au saturat de mosul Kameni care reactioneaza exact ca si Ceausescu, ordonand deschiderea focului asupra civililor.

       

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      De sanctiuni comerciale si inghetarea de active de ce nu vorbesti? De asasinate si lovituri cu rachete si drone de ce nu vorbesti? De asasinarea echipei de negociatori Iranieni de ce nu vorbesti?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Pe Mossadeq, primul lider ales democratic, l-au rasturnat American ca favor pt British Petroleum si au instalat o marioneta represiva ca monarh. Apoi, regimul sahului a fost constant sabotat de catre Israelieni, desi era aliniat Americanilor. Masele s-au revoltat in cele din urma si au dat jos monarhia si au instaurat un regim teocratic. Americanii aveau sansa sa normalizeze relatiile cu ei, in schimb le-au pus sanctiuni si le-au doborat si un avion iranian plin de civili pt care nici azi nu si-au cerut scuze, daramite sa achite despagubiri. Apoi Americanii mana in mana cu Sovieticii au finantat Irakul lui Saddam sa invadeze Iranul intr-un razboi super sangeros, inchis dupa ce Irakul a folosit gaz sarin impotriva soldatilor Iranieni, majoritari tineri de 20 de ani. Scuteste-ne de narativul Occidentului Usa de Biserica.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ce treabă au sancțiunile economice? Pe voi nu vă afectează! De asta marșați cu jigodiile lui Putler, Kremlin Georgescu, Vagabond Simion... pentru că sărăkia e fericire.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Sa nu aiba soarta lui Ceausescu cu deosebire ca pe el il.vor spanzura,asa cum merita!Nu vrea mosul sa moara de moarte buna,ma rog,naturala!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Boccico, mai ieși în curtea spitalului la aer curat . Te sufoci în spumele și miasmele tale. Producătoareo de toxine care ești:)

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Stati sa vedeti manifestatii pe tot globul ,inclusiv in toata UE si SUA dupa octombrie 2026 dupa ce cade bursa in septembrie octombrie 2026.

    Va explica Ray Dalio pe you tube " how the country go broke" 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ies investitorii pe străzi? A scris Dalio ca un agramat? country go? hahaha

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Ian. 2026
Euro (EUR)Euro5.0887
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3702
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4644
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8578
Gram de aur (XAU)Gram de aur627.8925

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
phoeniciahotels.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Mozart
Schlumberger
phoeniciahotels.ro
raobooks.com
cofetariiledelice.ro
leonidas-universitate.ro
Viva
metalshow-tib.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb