Bănci: ”Creşterea euro va pierde din avânt. Moneda unică nu va trece de 1,15 dolari”

Cursul de schimb euro/dolar nu a reuşit să se menţină peste 1,1450 unităţi săptămâna aceasta, scăzând la un moment dat chiar sub nivelul de 1,14, conform unei analize publicate de currencynews.co.uk, care subliniază că cele mai recente date privind economia americană nu au susţinut vânzările suplimentare de dolari, dar încrederea în SUA rămâne ”extrem de fragilă”.

Analiştii băncii olandeze ING spun: ”Nu vedem un curs euro/dolar care să treacă în intervalul 1,15-1,20 decât dacă va apărea o instabilitate fiscală semnificativă în SUA. Deocamdată, scenariul nostru de bază arată că aprecierea va pierde din avânt, euro având un curs apropiat de 1,15 dolari”.

Totodată, potrivit Scotiabank, ”suportul pe termen scurt este aşteptat la 1,1350 dolari/euro, iar rezistenţa pe termen scurt este limitată sub zona superioară de 1,15”.

Cele mai recente date privind piaţa muncii din SUA arată o creştere a locurilor de muncă vacante la 7,39 milioane în aprilie, de la 7,20 milioane în luna precedentă şi peste aşteptările de 7,11 milioane. După publicarea acestor date, dolarul s-a apreciat, dar nu a reuşit să-şi menţină câştigurile.

Politica comercială a SUA rămâne în atenţie, aceasta putând influenţa dinamica viitoare a monedei americane.

Analiştii Commerzbank afirmă: ”Având în vedere o politică comercială atât de imprevizibilă a SUA, în care tarifele vamale nu fac decât să crească, există riscul ca alte ţări să se îndepărteze de Statele Unite. Pe termen lung, acestea nu sunt veşti bune pentru dolarul american”.

ING observă influenţa ştirilor pozitive, subliniind: ”Informaţiile sugerează că, acum, China câştigă influenţă în defavoarea SUA prin controlul său asupra lanţurilor de aprovizionare cu cipuri şi a pământurilor rare. Donald Trump şi Xi Jinping urmează să poarte discuţii în această săptămână, iar discuţiile directe anterioare au atenuat unele tensiuni. Acest lucru lasă loc pentru o posibilă surpriză pozitivă care ar putea ajuta dolarul”.

Commerzbank se aşteaptă ca relaţiile comerciale globale să rămână un element cheie în atenţia pieţei, menţionând: ”Pe termen lung, va deveni din ce în ce mai clar că administraţia SUA nu are nicio intenţie să abandoneze tarifele. Chiar dacă în prezent companiile americane evită să transfere creşterile de preţuri către consumatori din cauza tarifelor în continuă schimbare, nu vor putea face acest lucru la infinit. În funcţie de reacţia Fed la momentul respectiv, vom vedea dacă dolarul american va beneficia de pe urma tarifelor”.

Bank of America arată că economia SUA a fost rezistentă şi se aşteaptă ca următoarele 2-3 luni să fie cruciale, precizând: ”Dacă economia SUA continuă să sfideze gravitaţia, ne aşteptăm ca investitorii să înceapă să ignore zgomotul politicilor şi să revină la cumpărarea de active americane, susţinând dolarul american. (...) Dacă economia SUA va avea o aterizare adecvată, ne aşteptăm ca dolarul să slăbească în continuare până la noi minime ale anului curent”.

• Francul a devenit un motiv de îngrijorare pentru Elveţia

Francul elveţian, considerat un activ sigur în vremuri de incertitudine macroeconomică şi geopolitică, s-a apreciat în ultimele săptămâni, în condiţiile incertitudinilor comerciale globale, şi a devenit o sursă de îngrijorare pentru autorităţile elveţiene, relatează CNBC, potrivit news.ro.

În ultimele săptămâni, politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump au provocat volatilitate pe bursele internaţionale, determinând investitorii să caute siguranţă, ceea ce a dus la aprecierea francului elveţian cu 10% faţă de dolarul american de la începutul anului. Această apreciere a pus presiune deflaţionistă asupra Elveţiei. Datele recente arată o inflaţie negativă în luna mai, cu un indice al preţurilor de consum în scădere cu 0,1% faţă de anul trecut. Costurile bunurilor importate au scăzut cu 2,4% în ritm anual, impact semnificativ într-o economie în care importurile reprezintă 23% din coşul de consum.

Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economist senior la ING, "francul puternic a redus considerabil costul bunurilor importate, afectând direct inflaţia generală din Elveţia”. În aceste condiţii, se preconizează ca Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să reducă din nou dobânda-cheie, care a fost tăiată în martie la 0,25%. Se discută inclusiv posibilitatea revenirii la dobânzi negative până la sfârşitul anului, dacă francul continuă să se întărească.

Un alt instrument posibil ar fi intervenţiile valutare, respectiv vânzarea de franci şi cumpărarea de valute străine. Însă această strategie riscă tensiuni cu administraţia Trump, care în 2020 a etichetat Elveţia drept ”manipulator valutar”.

În prezent, autorităţile elveţiene poartă discuţii cu SUA pentru a evita etichetarea drept ”manipulator” şi posibilele tarife suplimentare americane pe bunurile elveţiene.

• 2025 - al patrulea an în care băncile centrale fac achiziţii masive de aur

Băncile centrale din întreaga lume urmează să cumpere 1.000 de tone de aur în 2025, în ceea ce ar urma să fie al patrulea an consecutiv de achiziţii masive de aur ale băncilor centrale, pe măsură ce acestea îşi diversifică rezervele dincolo de activele denominate în dolari, susţine firma de consultanţă Metals Focus, conform Reuters.

Cotaţia aurului a crescut cu 29% în acest an, iar în aprilie a atins un maxim istoric de 3.500 de dolari pentru o uncie, în contextul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinii economice provocate de politicile tarifare ale preşedintelui SUA, Donald Trump.

Tendinţa de creştere a preţurilor aurului a fost susţinută de achiziţiile băncilor centrale, o categorie crucială pentru cererea de metal preţios, care au fost, în primul trimestru, în linie cu media trimestrială din 2022-2024, susţine firma de consultanţă Metals Focus într-un raport publicat ieri, conform Agerpres.

”Factorii care au stat în spatele de-dolarizării în ultimii ani sunt prezenţi în continuare. Din contră, politicile impredictibile ale preşedintelui Trump, criticile sale publice faţă de preşedintele Fed, Jerome Powell, şi deteriorarea perspectivelor fiscale ale SUA au erodat şi mai mult încrederea în dolarul american şi obligaţiunile emise de Trezoreria SUA ca active de refugiu”, potrivit Metals Focus.

Responsabile pentru aproape 25% din cererea totală de aur, băncile centrale sunt al treilea mare consumator de aur după sectorul bijuteriilor şi investiţiile fizice. În 2025, achiziţiile de aur ale băncilor centrale sunt aşteptate să scadă cu 8% comparativ cu recordul de 1.086 de tone înregistrat anul trecut.

În perioada ianuarie-martie 2025, băncile centrale din Polonia, Azerbaidjan şi China, care au fost cumpărători constanţi în ultimii ani, au fost pe primele locuri în topul cumpărătorilor oficiali de aur, indică Metals Focus, adăugând că intrările constante în Iran sugerează şi noi achiziţii din partea Băncii Centrale a Iranului.

În contrast, cererea de aur din partea sectorului bijuteriilor a fost puternic afectată de avansul preţurilor. Producţia de bijuterii de aur a scăzut cu 9% în 2024, până la 2.011 tone, şi este aşteptată să scadă cu 16% în acest an, iar India şi China vor fi responsabile pentru cea mai mare parte a acestui declin.

Firma de consultanţă se aşteaptă ca, în acest an, preţul mediu al aurului să înregistreze un avans de 35%, după o creştere de 23% în 2024, şi să ajungă la 3.210 dolari/uncie, ”cu noi creşteri posibile în 2026”.