• Scenarii rare, dar nu imposibile; şi nici lipsite de sens politic profund 

În ciuda predictibilităţii moderate a celor mai multe riscuri globale, există şi evenimente extreme, greu de anticipat, dar cu impact devastator - cunoscute sub numele de „lebede negre” (black swans). În 2026, câteva astfel de scenarii ipotetice merită luate în calcul de către orice arhitect al viitorului global.

Ceea ce vedem de o săptămână în Iran reprezintă o criză, în care un şoc economic foarte vizibil - cauzat de cursul rialului, creşterea preţurilor şi a inflaţiei - a declanşat proteste în zonele comerciale şi urbane (bazaruri şi negustori), care apoi au absorbit frustrări politice şi sociale mai vechi (reprimare, corupţie, lipsă de perspectivă), iar statul a răspuns simultan prin măsuri paliative şi printr-o linie de securitate care se întăreşte pe măsură ce protestul se extinde geografic.

Incertitudinile sistemice stigmatizează anul 2026, prefigurând un viitor cu probabilităţi multiple, în care evoluţiile economice, politice, tehnologice şi de mediu sunt dominate de riscuri majore.

Acestea sunt identificate şi analizate de instituţii internaţionale, think tank-uri, organisme economice şi analişti de pieţe, configurând cadrul marilor provocări ce definesc scena globală a acestui an.

2025 a fost un an excepţional pentru piaţa metalelor, cu creşteri puternice pe segmentul industrial şi raliuri istorice pe cel al metalelor preţioase, susţinute de tranziţia energetică, investiţiile în infrastructură şi AI, precum şi de tăierile de dobândă şi riscurile geopolitice.

Anul 2025 s-a încheiat cu o deteriorare climatului de afaceri pentru companiile din Germania, conform barometrului KfW-Ifo din luna decembrie.

Donald Trump a declanşat în urmă cu două zile cea mai amplă ruptură a Statelor Unite de arhitectura instituţională globală de după Al Doilea Război Mondial, într-o mişcare politică ce zguduie direct sistemul ONU şi reţelele internaţionale construite în ultimele decenii.

• Deputaţii europeni vor dezbate şi vota în plenul din 22 ianuarie o rezoluţie privind apărarea aeriană a UE prin intermediul dronelor • Potrivit unui raport probat de Comisia pentru securitate şi apărare din Parlamentul European, 60% din componentele dronelor utilizate în UE provin din Statele Unite şi China • Printre membrii comisiei parlamentare care au aprobat acest raport se numără şi europarlamentarii români Vasile Dîncu şi Cristian Terheş

Un studiu publicat în prestigioasa revistă Nature schimbă fundamental înţelegerea evoluţiei ceratopsienilor - celebrii „dinozauri cu coarne” ai Cretacicului târziu - şi demonstrează că Europa, inclusiv teritoriul actual al României, a jucat un rol mult mai important decât se credea până acum în istoria acestui grup de dinozauri.

Teatrul Naţional Radiofonic al Radio România lansează, de Ziua Culturii Naţionale - 15 ianuarie, noua versiune a platformei eteatru.ro, prezentată drept cea mai amplă colecţie on-demand de teatru radiofonic din România.

Cardinalii Bisericii Catolice s-au reunit la Vatican, în cadrul primului consistoriu extraordinar convocat de Papa Leon al XIV-lea de la începutul pontificatului său, o reuniune considerată esenţială pentru conturarea direcţiilor de reformă ale actualului Suveran Pontif.

Activitatea în industria prelucrătoare din SUA şi-a accentuat contracţia şi în decembrie 2025, pe fondul scăderii comenzilor noi.

BNR a afişat, ieri, un nivel mediu al dobânzii la depozitele overnight plasate (ROBOR) care s-a menţinut la 5,69%.

Euro a crescut, ieri, cu 0,13 bani faţă de leu Banca Naţională a României (BNR) afişând un curs de referinţă de 5,0886 lei/euro.

Bursele europene au scăzut ieri, investitorii fiind atenţi la informaţiile legate de profiturile companiilor şi de riscurile geopolitice.