eToro: Coreea de Sud urmează exemplul Poloniei şi cumpără aur

Băncile centrale continuă să cumpere aur. Banca Coreei s-a alăturat grupului de cumpărători, revenind la investiţiile legate de metalul preţios după 13 ani. Cu toate acestea, coreenii nu au cumpărat lingouri fizice, ci unităţi din cel mai mare ETF din lume garantat cu aur. În aceeaşi perioadă, Polonia a ocupat din nou primul loc în clasamentul mondial al cumpărătorilor de aur fizic. Miercuri, preţul aurului a urcat la 4.452 de dolari, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Totuşi, creşterea nu a durat mult. Preţurile s-au retras rapid, iar aurul se tranzacţionează în prezent la aproximativ 4.333 de dolari pe uncie. Volatilitatea pieţei rămâne ridicată, potrivit comentariului analistului Pawel Majtkowski remis redacţiei.

Factorul declanşator imediat al creşterii preţurilor aurului au fost datele privind inflaţia din Statele Unite. Inflaţia preţurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, comparativ cu 4,2% înregistrată în luna mai. Inflaţia de bază, care exclude preţurile celor mai volatile produse alimentare şi ale energiei, s-a situat la 2,5% anual şi 0,2% lunar. Prin urmare, presiunile asupra preţurilor rămân peste ţinta de 2% a Fed, dar direcţia lor este favorabilă pieţei aurului, conform analistului eToro.

O inflaţie mai scăzută reduce necesitatea unei înăspriri suplimentare a politicii monetare în SUA, ceea ce ar putea duce la scăderea randamentelor obligaţiunilor şi a ratelor reale ale dobânzii. La rândul său, acest lucru reduce costul de oportunitate al deţinerii aurului, care nu generează dobândă. De asemenea, dacă dolarul se depreciază, metalul preţios devine mai ieftin şi mai accesibil pentru investitorii din afara Statelor Unite. Datele privind piaţa muncii susţin, de asemenea, o politică mai prudentă a Fed. Economia SUA a pierdut 23.000 de locuri de muncă în iulie, în timp ce cifrele pentru mai şi iunie au fost revizuite în scădere cu un total de 103.000. Combinaţia dintre scăderea inflaţiei şi slăbirea pieţei muncii este, de obicei, favorabilă aurului, deoarece creşte probabilitatea unei politici monetare mai relaxate şi consolidează cererea de active defensive, precizează Pawel Majtkowski.

Cel mai mare risc pentru preţurile aurului rămân preţurile la energie şi situaţia din Orientul Mijlociu. O nouă escaladare a conflictului dintre SUA şi Iran sau noi perturbări în zona Strâmtorii Hormuz ar putea determina din nou o creştere a preţurilor petrolului şi ar putea spori presiunea inflaţionistă. Merită însă să reţinem că nu orice război este benefic pentru aur. Conflictele geopolitice îi afectează preţul în două moduri. Pe de o parte, incertitudinea creşte cererea de active sigure. Pe de altă parte, petrolul mai scump poate accelera inflaţia şi poate obliga Fed să menţină ratele dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Acest lucru sporeşte atractivitatea obligaţiunilor şi acţionează în defavoarea aurului. Efectul final depinde, aşadar, de faptul dacă investitorii reacţionează mai puternic la temerile privind o escaladare a conflictului sau la perspectiva unei inflaţii şi a unor randamente mai ridicate, potrivit analistului eToro.

Volatilitatea ridicată a aurului este resimţită şi de investitorii români, iar randamentele acestora sunt influenţate nu numai de preţul aurului, ci şi de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a crescut cu aproximativ 7,5% în moneda americană. În acelaşi timp, leul s-a apreciat faţă de dolar cu aproximativ 1%, în timp ce cursul de schimb USD/RON a scăzut de la 4,6 RON/USD la aproximativ 4,55 RON/USD. Prin urmare, leul mai puternic a acţionat ca un amortizor valutar. La conversia în moneda noastră, creşterea valorii aurului a fost mai moderată, situându-se la aproximativ 6,5%. Este totuşi un câştig evident, dar mai mic decât cel înregistrat de investitorii ale căror portofolii sunt denominate în dolari, spune Pawel Majtkowski.

Achiziţiile băncilor centrale rămân o sursă de susţinere a preţurilor pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale din întreaga lume au cumpărat un volum net de 289 de tone de aur. Banca Naţională a Poloniei a fost cel mai mare cumpărător de aur dintre băncile centrale la nivel global, adăugând 51 de tone din acest metal preţios. La sfârşitul lunii iunie, deţinerile NBP se ridicau la 632,4 tone. Polonia ocupă în prezent locul 10 printre ţările cu cele mai mari rezerve oficiale de aur. A depăşit Ţările de Jos şi se află în urma Japoniei, ale cărei rezerve se ridică la aproximativ 846 de tone. NBP intenţionează să-şi continue achiziţiile şi să-şi majoreze deţinerile la 700 de tone. Banca Naţională a României avea la sfârşitul lunii iulie o rezervă de 103,6 tone de aur, cu o valoare de piaţă actuală de 12,67 miliarde de euro, neschimbată faţă de sfârşitul lunii iunie, potrivit analistului.

Banca Coreei de Sud s-a alăturat recent grupului cumpărătorilor de aur. În al doilea trimestru, aceasta a achiziţionat unităţi din fondul SPDR Gold Shares în valoare de aproximativ 250 de milioane de dolari. Aceasta este prima investiţie a Băncii Coreei legată direct de aur din ultimii 13 ani. Trebuie subliniat, totuşi, că achiziţionarea de unităţi ETF nu a dus la creşterea rezervelor sale oficiale de aur fizic. Deţinerile de aur fizic ale Băncii Coreei au rămas neschimbate din 2013, la aproximativ 104,4 tone, informează Pawel Majtkowski.

Investitorii se întreabă acum dacă depăşirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie a marcat începutul unui nou val ascendent sau a fost doar o reacţie de scurtă durată la scăderea inflaţiei din SUA. Direcţia viitoare a preţurilor aurului va fi determinată în primul rând de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA şi de evoluţia randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă şi un risc mai redus de noi majorări ale ratei dobânzii ar susţine aurul, la fel ca şi continuarea achiziţiilor de către băncile centrale, conform analistului eToro.

Principalele riscuri pentru preţul aurului sunt, însă, publicarea unor date economice solide în SUA, o cerere slabă pentru obligaţiunile pe 30 de ani şi o nouă creştere a preţurilor petrolului, care ar putea împinge inflaţia în sus şi ar încuraja Fed să menţină ratele dobânzii cheie la un nivel ridicat. Un eveniment important va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august. Investitorii vor căuta un răspuns la întrebarea dacă Fed rămâne concentrată în principal pe inflaţie sau pune un accent tot mai mare pe slăbirea pieţei muncii şi pe riscul unei încetiniri economice, conchide analistul eToro Pawel Majtkowski.