Antonio Costa: Creşterea cheltuielilor militare în NATO va sprijini negocierile comerciale UE-SUA

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că acordul la care s-a ajuns în cadrul NATO privind creşterea cheltuielilor militare la 5% din PIB ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra negocierilor comerciale dintre UE şi Statele Unite şi speră că acestea vor fi încheiate 'rapid şi cu succes', relatează Agerpres.

Într-un interviu acordat agenţiei de presă portugheze Lusa, în contextul primelor şase luni de mandat ca preşedinte al Consiliului European - care reuneşte şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state membre ale UE -, politicianul portughez a fost de părere că 'incertitudinea este cel mai rău scenariu posibil pentru economie' şi, prin urmare, este crucial să se 'ofere rapid claritate' cu privire la viitorul relaţiei comerciale dintre cei doi parteneri economici majori.

Tensiunile comerciale dintre Bruxelles şi Washington au crescut după anunţul preşedintelui american Donald Trump de a impune taxe vamale de 25% pentru oţel, aluminiu şi maşini europene şi tarife reciproce de 20% pentru blocul UE, acestea din urmă fiind suspendate timp de 90 de zile. Însă acest termen expiră pe 9 iulie, iar comisarul UE pentru comerţ, Maros Sefcovic, a călătorit în SUA săptămâna aceasta pentru convorbiri cu oficiali americani.

Pentru Antonio Costa, 'este evident că acordul la care europenii au ajuns cu americanii în cadrul NATO, chiar şi rezolvând principala problemă din relaţiile lor (...), nu poate decât să influenţeze pozitiv negocierile comerciale'. 'Aş spune chiar că o consecinţă logică a acordului încheiat în cadrul NATO este un efect pozitiv asupra negocierilor comerciale', a adăugat el.

Joia trecută, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat Statele Unite că UE se pregăteşte pentru posibilitatea unei 'înţelegeri nesatisfăcătoare' şi a promis să apere interesele europene. Câteva ore mai târziu, Donald Trump a declarat că Uniunea Europeană este 'foarte neplăcută' pentru că impune 'taxe foarte nedrepte' companiilor americane, dar a adăugat că UE 'va învăţa în curând să nu mai fie atât de neplăcută'.

În interviul pentru Lusa, Antonio Costa a refuzat să comenteze remarcile preşedintelui SUA, alegând în schimb să se concentreze asupra a ceea ce consideră esenţial: volumul comerţului dintre Statele Unite şi Europa, care reprezintă 30% din comerţul global şi 40% din PIB-ul mondial.

'Prin urmare, orice afectează aceste relaţii comerciale are un impact foarte negativ asupra economiei americane, un impact foarte negativ asupra economiei europene şi un impact foarte negativ asupra economiei globale', a atras el atenţia.

Potrivit lui Costa, Uniunea Europeană susţine şi a propus zero tarife vamale pentru Statele Unite, argumentând că tarifele vamale sunt de fapt taxe plătite de consumatori şi, prin urmare, au un impact inflaţionist. Aceasta nu este, însă, poziţia administraţiei americane, care consideră tarifele vamale un instrument util de politică economică.

'Toată lumea crede contrariul, dar acesta este punctul de vedere al administraţiei americane şi trebuie să ne străduim să gestionăm impactul asupra economiei globale, europene şi, de asemenea, americane. Negociem pentru a minimiza efectele acestei viziuni', a insistat preşedintele Consiliului European.

Costa recunoaşte că, în cele din urmă, negocierile ar putea fi amânate, dar consideră că acest lucru ar 'prelungi incertitudinea. Orice rezolvă lucrurile cât mai repede posibil rezolvă şi incertitudinea, dar, în mod ideal, rezultatul ar trebui să fie unul pozitiv pentru ambele părţi - sau, cel puţin, cât mai puţin negativ posibil pentru amândouă'.

În ceea ce priveşte NATO, Costa a remarcat că summitul de săptămâna trecută a rezolvat îndoielile legate de continuitatea NATO.

'După câteva luni în care au existat îndoieli cu privire la supravieţuirea alianţei transatlantice, toţi partenerii şi-au exprimat dorinţa de a rămâne uniţi, de a-şi consolida relaţia şi au convenit asupra unor noi obiective pentru consolidarea Alianţei Atlantice, care, până la proba contrarie, rămâne cea mai eficientă forţă de apărare colectivă pe care o avem la scară globală', a declarat preşedintele Consiliului European.

Cât despre SUA, Costa consideră că 'au fost foarte clare - dacă vreţi, şi-au reînnoit jurămintele tocmai la această reuniune a Alianţei Atlantice'.

Potrivit sursei, el a atras atenţia că a investi în apărare fără a menţine statul bunăstării în UE ar echivala cu o 'sinucidere colectivă'.

'Cei care spun că trebuie să alegem între statul bunăstării şi cheltuielile pentru apărare propun sinuciderea colectivă, deoarece nimeni nu se mobilizează pentru apărare decât dacă este vorba să-şi protejeze modul de viaţă. Iar ceea ce defineşte modul nostru de viaţă european este tocmai existenţa acestui stat puternic al bunăstării', a atras el atenţia. 'Acest lucru este absolut esenţial, deoarece apărarea nu înseamnă doar cheltuieli militare - ci reprezintă mobilizarea societăţii în ansamblu pentru a se apăra. Şi ce înseamnă pentru societate să se apere? Înseamnă să-şi apere valorile şi modul de viaţă', a adăugat Costa.

În opinia sa, 'este fundamental (ca UE) să menţină acest stat al bunăstării şi să aibă abilitatea de a organiza economia pentru a genera resursele necesare pentru a susţine aceste investiţii în apărare'. Într-o perioadă de război continuu în Ucraina, din cauza invaziei ruse şi a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, Costa a insistat că 'Europa s-a schimbat radical' deoarece 'există acum o înţelegere larg răspândită a faptului că pacea fără apărare este o iluzie'.

'Cea mai bună modalitate de a păstra astăzi relaţia transatlantică este o Europă a apărării, un pilon european al NATO şi o autonomie strategică sporită pentru Europa', a mai susţinut înaltul oficial european.

În privinţa războiului din Ucraina, preşedintele Consiliului European consideră că UE trebuie să continue să facă presiuni asupra Kremlinului cu noi sancţiuni, deoarece 'nu există niciun indiciu' că Rusia este dispusă să negocieze un armistiţiu care să vizeze pacea în Ucraina.

'Rusia a respins un armistiţiu, Rusia a refuzat să participe la nivel înalt la eforturile de negociere şi, de fapt, Rusia şi-a intensificat atacurile asupra Ucrainei - prin urmare, nu pare că Rusia are vreo înclinaţie de a negocia pacea', a apreciat Costa.

'În mod ideal, războiul nu ar fi trebuit să înceapă niciodată; al doilea cel mai bun scenariu ar fi ca acesta să se încheie în clipa următoare, (dar) realitatea este că, în ciuda întregului sprijin pe care l-am acordat eforturilor preşedintelui Trump de a negocia pacea, aceste eforturi nu au avut niciun răspuns din partea Rusiei', a continuat înaltul oficial european, apreciind totodată că blocul comunitar trebuie 'nu numai să continue să sprijine Ucraina, ci şi (...) să crească presiunea asupra Rusiei'.

Referitor la situaţia din Orientul Mijlociu, Costa a dat asigurări că UE dispune de 'o serie' de decizii cu 'consecinţe concrete' pe care le poate lua în ceea ce priveşte relaţia sa cu Israelul, ca urmare a încălcării drepturilor omului în Gaza.

'Pentru prima dată, avem de luat o serie de decizii cu consecinţe concrete pentru relaţia noastră cu Israelul, nu pentru că ne dorim un conflict cu Israelul, ci ca urmare a unei realităţi pe care nimeni nu o poate ignora', a explicat el, subliniind că 'pentru prima dată există un raport oficial al UE care recunoaşte încălcarea drepturilor omului în Gaza, iar Consiliul European a mandatat Consiliul (UE) să tragă concluziile potrivite din aceste fapte cu privire la acordul de asociere cu Israelul'.

Antonio Costa, unul dintre liderii UE care au condamnat cel mai vocal situaţia umanitară din Gaza, şi-a început mandatul de doi ani şi jumătate ca preşedinte al Consiliului European la 1 decembrie 2024, devenind primul socialist şi primul portughez care ocupă această funcţie, aminteşte Lusa.