Cutremur la ONU: 31 de agenţii rămân fără SUA după decizia lui Trump

Donald Trump a declanşat în urmă cu două zile cea mai amplă ruptură a Statelor Unite de arhitectura instituţională globală de după Al Doilea Război Mondial, într-o mişcare politică ce zguduie direct sistemul ONU şi reţelele internaţionale construite în ultimele decenii.

Printr-un memorandum prezidenţial semnat la 7 ianuarie 2026, liderul de la Casa Albă ordonă retragerea imediată a SUA din zeci de organisme internaţionale, pe motiv că acestea sunt „contrare intereselor Statelor Unite”, documentul având la bază un raport al secretarului de stat Marco Rubio, realizat în urma unui ordin executiv anterior. Mesajul este clar: Administraţia Trump nu mai acceptă structuri multilaterale pe care le consideră captive agendelor ideologice, birocratice sau climatice ce scapă controlului naţional american.

Pe frontul ONU, lovitura este frontală şi fără precedent. SUA îşi încetează participarea şi finanţarea pentru o listă masivă ce include 31 de agenţii, programe şi organisme-cheie ale Naţiunilor Unite, cum ar fi Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale - pilonul de politici publice globale al ONU, precum şi întregul braţ regional al Consiliului Economic şi Social - comisiile economice pentru Africa, America Latină şi Caraibe, Asia şi Pacific, Asia de Vest. Retragerea vizează şi Comisia de Drept Internaţional - mecanism central în elaborarea normelor juridice globale, Mecanismul Rezidual pentru Tribunalele Penale Internaţionale, dar şi International Trade Centre, organism comun ONU-OMC pentru comerţul global.

Lista continuă cu birouri sensibile politic şi simbolic: consilierul special al ONU pentru Africa, reprezentanţii speciali ai secretarului general pentru copii în conflicte armate, pentru violenţa sexuală în conflicte şi pentru violenţa împotriva copiilor. Preşedintele american retrage SUA şi din instrumentele centrale ale reconstrucţiei post-conflict, precum Comisia pentru Consolidarea Păcii şi Fondul pentru Consolidarea Păcii, dar şi Permanent Forum on People of African Descent - o platformă asociată dezbaterilor globale despre rasă şi colonialism. SUA părăseşte de asemenea UN Alliance of Civilizations - programul ONU pentru dialog intercultural, precum şi mecanismele climatice şi de mediu ale organizaţiei: programul ONU pentru reducerea emisiilor din defrişări, Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice, UN Energy, UN Water şi UN Oceans.

Retragerea SUA este extinsă, prin memorandumul semnat de Donald Trump şi publicat pe site-ul White House, la domenii sociale şi demografice esenţiale: UN Women, UN Population Fund, UN Habitat, UN Institute for Training and Research, UN Democracy Fund, UN University, precum şi structurile de coordonare internă ale sistemului ONU, inclusiv Chief Executives Board şi Staff College. Practic, SUA se decuplează de la nucleul normativ, climatic, social, educaţional şi instituţional al ONU, într-o mişcare care transformă radical raportul de forţe din interiorul organizaţiei.

În paralel, Trump rupe legăturile şi cu un ecosistem vast de organisme internaţionale care nu ţin formal de ONU, dar care influenţează politicile globale în energie, climă, mediu, migraţie, democraţie, justiţie, securitate cibernetică şi dezvoltare. Printre acestea se numără Intergovernmental Panel on Climate Change şi Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity, pilonii ştiinţifici ai agendei climatice globale, International Renewable Energy Agency, International Solar Alliance şi reţelele internaţionale de politici pentru energia regenerabilă. SUA se retrage şi din International Union for Conservation of Nature, Secretariatul Programului Regional de Mediu pentru Pacific, precum şi din organismele dedicate resurselor naturale, mineritului, pădurilor tropicale şi biodiversităţii.

Lovitura vizează şi structuri-cheie din sfera democraţiei şi statului de drept, precum International Institute for Democracy and Electoral Assistance, International Institute for Justice and the Rule of Law şi Freedom Online Coalition, dar şi forumuri globale pentru migraţie, dezvoltare şi combaterea terorismului. Sunt abandonate inclusiv colaborările cu organisme europene şi transatlantice sensibile, precum Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, Centrul European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride şi Regional Cooperation Council.

Decizia lui Donald Trump poate fi citită prin cheia luptei sale directe cu ceea ce preşedintele american a numit de atâtea ori drept globalism instituţionalizat. Memorandumul cere tuturor agenţiilor federale să pună în aplicare retragerile „cât mai curând posibil”, iar pentru structurile ONU, acest lucru înseamnă încetarea participării şi a finanţării în limitele legii. Administraţia Trump anunţă că evaluarea continuă, lăsând deschisă posibilitatea unor retrageri suplimentare.

În termeni geopolitici, documentul marchează o resetare dură a poziţiei SUA: America se retrage din centrul guvernanţei globale multilaterale şi îşi revendică brutal suveranitatea decizională, cu costul unei destabilizări majore a sistemului internaţional construit în ultimii 80 de ani.