România, fără energie nucleară - sistemul rezistă, dar facturile vor creşte

Ţara noastră nu mai produce, momentan, energie nucleară, după ce, ieri, a fost oprit controlat şi cel de-al doilea reactor de la Cernavodă, pe fondul debitului de apă extrem de scăzut al Dunării.

În contextul în care niciunul dintre cele două reactoare nu funcţionează, a dispărut 20% din energia pe care o producea România, urmând să fie identificate surse alternative de producţie pentru acoperirea consumului. În ultimele zile, Centrala Nucleară de la Cernavodă a furnizat în Sistemul Energetic Naţional aproximativ 680 de MW. Acum, România se bazează pe eoliene şi fotovoltaice în timpul zilei, dar şi pe importuri.

Deşi avem o situaţie de criză în sectorul energetic, autorităţile au transmis, ieri, că nu există riscuri în ceea ce priveşte alimentarea constantă cu energie electrică, la nivel naţional. Ministerul Energiei a precizat că Sistemul Electroenergetic este stabil, după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, menţionând că, pentru vârful de consum de aseară, necesarul de import era estimat la cel mult 2.300 MW, în timp ce ţara noastră are o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW: „Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile. Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW. Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă″. Pentru ieri, consumul maxim era estimat la aproximativ 6.900 MW.

Citeşte Bolojan cere să ne sacrificăm patriotic pe altarul electricităţii

• Corina Popescu: "Nuclearelectrica a transmis pierderile către furnizori, iar acestea se vor reflecta în facturile consumatorilor”

Cel puţin pe parcursul acestor zile, când nu mai sunt anunţate temperaturi atât de ridicate, nu va exista o problemă în sistem, ne-a spus Corina Popescu, expert în energie şi vicepreşedinte în cadrul ENEVO Group (domnia sa a fost secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Electrica şi preşedinte al Directoratului Transelectrica).

Corina Popescu ne-a explicat: "Problemele s-ar putea acutiza dacă va reveni canicula, iar consumul ar creşte din nou seara, pentru că nu avem dificultăţi în acoperirea consumului pe timp de zi, ci la orele de vârf, între 18.00 şi 23.00. Ideea este că această criză nu ar fi trebuit să fie atât de mediatizată. Toate mesajele alarmiste nu au făcut decât să crească preţurile.

Ceea ce este mai complicat este că Nuclearelectrica şi-a anulat toate livrările către furnizori până pe 31 august şi întreaga achiziţie, care este considerabilă, se face acum de pe pieţele pe termen scurt - din PZU, din Piaţa Intrazilnică etc. Aceasta este o problemă suplimentară pentru furnizori, legată de disponibilităţile financiare, care se va reflecta în facturile unora dintre consumatori. În cazurile în care contractele sunt cu preţ fix pe termen lung, pierderea rămâne la furnizor, altfel, creşterile de preţ se vor resimţi şi la consumatori”.

Specialistul spune că nu există posibilitatea unei căderi a energiei electrice la nivel naţional: "Nu mă aştept să vină vreun black-out. Au mai fost situaţii critice în sistem pe un termen mult mai lung şi sistemul a fost suficient de robust încât să le depăşească. Însă, ca de obicei, în fiecare criză există şi companii beneficiare. Nuclearelectrica a transmis pierderile către furnizori, iar probabil că aceştia vor încerca să le mute în facturile următoare ale consumatorilor.

Centrala de la Cernavodă a avut închise ambele unităţi circa o lună, în iunie, şi totul a fost în regulă. Este drept că temperaturile nu erau atât de ridicate şi consumul nu era atât de mare, dar nu s-a creat nicio situaţie de criză, sistemul a făcut faţă”.

Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), ne-a transmis, recent, că oprirea producţiei nucleare determină scumpirea energiei tranzacţionate pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), ceea ce poate majora costurile furnizorilor atunci când aceştia trebuie să acopere rapid un consum suplimentar: „Problema apare în cazul consumatorilor care îşi schimbă furnizorul sau atunci când consumul este mai mare, iar furnizorul este nevoit să cumpere energie suplimentară pe termen scurt, din PZU sau din alte surse. În momentul în care lipseşte producţia de la Cernavodă, preţurile din PZU şi, în general, preţurile pe termen scurt cresc. În consecinţă, energia cumpărată pe termen scurt va avea un preţ mai mare. Întotdeauna mai este nevoie să cumperi şi din PZU, iar când preţul din această piaţă este ridicat, automat cresc şi costurile”.

Referitor la perioada pe care va fi închis reactorul 2 de la Cernavodă, Romeo Urjan, directorul centralei, susţine, citat de presă, că repornirea va putea fi făcută când vom avea un nivel al Dunării mai mare decât este acum: "Odată luată decizia, având nivelul corespunzător, în 24-48 de ore, o zi-două, se reporneşte; avem procedurile, e o repornire normală". Pentru minim zece zile de acum înainte, prognozele indică o continuă scădere a nivelului Dunării, ceea ce presupune că cel puţin în acest interval Centrala va rămâne oprită complet.

• Comisia Europeană - anunţată de Guvernul României cu privire la criza de energie

Pe lângă apelurile repetate prin care Ilie Bolojan a cerut industriei şi populaţiei reducerea consumului şi excluzând măsurile luate pentru creşterea debitului Dunării, Guvernul a adoptat şi o Hotărâre prin care impune măsuri excepţionale pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Naţional, nu fără a înştiinţa, însă, organismele europene.

În 7 august, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie privind posibilitatea apariţiei unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe şi al impactului acesteia asupra producţiei de energie electrică. Ulterior, în data de 10 august, România a notificat CE situaţia de criză energetică pe care o traversăm. "Notificarea a cuprins cauzele deteriorării semnificative a situaţiei alimentării cu energie electrică, motivele declarării situaţiei de criză, măsurile deja luate sau pregătite pentru atenuarea efectelor acesteia, precum şi necesitatea menţinerii deschise a mecanismelor de cooperare şi asistenţă cu celelalte state membre. În continuarea acestor demersuri, la 11 august 2026 a avut loc, în format videoconferinţă, o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană - DG ENER în contextul valului persistent de căldură şi al impactului acestuia asupra securităţii aprovizionării cu energie electrică la nivel european", a transmis ministerul de resort.

Autorităţile noastre i-au înştiinţat pe oficialii europeni că Guvernul din România a aprobat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, precum şi un set distinct de măsuri care permite Transelectrica să utilizeze gradual instrumentele necesare pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Naţional. Astfel, compania de stat poate stopa exporturile de energie ale ţării şi poate limita, la orele de vârf, consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali, cu notificare prealabilă de 24 de ore şi cu anumite excepţii, care includ, printre altele, instituţiile strategice, spitalele şi populaţia.

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la sfârşitul lunii iulie, reducând producţia internă de energie cu 10%, în condiţiile secetei şi a unui consum ridicat din cauza caniculei. Pentru a prelungi funcţionarea Unităţii 2, autorităţile au dislocat o stâncă de pe Dunăre şi au scufundat patru barje, în încercarea de a direcţiona un debit mai mare de apă spre Centrala de la Cernavodă.

Reducerea voluntară a consumului de energie, ca urmare a apelurilor făcute de premierul interimar Ilie Bolojan a condus, până acum, la o scădere de 3-5% din total, în orele de vârf, conform datelor oficiale.

La finalul săptămânii trecute, Bolojan afirma, citat de ŞtirileProTV, că situaţia prin care trecem se datorează deciziilor eronate adoptate de autorităţi: "A fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă".