Argentina şi Ucraina - ţările cu cele mai mari datorii către FMI - 16.10.2026

• Argentina datorează 56,8 miliarde dolari, de aproape patru ori mai mult decât Ucraina, care se plasează pe locul al doilea • Pakistan, Egipt şi Ecuador completează Top 5 debitori către FMI

De la crizele financiare recurente ale Argentinei şi până la nevoile de finanţare ale Ucrainei pe timp de război, ţările apelează la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru asistenţă atunci când presiunile economice se intensifică.

Visualcapitalist.com a realizat un clasament al ţărilor în funcţie de creditele lor restante către FMI, utilizând date oficiale ale instituţiei financiare, valabile la începutul lunii octombrie 2026. Sumele sunt exprimate în dolari americani, iar creditul restant al fiecărei ţări este prezentat, de asemenea, ca procent din PIB-ul estimat pentru anul 2026.

• Argentina, în fruntea datornicilor

Argentina ocupă primul loc în clasament, cu 56,8 miliarde de dolari, soldul său restant depăşind suma totală a datoriilor următoarelor şase state cu cel mai mare nivel de împrumut de la FMI. Ucraina se situează pe locul al doilea, la o distanţă considerabilă, cu 14,4 miliarde de dolari, fiind urmată de Pakistan (10,8 miliarde de dolari), Egipt (10,6 miliarde de dolari) şi Ecuador (9,4 miliarde de dolari).

La 8,2% din PIB-ul estimat, creditul restant al Argentinei către FMI reprezintă, de asemenea, o parte substanţială a economiei sale.

Datoria neobişnuit de mare a Argentinei reflectă o lungă istorie a împrumuturilor de la FMI. În 2018, pe fondul unei crize valutare, ţara a obţinut un acord de finanţare record, în valoare de 57 de miliarde de dolari, urmat de un alt program major în 2022. Cel mai recent acord al său, aprobat în aprilie 2025, a asigurat o finanţare de 20 de miliarde de dolari, incluzând o tranşă imediată de 12 miliarde de dolari. Programul a vizat stabilizarea economiei, refacerea rezervelor valutare şi restabilirea încrederii investitorilor.

• De ce apelează Argentina în mod repetat la FMI

Faptul că Argentina recurge în mod repetat la împrumuturi de la FMI reflectă decenii de crize valutare, inflaţie ridicată şi acces limitat la pieţele internaţionale de capital. Deşi îşi achitase integral datoria către FMI în timpul mandatului fostului preşedinte Nestor Kirchner, în anii 2000, ţara a revenit la Fond pentru finanţare de urgenţă în 2018.

Recesiunea care a urmat, deprecierea monedei naţionale şi dificultăţile în onorarea obligaţiilor de rambursare au dus la noi negocieri şi la un nou acord în 2022.

Sub conducerea preşedintelui Javier Milei, Argentina a promovat reducerea cheltuielilor, disciplina fiscală şi un sistem al cursului de schimb mai flexibil. Acordul cu FMI din 2025 a susţinut aceste reforme, iar o evaluare efectuată în luna mai 2026 a deblocat o finanţare suplimentară de un miliard de dolari.

• Provocări diferite pentru Ucraina şi Pakistan

Împrumuturile contractate de Ucraina reflectă costurile extraordinare generate de invazia rusă din 2022. Războiul a afectat infrastructura, a perturbat activitatea economică şi a exercitat o presiune enormă asupra finanţelor publice, făcând asistenţa internaţională esenţială pentru menţinerea stabilităţii economice.

În februarie 2026, Ucraina a obţinut un nou program de finanţare din partea FMI, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, ca parte a unui pachet mai amplu de sprijin internaţional, de 136,5 miliarde de dolari, notează sursa citată. Fondurile sunt destinate susţinerii stabilităţii financiare pe durata războiului, punând totodată bazele pentru reconstrucţie şi redresare.

Pakistanul, între timp, se confruntă cu provocări de lungă durată care implică colectarea scăzută a impozitelor, penuria de valută străină şi datoria din sectorul energetic. Reformele sale susţinute de FMI se concentrează pe extinderea bazei de impozitare, reconstruirea rezervelor valutare şi îmbunătăţirea finanţelor publice. În mai 2026, o altă revizuire a programului a deblocat aproximativ 1,3 miliarde de dolari în finanţare, inclusiv sprijin pentru rezistenţa la schimbările climatice.

• Banca Mondială şi FMI sprijină modificarea cadrului privind sustenabilitatea datoriei

Comitetele executive ale Băncii Mondiale (BM) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) au aprobat, luna trecută, reformele propuse cadrului comun de evaluare a datoriei ţărilor cu venituri scăzute, pentru a reflecta mediul mai complex şi mai riscant, conform Reuters.

Revizuirea comună, prima din 2017, recomandă modificări în câteva domenii, inclusiv o mai bună analiză a datoriei interne şi extinderea analizei provocărilor privind dezvoltarea pe termen lung, inclusiv schimbările climatice, notează Agerpres.

În urma reformelor, va fi îmbunătăţită analiza riscurilor la adresa sustenabilităţii datoriei, prin perfecţionarea modului în care este măsurată capacitatea de îndatorare, şi sunt introduse noi instrumente pentru a evalua sustenabilitatea datoriei.

În cele din urmă, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional vor îmbunătăţi ”instrumentele pentru o evaluare reală” şi vor implementa teste de stres pentru a asigura consecvenţa şi acurateţea previziunilor, încurajând ţările să-şi îmbunătăţească transparenţa datelor privind datoria.

Cele două instituţii folosesc cadrul privind sustenabilitatea datoriei pentru a analiza şi evalua capacitatea ţărilor de a face noi datorii fără a pune în pericol achitarea împrumuturilor existente. Modificările au fost recomandate deoarece multe ţări cu venituri scăzute se confruntă cu o creştere a nivelului datoriei.

Modificările ar urma să fie operaţionale din semestrul al doilea din 2027.

• Peste 1.000 de protestatari thailandezi acuză Banca Mondială şi FMI că îi favorizează pe cei bogaţi

Reţeaua Populară Împotriva Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a scos, ieri, peste 1.000 de protestatari pe străzile din Bangkok, punând sub semnul întrebării cine anume beneficiază de pe urma dezvoltării Thailandei, potrivit nationthailand.com. Reţeaua a acuzat guvernul şi cele două instituţii că promovează politici care îmbogăţesc o minoritate înstărită, lăsându-i în acelaşi timp pe oamenii de rând cu datorii, cu daune aduse mediului înconjurător şi cu un control redus asupra viitorului propriilor comunităţi. Demonstranţii atrag atenţia că Thailanda se confruntă cu o criză a datoriilor gospodăriilor, agravarea sărăciei, deteriorarea mediului şi intensificarea dezastrelor climatice. (V.R.)

-------------

• Fraudă cibernetică: FMI şi Banca Mondială lansează „Planul de la Bangkok”

Conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Grupului Băncii Mondiale (GBM) a lansat, miercuri, Planul de la Bangkok, un cadru de nivel înalt dezvoltat în coordonare cu Banca Thailandei, care îşi propune să ajute ţările să prevină, să detecteze şi să abordeze ameninţarea tot mai mare a fraudei cibernetice în serviciile financiare digitale.

”Frauda cibernetică a devenit o provocare globală pe care nicio ţară sau instituţie nu o poate aborda singură. Planul de la Bangkok reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea, de a construi încredere şi de a promova un viitor financiar digital sigur şi incluziv pentru toţi”, a declarat guvernatorul Băncii Thailandei, Vitai Ratanakorn, conform themorning.lk.

Lansat în timpul reuniunilor anuale FMI-Banca Mondială din 2026, în parteneriat cu autorităţile thailandeze, acest document strategic stabileşte 12 aspecte esenţiale menite să ajute ţările să identifice vulnerabilităţile şi să elaboreze răspunsuri cuprinzătoare şi coordonate. Prin promovarea unei abordări mai coerente la nivelul diverselor sectoare şi jurisdicţii, documentul urmăreşte consolidarea încrederii în serviciile financiare digitale şi susţinerea contribuţiei continue a acestora la creşterea economică şi incluziune.

”Încrederea constituie fundamentul fiecărui sistem financiar”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, menţionând: ”Pe măsură ce finanţele digitale se extind, ţările trebuie să colaboreze pentru a combate frauda facilitată de mediul cibernetic şi pentru a menţine încrederea în tehnologiile care susţin creşterea şi incluziunea”.

Planul este structurat pe cinci piloni: stabilirea fundamentelor strategice şi juridice; consolidarea ciclului de atenuare a fraudelor; valorificarea cadrelor existente de atenuare a riscurilor şi de asigurare a respectării normelor; extinderea cooperării la nivel naţional şi transfrontalier; promovarea protecţiei şi rezistenţei consumatorilor.

”Serviciile financiare digitale pot constitui un motor puternic pentru oportunităţi economice, locuri de muncă şi incluziune financiară în economiile în curs de dezvoltare”, a afirmat Anshula Kant, director general şi financiar al Grupului Băncii Mondiale, subliniind: ”Consolidarea protecţiei împotriva fraudei este esenţială pentru a garanta că oamenii pot utiliza aceste servicii cu încredere şi pot beneficia pe deplin de oportunităţile pe care acestea le creează”. (V.R.)