Hidroelectrica - creştere accelerată, susţinută de regimul hidrologic şi de segmentul de furnizare

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România şi liderul pieţei de furnizare, a raportat, pentru primul semestru din 2026, rezultate operaţionale şi financiare semnificativ superioare celor din perioada similară din 2025, pe fondul unui regim hidrologic normalizat şi al reconfigurării structurii veniturilor ca urmare a creşterii contribuţiei segmentului de furnizare. Veniturile au crescut cu 40%, la 6,05 miliarde lei, iar profitul net a avansat cu 62%, la 2,57 miliarde lei, susţinut de o producţie netă de energie electrică mai mare cu 17% (7,070 GWh) şi de o expansiune accelerată a portofoliului de furnizare, care a ajuns la 1.399.735 locuri de consum (+83%). Compania a menţinut o poziţie financiară solidă, cu o Datorie Netă/(Numerar) Ajustat negativă de 4,35 miliarde lei (poziţie de numerar net), şi a continuat să investească în retehnologizare şi în diversificarea portofoliului spre alte surse regenerabile (fotovoltaic, stocare).

• Rezultate financiare

Veniturile consolidate ale companiei au crescut cu 40% anual (YoY), la 6,05 miliarde lei, susţinute atât de majorarea producţiei nete de energie electrică (+17%, la 7,070 GWh), cât şi de expansiunea segmentului de furnizare, ale cărui venituri au avansat cu 59%, la 2,23 miliarde lei. Veniturile din piaţa angro au crescut cu 24%, la 2,09 miliarde lei, pe fondul valorificării energiei pe PZU în perioada februarie-iunie 2026 şi al unui preţ mediu angro mai mare cu 18% (615 lei/MWh).

EBITDA consolidată a avansat cu 51% YoY, la 3,33 miliarde lei, iar marja EBITDA a urcat la 55% (de la 51%). EBITDA ajustată a înregistrat o evoluţie similară, la 3,32 miliarde lei(+51%, marja 55%).

Profitul din exploatare s-a majorat cu 65%, la 2,89 miliarde lei, cu o marjă operaţională de 48% (de la 41%). Creşterea marjelor reflectă potenţialul de exploatare al avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul mai scăzut al producţiei hidro; creşterea dependenţei de piaţa angro şi reconfigurarea structurii veniturilor către furnizare au influenţat, totodată, nivelul marjelor.

Profitul net a urcat cu 62%, la 2,57 miliarde lei, cu o marjă netă de 43% (de la 37%). Rezultatul pe acţiune a fost de 5,72 lei, în creştere cu 62% faţă de 3,53 lei în semestrul I din 2025.

La 30 iunie 2026, Grupul se afla într-o poziţie de numerar net, cu o Datorie Netă/(Numerar) Ajustat negativă de 4,35 miliarde lei (împrumuturi bancare de 0,17 miliarde lei şi datorii de leasing de 0,07 miliarde lei, compensate de numerar de 1,04 miliarde lei şi investiţii pe termen scurt de 3,55 miliarde lei), echivalentul unui raport Datorie Netă/EBITDA Ajustată de (1,31x).

• Venituri pe segmente

Veniturile din furnizare au crescut cu 59%, la 2,23 miliarde lei, susţinute de expansiunea bazei de clienţi şi de creşterea cantităţii de energie vândute (+31%, la 4,274 GWh). Portofoliul de furnizare a ajuns la 1.399.735 locuri de consum la 30 iunie 2026, în creştere cu 83% faţă de aceeaşi dată a anului precedent (766.256 LC), din care 1.317.882 clienţi casnici (+81%) şi 81.853 clienţi noncasnici (+116%). Conform celui mai recent raport lunar ANRE disponibil (martie 2026), Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 19,22% pe segmentul concurenţial şi de 17,95% la nivelul total al pieţei de furnizare, ocupând prima poziţie în ambele categorii.

Veniturile din piaţa angro au crescut cu 24%, la 2,09 miliarde lei, în principal pe fondul valorificării energiei pe PZU şi al volatilităţii accentuate a preţurilor, amplificată de contextul geopolitic (conflictul din Ucraina şi tensiunile din Strâmtoarea Ormuz), care a pus presiune ascendentă asupra cotaţiilor petrolului, gazelor naturale şi certificatelor de emisii.

Veniturile din Echilibrare au crescut cu 14%, la 0,2 miliarde lei, pe fondul majorării cu 27% a volumului, compensată parţial de reducerea cu 11% a preţului mediu de vânzare. Veniturile din servicii de sistem au avansat cu 44%, la 0,10 miliarde lei. Alte venituri din contracte cu clienţii au fost negative, de 0,01 miliarde lei(semestrul I 2025: +0,10 miliarde lei), pe fondul dezechilibrelor pozitive la preţ negativ şi al reducerii veniturilor din servicii de reducere de putere.

• Cheltuieli operaţionale majorate

Principalele categorii de cheltuieli operaţionale au crescut în linie cu volumele mai mari vândute şi cu expansiunea segmentului de furnizare. Cheltuielile de transport şi distribuţie a energiei electrice au crescut cu 56%, la 1,15 miliarde lei, pe fondul sporirii cu 31% a volumului de energie furnizat şi al majorării medii cu 3% a tarifelor de distribuţie, începând cu 1 ianuarie 2026. Energia electrică achiziţionată a crescut cu 61%, la 0,36 miliarde lei, în principal pentru a acoperi cererea mai mare a segmentului de furnizare. Cheltuielile cu certificatele verzi au crescut cu 51%, la 0,24 miliarde lei, iar cheltuielile cu apa uzinată - cu 17%, la 0,27 miliarde lei, în linie cu producţia mai mare de energie. Cheltuielile cu beneficiile angajaţilor au crescut cu 8%, la 0,51 miliarde lei, ca urmare a majorărilor salariale negociate cu sindicatul, aplicabile începând cu mai 2025. Taxa pentru producătorii de energie electrică a fost anulată începând cu 1 iulie 2025, astfel încât această cheltuială a fost zero în semestrul I din 2026 (semestrul I 2025: 0,12 miliarde lei).

• Investiţii - creştere de peste 100%

Investiţiile totale au crescut cu 102%, la 0,28 miliarde lei (semestrul I 2025: 0,14 miliarde lei), finanţate integral din surse proprii, din care 0,15 miliarde lei (+168%) pentru retehnologizare, 0,07 miliarde lei (+108%) pentru mentenanţă şi 0,04 miliarde lei (+19%) pentru proiecte de dezvoltare.

Printre proiectele semnificative din perioadă se numără semnarea, la 21 mai 2026, a contractului de retehnologizare a Centralei Hidroelectrice Râul Mare Retezat, în valoare de 188,5 milioane euro (fără TVA), atribuit asocierii Andritz Hydro GmbH - COBRA Instalaciones y Servicios SA, precum şi semnarea, la 25 mai 2026, a contractului EPC pentru Centrala Electrică Fotovoltaică Tudor Vladimirescu (judeţul Brăila), în valoare de 0,15 miliarde lei, cu o putere instalată de 45,94 MWp şi o producţie anuală estimată de 59,21 GWh. Compania are în derulare şi proiecte de stocare a energiei (BESS) la Porţile de Fier II şi în Parcul Eolian Crucea, în linie cu strategia de diversificare a portofoliului de producţie din surse regenerabile şi de reducere a expunerii structurale la variabilitatea hidrologică.

Execuţia planului investiţional continuă să fie afectată de întârzieri determinate de avize de mediu, litigii şi dificultăţi ale unor contractori aflaţi în insolvenţă sau faliment (Hidroconstrucţia, Romelectro), factori care, potrivit companiei, nu reflectă capacitatea sa operaţională.

• Sentimentul pieţei şi preţuri ţintă

Acoperirea analiştilor pentru H2O este destul de largă, iar consensul este de Vânzare ("Sell”). Preţul mediu ţintă agregat este de 133,11 lei/acţiune, ceea ce implică un potenţial de depreciere de circa 26,1% faţă de preţul current.

• Evaluare

Comparativ cu companiile similare listate, H2O se tranzacţionează la un multiplu de EV/EBITDA de 13,4x, semnificativ peste mediana sectorului (7,9x), dar la un P/E de 18,9x, fiind sub mediana sectorului de 22x, dar în linie cu mediana P/E a indicelui BET (18,9x).

• Evoluţia preţului şi reacţia pe bursă

De la începutul anului (YTD), acţiunile H2O au avansat cu 44,93%, iar pe ultimele 12 luni cu 46,34%, închizând şedinţa din 11 august la preţul de 180 de lei. Comparativ cu piaţa locală, H2O a rămas sub evoluţia indicelui BET atât YTD (+44,93% vs. 46,28%), cât şi pe orizontul de 12 luni (+46,34% vs. 71,65%).

• Oportunităţi şi riscuri

Oportunităţi

Accelerarea programului investiţional şi diversificarea surselor de producţie: investiţiile totale au crescut cu 102%, la 0,28 miliarde lei, susţinând retehnologizarea (CHE Râul Mare Retezat, 188,5 milioane euro) şi extinderea în fotovoltaic şi stocare (CEF Tudor Vladimirescu, Parc fotovoltaic Ţara Haţegului, proiecte BESS), în linie cu strategia de a rămâne o companie 100% verde.

Reacţia favorabilă a preţului acţiunii: acţiunile H2O au avansat cu circa 56% în semestrul I 2026 (de la 123,80 la 193 de lei), compania fiind lider de capitalizare pe BVB (86,8 miliarde lei la 30.06.2026); preţul a atins un nou maxim istoric de 220 lei la 3 iulie 2026.

Cadru legislativ favorabil pentru proiectele strategice: OUG nr. 25/2026, confirmată de Curtea Constituţională în august 2026, vizează deblocarea şi accelerarea investiţiilor hidroenergetice strategice amplasate în arii protejate.

Riscuri

Reconfigurarea structurii veniturilor către furnizare: creşterea dependenţei de piaţa angro şi ponderea în creştere a segmentului de furnizare (marje structural mai mici decât producţia proprie) influenţează nivelul marjelor pe termen mediu.

Creşterea accelerată a datoriilor curente: datoriile curente au crescut cu 112%, la 3,22 miliarde lei, în principal pe fondul datoriei aferente dividendului special de plată (în cadrul "alte datorii curente", +1,094%), în timp ce capitalurile proprii au scăzut cu 8%, la 20,44 miliarde lei.

Presiune susţinută pe costurile operaţionale: transportul şi distribuţia de energie electrică au crescut cu 56% (1,15 miliarde lei), energia electrică achiziţionată - cu 61% (0,36 miliarde lei), iar certificatele verzi cu 51% (0,24 miliarde lei).

Condiţii hidrologice nefavorabile de la debutul trimestrului III 2026: debitul Dunării a scăzut semnificativ sub mediile multianuale (sub 1.400 mc/s la Baziaş - Porţile de Fier II), un risc direct pentru producţia hidro în perioada următoare, dat fiind profilul companiei dependent de hidrologie.

Majorarea viitoare a tarifelor la apă uzinată: Legea nr. 155/2026 prevede o creştere cumulată de până la 35% până în 2029, cu impact estimat de companie de 6-9% asupra costurilor totale.

Întârzieri în implementarea planului investiţional: avize de mediu suspendate sau anulate, litigii în curs şi dificultăţi ale unor contractori aflaţi în insolvenţă/faliment (Hidroconstrucţia, Romelectro) afectează calendarul proiectelor de dezvoltare şi retehnologizare.

Litigiu în curs cu Hidroconstrucţia SA: expunere potenţială de 32,8 milioane lei, cu termen de judecată la 11 noiembrie 2026.

Creşterea capitalului circulant: creanţele comerciale au crescut cu 11%, la 1.883 milioane lei, iar stocurile cu 12%, la 0,14 miliarde lei, cu impact potenţial asupra ciclului de numerar.

• Concluzie

Hidroelectrica încheie primul semestru din 2026 cu o creştere robustă pe toate palierele - venituri, EBITDA, profit din exploatare şi profit net -, susţinută de un regim hidrologic normalizat şi de expansiunea accelerată a segmentului de furnizare, care confirmă repoziţionarea companiei către un model hibrid producţie-furnizare. Poziţia financiară rămâne solidă, cu numerar net şi generare puternică de cash din exploatare, în timp ce programul investiţional s-a intensificat, cu accent pe retehnologizare şi diversificare spre fotovoltaic şi stocare. Principalele elemente de urmărit pe termen scurt sunt condiţiile hidrologice nefavorabile apărute în trimestrul III 2026, evoluţia costurilor odată cu majorarea viitoare a tarifelor apei uzinate, precum şi ritmul de implementare a planului investiţional într-un mediu de reglementare care rămâne complex.