AstraZeneca intenţionează să investească 50 de miliarde de dolari în creşterea producţiei şi cercetării în SUA

AstraZeneca a anunţat luni că intenţionează să investească 50 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a-şi extinde capacităţile de producţie şi cercetare în Statele Unite, marcând cea mai recentă investiţie majoră din partea unei companii farmaceutice ca reacţie la politicile tarifare ale preşedintelui Donald Trump, relatează Reuters.

Conform sursei citate, investiţia va finanţa construcţia unei noi unităţi de producţie de medicamente în Virginia şi extinderea activităţilor de cercetare şi dezvoltare (R&D), precum şi a producţiei de terapii celulare în Maryland, Massachusetts, California, Indiana şi Texas, potrivit unui comunicat al companiei.

Totodată, proiectul va moderniza reţeaua americană a AstraZeneca pentru aprovizionarea studiilor clinice şi va susţine investiţiile continue în medicamente inovatoare.

Luni, compania anglo-suedeză a declarat că această extindere susţine obiectivul de a atinge 80 de miliarde de dolari venituri anuale până în 2030, din care jumătate să provină de pe piaţa americană.

În 2024, peste 40% din veniturile AstraZeneca au fost generate în SUA, iar compania a tratat această piaţă - cea mai mare din lume, evaluată la 635 miliarde de dolari - drept prioritară încă de dinainte de revenirea lui Trump la Casa Albă.

Această extindere a prezenţei pe piaţa americană este cea mai recentă mişcare a unei companii farmaceutice în contextul în care Trump ameninţă cu tarife de import pentru industrie şi urmăreşte să impulsioneze producţia locală. Sectorul farmaceutic a fost în mod tradiţional ferit de disputele comerciale, însă actuala administraţie schimbă paradigma.

Trump a cerut companiilor farmaceutice să producă în SUA o parte mai mare din medicamentele pe care le vând pe piaţa americană, în loc să importe substanţele active sau medicamentele finite. De asemenea, el face presiuni pentru scăderea preţurilor medicamentelor în SUA, până la nivelul celor practicate în alte ţări.

Directorul general Pascal Soriot a anunţat planurile la Washington, afirmând că preţurile medicamentelor ar trebui să crească în alte ţări pentru a ajunge la un echilibru care să contribuie echitabil la finanţarea cercetării.

„Statele Unite nu pot susţine singure costurile de cercetare şi dezvoltare pentru întreaga lume,” a declarat Soriot.

Howard Lutnick, secretarul american al Comerţului, a declarat într-un comunicat emis de AstraZeneca că departamentul său investighează importurile farmaceutice, anchetă care ar putea deschide calea pentru noi tarife.

„De decenii, americanii au fost dependenţi de surse externe pentru produse farmaceutice esenţiale. Preşedintele Trump şi noile politici tarifare ale naţiunii noastre se concentrează pe eliminarea acestei slăbiciuni structurale,” a afirmat Lutnick.

Chiar dacă Trump a ameninţat de mai multe ori cu impunerea unor tarife sectorului, el a semnalat la începutul lunii că firmele vor avea la dispoziţie între un an şi 18 luni pentru a se conforma înainte de aplicarea efectivă a oricăror taxe vamale.

Compania a precizat că momentul şi locul anunţului au legătură cu contextul politic din SUA, deşi o parte din cheltuieli ar fi fost oricum realizate pentru a pregăti infrastructura necesară viitoarelor medicamente.

Angajamentul de 50 de miliarde de dolari se adaugă investiţiei de 3,5 miliarde de dolari anunţate în noiembrie 2024, se mai arată în comunicat.

Suma promisă egalează angajamentul declarat de rivala elveţiană Roche în aprilie şi vine după ce şi alte companii din industrie - Eli Lilly, Johnson & Johnson, Novartis şi Sanofi - şi-au dezvăluit planuri de investiţii masive în SUA în acest an.

La evenimentul de anunţ a fost prezent şi guvernatorul statului Virginia, Glenn Youngkin, un susţinător vocal al politicilor tarifare ale administraţiei Trump.

Noua facilitate din Virginia - cea mai mare investiţie unică în producţie realizată de AstraZeneca - va produce substanţe active pentru medicamentele experimentale pentru slăbit, inclusiv un GLP-1 oral şi un inhibitor PCSK9 oral pentru controlul colesterolului.

Compania a precizat că investiţia ar putea crea zeci de mii de locuri de muncă, dar nu a oferit date exacte. În prezent, AstraZeneca are aproximativ 18.000 de angajaţi în SUA şi o forţă de muncă globală de aproximativ 90.000 de persoane.

În ianuarie, compania a renunţat la un proiect de 450 de milioane de lire sterline (607 milioane dolari) pentru o uzină de producere a vaccinurilor în nordul Angliei, din cauza reducerii sprijinului guvernamental.

La începutul lunii iulie, The Times a relatat că AstraZeneca ia în considerare mutarea listării bursiere din Londra - unde este cea mai valoroasă companie, cu o capitalizare de 159 de miliarde de lire sterline - în SUA. Compania a refuzat să comenteze această informaţie.