Banca Naţională ridică estimarea pentru inflaţie; ce ne aşteaptă până la finalul anului?

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la 6,1%, de la 5,5% în estimarea anterioară, dar anticipează în continuare o traiectorie descendentă, estimând că rata anuală va coborî la 3,2% la sfârşitul lui 2027, în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei BNR, potrivit datelor prezentate ieri de guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa a afirmat: ”Prognoza noastră arată o scădere rapidă, puternică a inflaţiei până spre sfârşitul anului, cu fluctuaţii mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus, faţă de prognoza anterioară, o uşoară creştere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie, pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: caniculă, secetă şi impactul asupra producţiei de electricitate şi, în general, impactul în ceea ce priveşte situaţia energiei în România. Dar, chiar cu 0,5 puncte (n.r. procentuale) peste, tendinţa este de scădere. În esenţă, avem o menţinere a perspectivei de corecţie amplă în acest trimestru, o reducere aproape la jumătate a ratei inflaţiei anuale, ca urmare a disipării efectelor statistice direct asociate majorării cotelor de TVA, a accizelor şi preţurilor energiei electrice din anul anterior. Pe parcursul anului următor avem o scădere treptată a inflaţiei şi noi sperăm ca, în lipsa unor factori care pot să schimbe această traiectorie, să ajungem în interiorul ţintei în trimestrul al patrulea 2027”.

• BNR estimează o inflaţie de 5,9% pentru trimestrul al treilea al acestui an

Inflaţia anuală a scăzut la 8,2% în luna iulie, de la 10,4% în iunie, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. BNR estimează o inflaţie de 5,9% pentru finele celui de-al treilea trimestru al acestui an.

”Prognoza se bazează pe ipoteza normalizării treptate a tranzitului prin strâmtoarea Hormuz, fără a exclude posibile episoade de volatilitate. S-ar putea să fie chiar mai mult decât episoade de volatilitate, iar ultimele luni ne-au arătat că, de la o zi la alta, se poate schimba perspectiva”, a spus Isărescu.

În ceea ce priveşte deciziile administrative şi cele privind politica fiscală şi de venituri, BNR vede riscuri în ambele sensuri pentru traiectoria proiecţiei inflaţiei. ”Mizăm pe finalizarea programului PNRR; este esenţial”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a adăugat că, din punctul său de vedere, procesul de consolidare fiscală nu necesită noi majorări de taxe. ”Trebuie să păstrăm direcţia, ceea ce nu este uşor. Vom avea presiuni sociale inclusiv salariale. Dar consolidarea fiscală trebuie să continue” a afirmat Isărescu.

Domnia sa a indicat începutul anului viitor ca orizont pentru scăderea ratei dobânzii de politică monetară, pe măsură ce inflaţia se reduce. ”Aşa cum o văd eu acum, probabil pe la începutul anului următor”, a spus guvernatorul BNR. El a precizat că discuţia privind o asemenea decizie va începe după ce inflaţia va coborî sub rata de politică monetară: ”N-are niciun rost să discutăm de o asemenea decizie înainte”.

• Isărescu: ”La nivelul corporate avem o creştere a creditării cu 20%; profesioniştii şi-au dat seama că dobânzile sunt real negative”

Creşterea potenţialului productiv al economiei depinde fundamental de intensificarea absorbţiei de fonduri europene, a punctat guvernatorul.

”Nu ne aşteptăm la o revenire rapidă a creşterii economice, dar, din punctul de vedere al inflaţiei, acesta este un factor pozitiv. Consumul privat şi-a accentuat scăderea pe fondul declinului puterii de cumpărare şi al restrângerii apelului la creditare la nivelul populaţiei (...). Creditele sunt stagnante la nivelul populaţiei, atât creditele pentru consum, cât şi creditele pentru noi locuinţe, însă, la nivelul corporate, avem o creştere de 20%. Deci nu există o cădere generală a creditării, ceea ce înseamnă că mai ales profesioniştii şi-au dat seama că dobânzile sunt mari în termeni nominali, dar real negative”, a spus Isărescu.

Domnia sa a adăugat: ”Investiţiile au continuat să crească, deşi într-un ritm încetinit, iar creşterea potenţialului productiv al economiei depinde fundamental de intensificarea absorbţiei de fonduri europene. Facem din nou apel pentru toate măsurile necesare pentru ca atragerea fondurilor europene să continue la nivelul prevăzut”.

Guvernatorul a remarcat scăderea deficitului comercial, apărută deocamdată pe seama recoltei bune din anul 2025. ”Se pare că avem o recoltă bună şi pentru 2026. Până acum, am avut şi o temperare a cererii interne, care a contribuit la reducerea deficitului comercial. Nu avem o evoluţie bună la exportul industriei. În general, producţia industrială în România este în descreştere, nu neapărat din cauza noastră, ci din cauza scăderii cererii pe pieţele principale de export în Europa”, a spus Isărescu.

• Guvernatorul BNR: ”Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă; este un proces politic, complicat”

Ţara noastră nu îndeplineşte în momentul actual niciun criteriu pentru trecerea la moneda euro, a afirmat Mugur Isărescu, adăugând că primul lucru care trebuie făcut este reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB.

Guvernatorul a afirmat: ”Este foarte bună (n.r. discuţia privind trecerea la moneda euro) şi Banca Naţională a sprijinit în trecut, inclusiv printr-un secretariat pentru trecerea la euro, până prin 2018. Noi, în discuţiile din 2011-2012, am ajuns şi în detaliu, pe unde să intre maşinile cu numerar în ţară, care să fie sucursalele care să aibă depozite mari unde să aşezăm stocul de numerar. S-a întrerupt în 2018, când altele au devenit priorităţile”.

Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile în 2014, însă contextul extern nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei şi al crizei zonei euro. ”Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariţia zonei euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă ţară în zona euro”, a spus guvernatorul.

Isărescu a adăugat: ”Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă: hai să schimbăm leul cu o monedă. Nu, este un proces politic, complicat. Are componente şi politice, şi sociale, se duce în toată societatea şi nu putem s-o facem noi singuri. Noi avem un rol, să zicem, important, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”.

Guvernatorul a punctat că ţara noastră nu are alternativă. ”Am semnat tratatul de aderare (n.r. la Uniunea Europeană), în care este specificat că vom trece la euro când vom îndeplini condiţiile. Nu avem statutul pe care l-au avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda naţională. Decizia este deja luată. Discuţia este când să o facem, când să începem discuţiile; noi suntem pregătiţi să o facem când societatea este pregătită”, a spus Mugur Isărescu.

Întrebat de jurnalişti despre criteriile pe care le îndeplineşte România pentru trecerea la moneda euro, guvernatorul BNR a răspuns: ”Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecţie fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experienţa din 2014 ne arată că, dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”.

În opinia sa, dacă factorii de decizie din Uniunea Europeană văd că nu ne putem autodisciplina să păstrăm indicatorii, să avem proprietatea deciziilor, nu avem şanse să fim acceptaţi în mecanismul cursului de schimb. Trebuie mai întâi să ajungem cu deficitul la sub 3% (n.r. din PIB), pentru că de acolo se trag toate. Şi deficitul extern, şi inflaţia ... ”, a spus Isărescu.

• Isărescu: ”Deciziile Fitch şi Moody's au fost corecte; nu se putea ca o ţară care a făcut o corecţie fiscală de doi şi ceva la sută să fie sancţionată”

Partidele fostei coaliţii de guvernare trebuie să se aşeze la masă, să facă fiecarea concesiile necesare şi să ducă ţara mai departe, consideră guvernatorul BNR.

Isărescu a afirmat: ”Deciziile finale pe care le-au dat Fitch şi Moody's (n.r. de menţinere a ţării noastre în categoria recomandată investiţiilor) au fost cele corecte. Nu au fost, să spunem aşa, un hatâr, o binefacere dată României, iar ceea ce am văzut că s-a discutat în presă, că ar fi aşa datorită faptului că s-a făcut o concesie... Nu, n-a fost vorba de concesie; procedura este cea absolut normală. Ce a făcut România poate să fie o contestaţie, dar se înscrie în procedura normală. Iar decizia este cea normală, pentru că nu se putea ca o ţară care a făcut o corecţie fiscală de 2 şi ceva la sută să fie sancţionată în acest fel”.

Guvernatorul BNR a adăugat: ”Există un lucru care trebuie să ne dea de gândit. În situaţii din acestea dificile, vorbele, mai ales dacă sunt spuse la un anumit nivel, sunt mai tari decât faptele. Deci, atenţie la declaraţii. În aprilie-mai se spunea: gata, reducem TVA-ul. Bineînţeles că cei de la agenţii se întrebau care este perspectiva, pentru că se adresează unor investitori şi îşi pun credibilitatea lor pentru România. Că va continua procesul şi nu va face greşeli. Şi nu este vorba numai de decizii, ci şi de vorbe care trebuie mai bine cântărite când sunt lansate în spaţiul public. Altfel, o s-o păţim”.

Corecţia bugetară trebuie continuată, iar ţara noastră are nevoie de guvern, a punctat Isărescu. ”Practic, prin deciziile acestei coaliţii s-a menţinut ratingul, cu fricţiunile necesare. Spun necesare pentru că partidele reprezintă constituenţii lor, nu toţi agreează măsurile în acelaşi fel (...). Dar, în situaţia actuală, dacă s-a ajuns aici, cred că partidele coaliţiei trebuie să se reaşeze la masă, pentru că, de bine, de rău, politica este arta compromisului - fiecare trebuie să facă concesiile necesare şi să ducă ţara mai departe (...), pentru că investitorii, agenţiile de rating, dar şi Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale nu văd foarte clar ce vom face în viitor”, a afirmat guvernatorul BNR.