Alimentele ultraprocesate, ”combustibilul” pandemiei de boli cronice

Expansiunea alimentelor ultraprocesate (AUP) alimentează o veritabilă „pandemie de boli cronice”, avertizează un grup internaţional format din 43 de cercetători, într-un studiu publicat în prestigioasa revistă The Lancet. Concluzia lor este fermă: sistemele alimentare globale au fost remodelate astfel încât să favorizeze profitul companiilor din industria alimentară, nu sănătatea populaţiei. Autorii studiului subliniază că ascensiunea AUP-urilor este direct legată de creşterea puterii economice şi politice a companiilor producătoare. În opinia lor, aceste corporaţii au reuşit să restructureze lanţurile alimentare la nivel mondial, determinând înlocuirea progresivă a alimentelor proaspete cu produse ieftine, accesibile şi intens promovate. „Factorul-cheie al ascensiunii globale a alimentelor ultraprocesate este creşterea puterii industriei AUP şi plasarea profitabilităţii mai presus de orice altceva”, notează cercetătorii. Industria este descrisă ca un ecosistem complex, alcătuit nu doar din fabrici, ci şi din reţele de furnizori, distribuitori, agenţii de marketing şi grupuri de lobby care influenţează simultan cererea şi oferta.

• Un risc dovedit: obezitate, cancer, boli cardiovasculare, moarte prematură

Numeroase studii au confirmat deja legătura dintre consumul ridicat de AUP-uri şi o gamă largă de afecţiuni grave, inclusiv obezitatea, diabetul, bolile cardiace, anumite tipuri de cancer şi mortalitatea prematură. Acest efect se datorează atât conţinutului nutriţional dezechilibrat, cât şi aditivilor utilizaţi în procesul de fabricaţie. Gama AUP-urilor este extrem de variată: de la îngheţată, mezeluri şi chipsuri, până la pâine industrială, cereale pentru micul dejun, semipreparate, biscuiţi şi băuturi carbogazoase. Aceste produse sunt, în mod obişnuit, bogate în grăsimi saturate, sare şi zahăr - elemente care înlocuiesc în dietă alimentele nutritive. În plus, AUP-urile conţin adesea ingrediente imposibil de reprodus în bucătăria casnică - emulgatori, coloranţi, conservanţi şi arome artificiale - care contribuie la textura, aspectul şi termenul lung de valabilitate, dar ridică semne de întrebare privind impactul pe termen lung asupra sănătăţii. Cercetătorii atrag atenţia că reacţia sistemelor de sănătate publică este în continuare slabă şi întârziată, comparabilă cu primele eforturi de reglementare a industriei tutunului. Deşi unele ţări au introdus taxe pe băuturi zaharoase, etichetări de avertizare sau restricţii privind publicitatea, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a contracara amploarea fenomenului. În multe state, politicile publice s-au concentrat pe responsabilitatea individuală a consumatorilor, pe parteneriate voluntare cu industria sau pe reformularea produselor - măsuri considerate prea blânde pentru a schimbă determinantii comerciali ai problemei. „Această inerţie politică reflectă eforturile coordonate ale industriei AUP-urilor de a distorsiona procesul decizional şi de a menţine îndoiala în spaţiul public”, notează autorii.

Datele arată diferenţe majore între regiuni. În Italia, Grecia, Portugalia sau Cipru, AUP-urile reprezintă sub 25% din alimentaţia populaţiei, în timp ce în Statele Unite şi Regatul Unit ponderea depăşeşte 50%. Explicaţia ţine de tradiţia culinară, disponibilitatea alimentelor proaspete şi nivelul de reglementare. Totuşi, cercetătorii avertizează că, în absenţa unor intervenţii ferme, ţările cu consum redus vor ajunge inevitabil să repete modelul occidental. Deşi unele mecanisme prin care AUP-urile afectează sănătatea sunt încă în dezbatere, autorii insistă că acest lucru nu trebuie să devină un pretext pentru inactivitate. Ei pledează pentru promovarea alimentelor integrale şi a dietelor tradiţionale, cu mai puţine produse procesate. „Ascensiunea AUP-urilor nu este inevitabilă”, scriu cercetătorii. „Cu politicile potrivite, putem schimba cursul.”

Recomandările includ: etichetări clare privind gradul de procesare; taxe pentru produsele cu conţinut ridicat de zahăr, sare şi grăsimi; restricţionarea marketingului către copii; reguli mai stricte pentru aditivii alimentari; sprijinirea producţiei locale de alimente proaspete; programe de educaţie nutriţională în şcoli. Studiul publicat în The Lancet reprezintă unul dintre cele mai puternice apeluri de până acum pentru reglementarea alimentelor ultraprocesate. Pe fondul creşterii obezităţii globale şi al presiunii asupra sistemelor de sănătate, cercetătorii avertizează că inacţiunea politică nu mai este o opţiune. Mesajul este clar: sănătatea publică trebuie pusă înaintea profitului.