Oficialii americani le-au transmis mai multor ţări din Orientul Mijlociu şi aliaţi regionali să fie pregătiţi pentru o potenţială reluare a acţiunilor militare împotriva Iranului după alegerile intermediare din Statele Unite de săptămâna viitoare, precum şi pentru posibilitatea ca Iranul să încerce să se răzbune pe aceştia, potrivit a doi diplomaţi informaţi cu privire la subiect, citaţi de Associated Press. Ambii diplomaţi au vorbit sub condiţia anonimatului, deoarece nu erau autorizaţi să comenteze avertismentele sensibile transmise de diplomaţii şi oficialii din domeniul apărării ai SUA.
Diplomaţii au subliniat că preşedintele Donald Trump nu a luat o decizie finală privind eventuale noi lovituri împotriva Iranului, dar a declarat în repetate rânduri că analizează ordonarea unei noi acţiuni militare după alegerile critice din 3 noiembrie din SUA. Aceste ameninţări şi noile îndemnuri americane adresate aliaţilor de a se pregăti pentru posibile represalii pun regiunea în stare de alertă că o revenire la operaţiuni majore ar putea fi iminentă, iar Casa Albă şi oficialii americani au refuzat să comenteze.
Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat miercuri într-o postare pe X că Teheranul „continuă să ofere diplomaţiei o şansă de a reuşi” şi lucrează cu mediatori pentru a analiza ideile incluse de Teheran într-o propunere lansată luna trecută - respinsă sumar de Trump - pe care iranienii doresc în continuare să o vadă folosită ca bază pentru revenirea la un armistiţiu. Între timp, Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a emis o declaraţie prin care îndeamnă părţile să „dea dovadă de înţelepciune şi să urmeze soluţii politice pentru a ajuta la contenirea tensiunilor” şi la prevenirea revenirii la operaţiuni la scară largă în războiul început la sfârşitul lunii februarie.
SUA le-au transmis aliaţilor regionali că noua rundă de acţiuni militare ar putea dura câteva zile, dar oficialii regionali se pregătesc pentru ca Iranul şi grupurile sale proxy să riposteze, ceea ce ar putea duce la o luptă care ar putea dura şi mai mult, au declarat diplomaţii. Aliaţii au fost, de asemenea, îndemnaţi de oficialii americani să ia măsuri de precauţie, anticipând că răspunsul Iranului va include lovituri de represalii asupra facilităţilor energetice şi a altor infrastructuri critice.
Nu este clar cât de repede după ziua alegerilor ar fi armata SUA pregătită să reia potenţial loviturile, iar deşi SUA nu au efectuat o lovitură împotriva Iranului de la începutul lunii septembrie, situaţia din Orientul Mijlociu a devenit mai complicată. Conflictul s-a extins, rebelii Houthi susţinuţi de Iran efectuând atacuri asupra infrastructurii petroliere şi aeroporturilor Arabiei Saudite, iar o coaliţie condusă de Arabia Saudită a răspuns cu propriile atacuri mortale asupra teritoriului controlat de Houthi în Yemen, iar The Wall Street Journal a relatat anterior că naţiunile din Golf au fost informate să fie pregătite pentru o posibilă escaladare din partea SUA.
La sfârşitul lunii trecute, Pentagonul a desfăşurat nava USS Theodore Roosevelt, împreună cu o serie de nave de debarcare amfibie cu puşcaşi marini la bord - aproximativ 9.000 de militari în total - din San Diego în Golful Persic, pentru a întări armata SUA în regiune, iar la acea vreme un oficial american a declarat că această desfăşurare ar putea duce la o prezenţă navală neobişnuit de mare de peste 20.000 de marinari şi puşcaşi marini, precum şi sute de aeronave, ceea ce s-a întâmplat doar de câteva ori în ultimele două decenii. Miercuri seara târziu, au apărut rapoarte că secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis pe principalul planificator militar al Pentagonului, locotenent-generalul Brett Sylvia, fiind îndepărtat din funcţia de şef al strategiei, planurilor şi politicii din Statul Major Întrunit, potrivit unui oficial din domeniul apărării, care a precizat că nu există un înlocuitor imediat pentru Sylvia şi nu a fost oferit niciun motiv pentru demitere.
Trump, care s-a concentrat în ultimele săptămâni pe campania pentru republicani înaintea alegerilor din 3 noiembrie, a fost evaziv cu privire la ce plănuieşte să facă în continuare cu Iranul, iar războiul s-a dovedit o povară grea pentru candidaţii republicani, în timp ce aceştia îşi fac cazul în faţa alegătorilor obosiţi de preţurile în creştere la benzină, un efect secundar al războiului care a majorat costurile în aproape fiecare sector al economiei globale. Costul războiului cu Iranul pentru contribuabilii americani a crescut la 47,1 miliarde de dolari, potrivit celei mai recente estimări furnizate de Pentagon Congresului, iar în timpul campaniei Trump le-a asigurat în mod constant pe alegători că sfârşitul războiului este aproape, ameninţând totodată că un nou val de bombardamente ar putea veni după alegeri, declarând marţi, într-o oprire de campanie în Lubbock, Texas, că o încheiere definitivă a conflictului de opt luni ar putea veni „în câteva săptămâni, dacă nu vă deranjează”.
Trump ar putea analiza un calendar post-electoral pentru o posibilă acţiune, dar regiunea este tensionată că Teheranul ar putea face ceva provocator înainte de aceea, mai ales dacă simte că acţiunea SUA este iminentă, a declarat Jonathan Schanzer, director executiv la Foundation for Defense of Democracies, un think tank hawksist din Washington, întrebându-se de ce ar aştepta până după alegeri dacă ar putea iniţia acţiunea şi obţine un avantaj.

























































Opinia Cititorului