Băncile se târguiesc ca de obicei cu statul, joi au dat din nou mai mult pe titluri decât au spus că merită

Ministerul Finanţelor a vândut obligaţiuni pe cinci ani de peste două ori suma programată, dar la certificatele de trezorerie pe un an a respins ofertele cu randamente peste 6,19%. Pilonul II câştigă în medie 31 de lei pe participant, iar luni urmează o nouă licitaţie.

Băncile au cerut joi, 5 noiembrie, obligaţiuni de stat pe cinci ani de aproape trei ori mai multe decât oferea Ministerul Finanţelor (MF), arată comunicatul oficial transmis redacţiei de BNR.

Cei şapte dealeri primari au cerut titluri cu valoarea nominală de 2,96 miliarde lei, deşi MF anunţase numai un miliard de lei, potrivit sursei citate.

MF a vândut până la urmă de 2,355 miliarde lei, la randamentul mediu de 6,72%. Obligaţiunile au scadenţa la 27 octombrie 2031 şi un cupon de 7%, iar băncile le-au plătit cu 101,15% din valoarea nominală, după datele din comunicat.

Băncile au cumpărat aproape integral în cont propriu: clienţii lor au cerut numai 20 de milioane de lei, iar MF nu le-a adjudecat nimic, arată aceeaşi sursă.

• Băncile au plătit peste cotaţia medie din fixing

Fixingul este media ponderată a ultimelor cotaţii date de băncile participante în cele 15 minute dinainte de ora 12:00, după eliminarea cotaţiilor extreme, potrivit regulilor fixingului publicate de BNR, care organizează fixingul cu sprijinul ACI România, asociaţia pieţelor financiare.

Cotaţia obligă banca. Timp de 15 minute după publicarea fixingului, banca participantă trebuie să cumpere titluri de la celelalte bănci participante la randamentul cotat, dar numai câte un milion de lei pe tranzacţie, arată regulile BNR.

La licitaţia de joi, băncile au acceptat un randament cu 0,08 puncte sub cotaţia medie de cumpărare din fixingul BNR din aceeaşi zi, de 6,80%, interpolată de BURSA pentru aceeaşi scadenţă. Randamentul licitaţiei stă peste cotaţia medie de vânzare interpolată, de 6,63%.

Un randament mai mic înseamnă un preţ mai mare. Pentru 2,355 miliarde de lei, băncile au plătit deci un preţ mai mare decât cel care rezultă din cotaţia medie de cumpărare, dată pentru câte un milion de lei.

Diferenţa nu este nouă. La licitaţia din 29 octombrie, băncile au cumpărat obligaţiuni cu scadenţa la 27 iulie 2031 la randamentul mediu de 6,76%, cu 0,10 puncte sub cotaţia medie de cumpărare interpolată, a relatat BURSA. Joi, pentru o scadenţă cu trei luni mai lungă, randamentul mediu a coborât la 6,72%.

Băncile cumpără de regulă sub cotaţia medie din fixing. Din 93 de licitaţii cu scadenţa de până la 10 ani, organizate între 9 octombrie 2025 şi 15 octombrie 2026, randamentul mediu a stat sub cotaţia medie de cumpărare la 73 de licitaţii, peste ea la 16, iar la 4 a fost egal cu ea, arată calculul BURSA pe rezultatele licitaţiilor anunţate de BNR şi MF şi pe fixingul BNR. BURSA a comparat de fiecare dată randamentul licitaţiei cu fixingul din aceeaşi zi, interpolat între cele două scadenţe vecine. Diferenţa medie, calculată pe toate licitaţiile, a fost de 0,04 puncte sub cotaţie la cele 79 de licitaţii de obligaţiuni şi de 0,15 puncte sub cotaţie la cele 14 licitaţii de certificate, după acelaşi calcul BURSA. Joi, la obligaţiunile pe cinci ani, diferenţa a fost de două ori media anului.

Interpretarea BURSA este că, la o asemenea frecvenţă, diferenţa ţine de raportul dintre licitaţii şi fixing, nu de împrejurările unei singure zile.

• De ce acceptă băncile un randament sub cotaţia medie?

Datele publice nu arată motivul fiecărei bănci, dar arată de ce titlurile de stat în lei sunt un plasament convenabil pentru ele.

La calculul capitalului necesar pentru riscul de credit, după metoda standard, titlurile emise de statele membre în moneda naţională şi finanţate în aceeaşi monedă au pondere de risc zero, potrivit articolului 114, alineatul 4, din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru bănci.

Băncile pot aduce titlurile de stat drept garanţie când se împrumută de la BNR prin operaţiuni repo (împrumuturi pe termen scurt contra titluri), a relatat BURSA.

Banii ţinuţi la BNR aduc mai puţin. BNR plăteşte pentru depozitele băncilor 5,50% pe an, dobândă pe care BNR o poate schimba, potrivit ratelor publicate pe site-ul BNR, iar obligaţiunile cumpărate joi aduc 6,72% pe an, dacă sunt păstrate până la scadenţă.

Aceste reguli explică cererea mare, dar nu şi diferenţa faţă de fixing. Încrederea băncilor că statul român îşi plăteşte datoria nu explică nici ea diferenţa: fixingul şi licitaţia privesc acelaşi stat, aceeaşi scadenţă şi aceeaşi zi.

Diferenţa poate avea mai multe explicaţii: băncile se aşteaptă la randamente mai mici, caz în care obligaţiunile cumpărate joi se vor scumpi; băncile au lichiditate pe care vor să o plaseze pe termen lung; cotaţia interpolată de BURSA nu este cotaţia acestei obligaţiuni, iar diferenţa poate ţine şi de cupon, de scadenţa exactă sau de lichiditatea seriei.

Interpretarea BURSA este că băncile se tocmesc cu statul. În fixing, băncile afişează preţuri pentru care răspund cu câte un milion de lei pe tranzacţie, cu cel mult o tranzacţie cu fiecare altă bancă participantă, iar media acestor cotaţii este publică şi o vede şi statul. La licitaţie, unde cumpără miliarde, băncile dau mai mult. Informaţiile publice nu permit alegerea între aceste explicaţii.

• Pe un an, statul a respins ofertele cu randamente mari

La certificatele de trezorerie cu scadenţa la 28 octombrie 2027, MF a respins ofertele cu randament peste 6,19%, potrivit comunicatului oficial al BNR şi al MF.

Cei 6 dealeri primari au oferit 1,134 miliarde de lei, iar MF a adjudecat 966,6 milioane de lei, mai puţin decât miliardul programat, arată comunicatul.

Randamentul mediu al certificatelor a fost de 6,16%. BURSA a interpolat fixingul BNR între scadenţele de 6 şi 12 luni: randamentul licitaţiei stă cu 0,22 puncte sub cotaţia medie de cumpărare, de 6,38%, şi peste cotaţia medie de vânzare, de 6,08%. Diferenţa este apropiată de media de 0,15 puncte a certificatelor din ultimul an, după calculul BURSA.

Cererea a depăşit şi aici oferta, de 1,13 ori. Statul a vândut mai puţin decât a programat pentru că a refuzat randamentele cerute de o parte dintre bănci, nu pentru că a lipsit cererea.

• Cât câştigă fondurile din Pilonul II

Fondurile Pilonului II au câştigat joi circa 270 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 31 de lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti au scăzut la toate scadenţele, arată calculul BURSA făcut pe fixingul BNR.

Câştigul vine din preţul titlurilor, nu din bani încasaţi, şi nu este randamentul total al fondurilor. Fiecare participant are altă sumă în cont, deci şi alt câştig.

Preţul unui titlu aflat în circulaţie creşte când scade randamentul cerut de cumpărători, iar BURSA a explicat mecanismul în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

Potrivit fixingului BNR, cotaţia de cumpărare pe 10 ani a coborât de miercuri până joi de la 7,09% la 7,03%, cea pe 5 ani de la 6,83% la 6,80%, iar cea pe 3 ani de la 6,69% la 6,65%. Cotaţia pe 12 luni a scăzut de la 6,42% la 6,38%, iar cea pe 6 luni de la 6,34% la 6,33%.

Fondul NN a câştigat circa 96 de milioane de lei, Metropolitan Life circa 40 de milioane, Vital 23,2 milioane, Aripi 23,1 milioane, BCR 20,5 milioane, iar Pensia Noastră 13,2 milioane, după calculul BURSA.

AZT Viitorul Tău nu publică lista titlurilor, iar BURSA estimează câştigul fondului la circa 53,7 milioane de lei.

De la 30 octombrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, fondurile au câştigat aproximativ 518 milioane de lei, adică aproximativ 60 de lei pe participant, după estimarea BURSA.

Calculul BURSA porneşte de la listele de titluri publicate de fonduri la 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi şi Pensia Noastră) şi la 31 mai 2026 (Metropolitan Life şi Vital) şi nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după aceste date, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte din activele fondurilor: 153,66 miliarde de lei la 30 septembrie 2026, adică 64,9%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care supraveghează fondurile de pensii.

Când randamentele cresc, fondurile pierd. Într-un calcul de sensibilitate al BURSA, făcut pe aceleaşi liste de titluri, o creştere de 0,1 puncte a tuturor randamentelor ar reduce valoarea titlurilor din portofoliile fondurilor cu circa 70 de lei pe participant.

• Votul american a coborât randamentele în SUA, iar pe cele germane mai puţin

Între fixingul de miercuri şi cel de joi, democraţii au câştigat majoritatea în ambele camere ale Congresului Statelor Unite, a relatat BURSA.

Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a coborât miercuri la 4,912%, la ora 17:30 a României, după datele Investing.com relatate de BURSA. Joi, în şedinţa asiatică, randamentul titlurilor americane pe 10 ani a ajuns la 4,84%, cel mai mic nivel din 10 septembrie, potrivit Bloomberg.

Bloomberg leagă scăderea de aşteptarea investitorilor că noul Congres va limita planurile de taxe şi cheltuieli ale administraţiei Trump, deci şi emisiunile de titluri ale statului american.

Analiştii citaţi de BURSA văd şi riscul opus. Tai Hui, strateg-şef pentru Asia-Pacific la J.P. Morgan Asset Management, consideră că blocajul dintre preşedinte şi Congres poate duce negocierile bugetare într-un impas şi poate complica perspectivele fiscale ale SUA, potrivit Reuters, citat de BURSA.

În Germania, randamentul titlurilor pe 10 ani a coborât miercuri sub 3,3%, cel mai mic nivel de la sfârşitul lui august, după titlurile americane, potrivit Trading Economics. Trading Economics arată că scăderea a fost mai mică decât în alte ţări din Europa, pentru că investitorii se aşteaptă la noi majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene (BCE), care stabileşte dobânzile în zona euro.

Inflaţia anuală din zona euro a urcat în octombrie la 4,0%, de la 3,8% în septembrie, potrivit estimării preliminare publicate miercuri de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

Joi, randamentul titlurilor germane pe 10 ani a coborât la 3,26%, cu 0,03 puncte, după datele Trading Economics.

Randamentul titlurilor româneşti pe 10 ani a scăzut cu 0,05 puncte miercuri şi cu încă 0,06 puncte joi, arată fixingul BNR.

Scăderea randamentelor româneşti pe termen lung a coincis cu scăderea randamentelor americane după alegerile pentru Congres. Interpretarea BURSA este că pieţele externe au putut contribui la scădere, dar datele disponibile nu permit confirmarea acestei influenţe.

• Ce urmează

Vineri, 6 noiembrie, MF oferă băncilor, într-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, încă 353,3 milioane de lei din obligaţiunile pe cinci ani vândute joi, la randamentul stabilit la licitaţie, potrivit comunicatului oficial al BNR şi al MF.

Luni, 9 noiembrie, MF are programată o licitaţie de obligaţiuni de 1,3 miliarde de lei.

Joi, 12 noiembrie, ministerul vinde certificate de trezorerie de un miliard de lei, cu scadenţa la 24 mai 2027, şi obligaţiuni de 600 de milioane de lei, după calendarul MF.