TradeVille: 2025 - an excepţional pentru piaţa metalelor

2025 a fost un an excepţional pentru piaţa metalelor, cu creşteri puternice pe segmentul industrial şi raliuri istorice pe cel al metalelor preţioase, susţinute de tranziţia energetică, investiţiile în infrastructură şi AI, precum şi de tăierile de dobândă şi riscurile geopolitice. În 2026, fundamentele rămân solide, dar evoluţiile sunt aşteptate să fie mai volatile, cu un ritm de creştere mai temperat faţă de anul precedent, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Metale industriale

Metalele industriale sunt materii prime esenţiale pentru industrie, construcţii, energie şi infrastructură, iar evoluţia lor este strâns legată de ciclul economic, investiţiile în infrastructură şi tranziţia energetică. Principalele metale industriale sunt cuprul, aluminiul, fierul (oţelul), nichelul, zincul, plumbul şi staniul, dintre care cuprul, aluminiul şi nichelul sunt cel mai atent urmărite de investitori. Investitorii pot obţine expunere la acest segment prin bursele de mărfuri, instrumente care urmăresc preţul metalelor sau ETF-uri axate pe companii miniere şi producătoare.

- Care au fost evoluţiile în 2025?

- Cupru - unul dintre cele mai performante metale industriale

În 2025, cuprul a fost unul dintre cele mai performante metale industriale, cu o creştere de peste 35% a preţului, marcând cea mai puternică apreciere anuală din 2009, pe fondul cererii structurale generate de tranziţia energetică, electrificarea infrastructurii şi investiţiile în centre de date şi AI. Evoluţiile din finalul anului au menţinut cuprul în zona maximelor istorice, pe fondul ofertelor tot mai constrânse, al relocalizarii stocurilor către SUA şi al unui context valutar favorabil, factori care au susţinut trendul pozitiv şi interesul investitorilor pentru metal. Metalul a avut o performanţă superioară faţă de indicele Bloomberg Industrial Metals în 2025. După un început de an relativ sincronizat, cuprul s-a detaşat în a doua parte a lui 2025 cu un avans de peste 40%, comparativ cu o creştere moderată de 15-18% pentru indicele metalelor industriale.

- Aluminiu - plus de peste 20%

În 2025, aluminiul a avut o evoluţie solidă, susţinută de cererea din transport, energie regenerabilă şi infrastructura electrică, dar şi de restricţiile de ofertă legate de costurile ridicate cu energia. Spre finalul anului, preţul aluminiului a urcat spre 2.950 dolari/tonă la London Metal Exchange (LME), cel mai ridicat nivel din mai 2022, evoluţie susţinută de închideri de capacităţi şi de limitările structurale ale producţiei, în special în economiile cu consum intensiv de electricitate. Aluminiul a avut o evoluţie comparabilă, dar uşor superioară indicelui Bloomberg Industrial Metals în 2025, cu o accelerare vizibilă în a doua parte a anului. După corecţia din primăvară, aluminiul a intrat pe un trend ascendent constant, încheind anul cu un avans de peste 20%, faţă de o creştere de aproximativ 15-18% pentru indicele metalelor industriale. Raliul din ultimul trimestru reflectă presiunile pe ofertă, în special costurile ridicate cu energia şi inchiderile de capacităţi, precum şi cererea solidă din transport şi infrastructura electrică.

- Nichel - dezechilibru între cerere şi producţie

În 2025, nichelul a avut o evoluţie mai slabă comparativ cu alte metale industriale, preţul fiind afectat de excesul de ofertă şi presiunile venite din creşterea producţiei în anii anteriori. Spre finalul anului, piaţa a primit semnale de stabilizare, după ce Indonezia, cel mai mare producător global, a anunţat intenţia de a reduce producţia de minereu cu aproximativ o treime, măsură care a susţinut o revenire moderată a preţului şi a readus nichelul în atenţia investitorilor. Nichelul a avut o performanţă semnificativ mai slabă faţă de indicele Bloomberg Industrial Metals în cea mai mare parte a anului 2025. După un început relativ sincronizat, nichelul a intrat pe o traiectorie laterală şi apoi descendentă, reflectând un dezechilibru între cerere şi producţie. Spre finalul anului se observă însă o revenire bruscă, care coincide cu anunţurile privind reduceri ale producţiei de minereu, semnalând o posibilă schimbare de sentiment.

- Cum au evoluat ETF-urile?

ETF-urile pe metale au avut evoluţii puternic pozitive în 2025, reflectând raliul metalelor industriale şi al acţiunilor miniere. SPDR S&P Metals and Mining ETF (XME) a înregistrat cea mai mare creştere (+84,7%), urmat de VanEck Green Metals ETF - GMET (+74,7%) şi VanEck Rare Earth and Strategic Metals UCITS ETF - VVMX (+61,4%), confirmând interesul investitorilor pentru expunerea pe metale, minerit şi tranziţia energetică.

• Metale preţioase

Metalele preţioase sunt materii prime utilizate atât ca active de refugiu, cât şi în aplicaţii industriale, evoluţia lor fiind influenţată de inflaţie, politică monetară, riscuri geopolitice şi apetitul investitorilor pentru siguranţă. Principalele metale preţioase sunt aurul, argintul, platina şi paladiul, dintre care aurul, argintul şi platina sunt cel mai frecvent urmărite de investitori. Investitorii pot obţine expunere la metale preţioase prin bursele de mărfuri, instrumente care urmăresc preţul metalelor, ETF-uri pe metale fizice sau ETF-uri şi acţiuni ale companiilor miniere, notează TradeVille.

- Dinamica în 2025

- Aurul, la maxim istoric

În 2025, aurul a înregistrat una dintre cele mai puternice performanţe din istoria recentă, cu o creştere anuală de aproximativ 64-69%, cea mai mare din 1979, pe fondul tăierilor de dobândă ale Fed, achiziţiilor masive ale băncilor centrale, tensiunilor geopolitice şi al cererii ridicate pentru active de refugiu. Preţul a atins un maxim istoric de 4.549,71 dolari/uncie în decembrie 2025, susţinut de inflaţia persistentă şi creşterea datoriei publice a SUA. Aurul a avut o evoluţie puternic ascendentă pe parcursul lui 2025, la fel indicele Bloomberg Precious Metals Index, cu o corelaţie ridicată între cele două serii, dar şi cu diferenţe clare de amplitudine şi volatilitate.

- Argint - una dintre cele mai spectaculoase evoluţii dintre toate materiile prime

În 2025, argintul a avut una dintre cele mai spectaculoase evoluţii dintre toate materiile prime, cu o creştere anuală de aproximativ 147-181%, cea mai puternică din 1979, pe fondul deficitului de ofertă, al cererii industriale ridicate şi al interesului investiţional crescut. Preţul a atins un maxim istoric de 83,62 dolari/uncie în decembrie 2025, susţinut de includerea argintului pe lista mineralelor critice în SUA, de stocurile reduse şi combinaţia dintre rolul de activ de refugiu şi utilizarea intensivă în industrie. În 2025, argintul a depăşit semnificativ Bloomberg Precious Metals Index, cu o accelerare puternică a creşterii în a doua parte a anului, când randamentul a depăşit +150%, faţă de circa 70-80% pentru indice. Evoluţia reflectă cererea industrială ridicată şi poziţionarea speculativă, care au amplificat mişcările de preţ, dar şi o volatilitate mai mare comparativ cu un indice mai diversificat.

- Platina a depăşit semnificativ dinamica aurului

În 2025, platina a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 125-127%, una dintre cele mai bune performanţe din rândul metalelor preţioase, pe fondul deficitului de ofertă, al cererii industriale solide şi al interesului investiţional în creştere. Preţul a atins un maxim istoric de 2.478,50 dolari/uncie în decembrie 2025, susţinut de stocurile reduse, utilizarea în catalizatori auto şi revenirea cererii ciclice, depăşind semnificativ dinamica aurului. În 2025, platina a depăşit clar Bloomberg Precious Metals Index, cu o accelerare puternică în a doua parte a anului, când randamentul a urcat până în zona de circa 160-170%, faţă de 70-80% pentru indice. Evoluţia reflectă sensibilitatea ridicată a platinei la cererea industrială şi dezechilibrele de ofertă, dar şi o volatilitate mai mare, cu corecţii rapide comparativ cu traiectoria mai stabilă a indicelui.

- Cum au evoluat ETF-urile?

În 2025, ETF-urile expuse pe companii miniere de aur au înregistrat performanţe net superioare aurului fizic, beneficiind de efectul de levier operaţional specific sectorului minier. ETF-urile axate pe junior miners au obţinut cele mai ridicate randamente, de până la 155,8%, în timp ce ETF-urile care urmăresc direct preţul aurului au avut creşteri mai moderate, între 44,4% şi 63,6%, confirmând diferenţa clară de profil între expunerea defensivă pe aur fizic şi cea mai riscantă, dar mai profitabilă, pe acţiuni miniere.

• Concluzii şi prognze

Pentru 2026, perspectivele pentru metalele industriale rămân favorabile, dar cu volatilitate ridicată. Cuprul porneşte cu un suport solid după un avans de peste 35% în 2025, pe fondul unei pieţe aşteptate să rămână în deficit (circa 150.000 de tone), susţinută de investiţiile în reţele electrice, centre de date şi AI. Aluminiul beneficiază de restricţii de ofertă legate de costurile energiei, după ce a atins în finalul lui 2025 niveluri de aproximativ 2.950 dolari/tonă, în timp ce nichelul ar putea vedea o stabilizare pe fondul reducerilor de producţie anunţate de Indonezia (circa -30% la minereu). Per ansamblu, cererea structurală rămâne ridicată, iar dinamica ofertei sugerează preţuri menţinute la niveluri ridicate, chiar dacă ritmul creşterilor va fi mai temperat faţă de 2025.

În general, după raliul excepţional din 2025, când aurul a crescut cu circa 64-69%, până la un maxim istoric de 4.549,71 dolari/uncie, argintul cu aproximativ 147-181%, până la 83,62 dolari/uncie, iar platina cu aproape 125-127%, până la 2.478,50 dolari/uncie, metalele preţioase intră în 2026 cu fundamente încă solide, dar cu volatilitate ridicată. Pieţele anticipează cel puţin două tăieri de dobânda ale Fed în 2026, ceea ce susţine aurul în zona 4.300-4.600 dolari/uncie, însă episoadele de creştere a randamentelor SUA pot genera corecţii rapide, de 10-20%. Argintul şi platina rămân mai sensibile la cererea industrială şi la poziţionarea speculativă, ceea ce poate amplifica mişcările atât în sus, cât şi în jos, cu variaţii anuale potenţiale de peste 30-40%.

Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul pozitiv pe termen mediu, susţinut de dobânzi mai mici, achiziţii ale băncilor centrale şi riscuri geopolitice persistente, dar cu un parcurs neregulat, marcat de corecţii frecvente după raliul istoric din 2025.