Cerere triplă pentru obligaţiunile din 2033; Pilonul II mai câştigă 9 lei, în medie, pe participant

Dobânzile titlurilor de stat pe termen scurt au scăzut, iar Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 2,63 miliarde de lei, la randamente sub cotaţiile de cumpărare ale fixingului BNR. Câştigul lunii ajunge la circa 382 de lei pe participant, înaintea ultimului fixing din octombrie.

Fondurile Pilonului II au câştigat joi, 29 octombrie, circa 74 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 8,68 lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti cu scadenţe de până la cinci ani au scăzut, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR). Fiecare participant are altă sumă în cont, deci şi alt câştig. Cifra arată schimbarea de preţ a titlurilor din portofoliile fondurilor, nu bani încasaţi de participanţi şi nici randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat creşte când scade randamentul cerut de cumpărători, iar BURSA a explicat mecanismul în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

În aceeaşi zi, Ministerul Finanţelor a atras 2,63 miliarde de lei în trei licitaţii de titluri de stat, la randamente mai mici decât cotaţiile de cumpărare ale fixingului BNR, potrivit comunicatelor oficiale ale BNR şi ale Ministerului Finanţelor.

Fixingul BNR de la ora 12:00 arată, pe latura de cumpărare (BID), scăderi de la miercuri la joi: de la 6,51% la 6,44% la şase luni, de la 6,57% la 6,52% la 12 luni, de la 6,73% la 6,70% la trei ani şi de la 6,90% la 6,88% la cinci ani. La zece ani, randamentul din fixingul BNR a rămas la 7,18%. Scăderea de 0,02 puncte de la cinci ani intră în variaţia obişnuită de la o zi la alta.

Cel mai mult a câştigat joi NN, circa 24,2 milioane de lei, potrivit calculului BURSA. Urmează AZT Viitorul Tău, cu circa 14,8 milioane de lei (o estimare, pentru că fondul nu publică lista titlurilor), Metropolitan Life, cu 11,9 milioane, Vital, cu 7,6 milioane, Aripi, cu 6,9 milioane, BCR, cu 4,7 milioane, şi Pensia Noastră, cu 4,1 milioane de lei, arată acelaşi calcul al BURSA.

• Statul s-a împrumutat cu 2,63 miliarde lei

Ministerul Finanţelor a organizat, joi, la sediul BNR, trei licitaţii de titluri de stat, cu câte şapte dealeri primari, potrivit comunicatelor oficiale ale BNR şi ale Ministerului Finanţelor primite de BURSA. La obligaţiunile cu scadenţa 27 iulie 2031 (ROOFOYB15203) şi cupon de 7,65%, cererea dealerilor primari, în nume propriu şi pentru clienţi, a fost de 785 de milioane de lei, iar valoarea adjudecată a fost de 715 milioane de lei, peste valoarea de 700 de milioane din prospect, la un randament mediu de 6,76%, arată comunicatul emisiunii. La obligaţiunile cu scadenţa 27 iulie 2033 (ROPG9LZUB0O2) şi cupon de 7,50%, cererea a ajuns la 1,499 miliarde de lei, de trei ori valoarea de 500 de milioane de lei din prospect, iar valoarea adjudecată a fost de 759 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,95%, conform comunicatului emisiunii. La certificatele de trezorerie cu discont cu scadenţa 24 mai 2027 (RO1WS8J7X018), cererea a fost de 1,994 miliarde de lei, de aproape trei ori valoarea de 700 de milioane de lei din prospect, iar valoarea adjudecată a fost de 1,112 miliarde de lei, adică 1,151 miliarde de lei valoare nominală, la un randament mediu de 6,16%, după comunicatul emisiunii.

Dealerii primari au plătit, fără dobânda acumulată, 739,7 milioane de lei pentru obligaţiunile din 2031, 780,6 milioane de lei pentru obligaţiunile din 2033 şi 1,112 miliarde de lei pentru certificate, în total 2,63 miliarde de lei, arată comunicatele BNR şi ale Ministerului Finanţelor. Data redeschiderii celor două emisiuni de obligaţiuni şi data emisiunii certificatelor este 2 noiembrie, potrivit comunicatelor BNR. Comunicatele mai arată că valoarea oferită la sesiunea suplimentară de oferte necompetitive este de 107,3 milioane de lei la obligaţiunile din 2031 şi de 113,9 milioane de lei la obligaţiunile din 2033.

La obligaţiunile din 2033, randamentul mediu de joi, de 6,95%, este cu 0,19 puncte mai mic decât randamentul mediu de 7,14% de la licitaţia din 12 octombrie, relatată de BURSA. Scăderea randamentelor are două feţe: statul plăteşte dobânzi mai mici la împrumuturile noi, iar titlurile deja deţinute de fondurile Pilonului II valorează mai mult, mecanism explicat de BURSA în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

Comparaţia dintre randamentele licitaţiilor şi fixingul BNR este orientativă: fixingul dă cotaţii numai pentru cinci scadenţe, iar BURSA a interpolat cotaţiile pentru scadenţele titlurilor licitate. Randamentul mediu de 6,16% al certificatelor, din comunicatul licitaţiei, este cu 0,29 puncte mai mic decât cotaţia de cumpărare de 6,45% a fixingului BNR de joi, pe care BURSA a interpolat-o între scadenţele de şase şi 12 luni, şi mai mic decât cotaţia de vânzare de 6,20%, după aceeaşi interpolare. Randamentul mediu de 6,76% al obligaţiunilor din 2031 este cu 0,10 puncte mai mic decât cotaţia de cumpărare de 6,86%, interpolată de BURSA între scadenţele de trei şi cinci ani; randamentul mediu de 6,95% al obligaţiunilor din 2033 este cu 0,03 puncte mai mic decât cotaţia de cumpărare de 6,98%, interpolată de BURSA între scadenţele de cinci şi zece ani. Randamentele celor două emisiuni de obligaţiuni se află între cotaţia de vânzare a fixingului BNR (6,66% şi, respectiv, 6,78%, după interpolarea BURSA) şi cotaţia de cumpărare.

Un randament mai mic înseamnă un preţ mai mare: dealerii primari au plătit pentru cele trei serii preţuri mai mari decât cele care decurg din cotaţia de cumpărare interpolată a fixingului. Fondurile NN, Vital, Pensia Noastră, BCR şi Aripi deţineau 2,74 miliarde de lei în obligaţiunile din 2031, iar cele şase fonduri care publică lista titlurilor deţineau 3,81 miliarde de lei în obligaţiunile din 2033, potrivit ultimelor liste publicate de fonduri. Pentru aceste două serii de obligaţiuni, calculul BURSA arată joi un câştig al fondurilor de circa 4,8 milioane de lei. În interpretarea BURSA, preţurile plătite la licitaţie susţin preţurile la care fondurile îşi evaluează aceste titluri.

• În octombrie, 382 de lei pe participant

De la 30 septembrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, până joi, fondurile Pilonului II au câştigat circa 3,26 miliarde de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie aproximativ 382 de lei pe participant, potrivit estimării BURSA. În acelaşi interval, cotaţia de cumpărare a fixingului BNR a coborât cu 0,69 puncte la trei ani, de la 7,39% la 6,70%, cu 0,61 puncte la cinci ani, de la 7,49% la 6,88%, şi cu 0,47 puncte la zece ani, de la 7,65% la 7,18%. Miercuri, 28 octombrie, fondurile au câştigat circa 34 de milioane de lei, în medie 3,93 lei pe participant, după calculul BURSA pe fixingul BNR.

Din câştigul aproximativ al lunii, NN are circa 1,13 miliarde de lei, AZT Viitorul Tău circa 650 de milioane (estimare), Metropolitan Life circa 510 milioane, Aripi circa 293 de milioane, Vital circa 283 de milioane, BCR circa 233 de milioane, iar Pensia Noastră circa 162 de milioane de lei, arată estimarea BURSA. BURSA a făcut calculul pe listele de titluri din 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi, Pensia Noastră) şi din 31 mai 2026 (Metropolitan Life, Vital), cu o estimare pentru AZT Viitorul Tău; calculul nu cuprinde cuponul încasat, cumpărările şi vânzările făcute de fonduri după aceste date, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

• Bursa din China, Fed şi disputa bugetară

Acţiunile companiilor chineze de tehnologie au continuat să scadă, a relatat miercuri BURSA, după Reuters: indicele STAR50 a pierdut circa 40% în mai puţin de patru luni, adică circa 480 de miliarde dolari, iar principalul indice al marilor companii chineze a coborât cu circa 20% faţă de vârful din iunie. Reuters, citat de BURSA, mai arată că o parte dintre investitori şi-au mutat capitalul spre active pe care le consideră mai sigure, fără să le numească. A influenţat scăderea bursei din China licitaţiile de joi? Datele de joi se potrivesc cu o mutare a banilor spre titluri sigure, dar nu o dovedesc: randamentul titlurilor germane pe zece ani a coborât la circa 3,35%, de la 3,38% la închiderea precedentă, potrivit Trading Economics, iar randamentele româneşti pe scadenţe scurte au scăzut pe fixingul BNR. Nicio sursă publică nu leagă scăderea din China de licitaţiile Ministerului Finanţelor.

Rezerva Federală a SUA (Fed), banca centrală americană, a menţinut miercuri, la ora 14:00 la Washington (20:00, ora României), intervalul dobânzii de referinţă la 3,75%-4,00%, potrivit comunicatului Fed. Lisa D. Cook şi Beth M. Hammack au votat împotrivă şi au cerut o majorare de 0,25 puncte, arată comunicatul Fed. După decizie, randamentele titlurilor americane pe termen lung au continuat să crească, a relatat Reuters, citat de BURSA joi dimineaţă. Pe fixingul BNR de joi, randamentul titlurilor româneşti pe zece ani a rămas la 7,18%.

Joi, la 08:38, BURSA a relatat că Gabriela Horga a scris pe Facebook că ministerele conduse de PSD cer 60 de miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru două luni, circa 3% din PIB, şi că PSD riscă să ducă ţara în ”junk”. În interpretarea BURSA, o asemenea cerere ar fi putut împinge randamentele în sus; joi, randamentele au scăzut, iar dealerii primari au plătit la licitaţii preţuri peste cele din fixing, deci datele nu arată o influenţă a disputei bugetare asupra licitaţiilor.

Scăderea din fixingul BNR s-a concentrat la scadenţele scurte: 0,07 puncte la şase luni şi 0,05 puncte la 12 luni. În interpretarea BURSA, o altă explicaţie posibilă ţine de seria RON7NMKOKQG2, care a ajuns la scadenţă miercuri, 28 octombrie: deţinătorii seriei au primit banii înapoi, iar o parte dintre ei pot căuta alte titluri cu scadenţă scurtă. Fondurile Vital, BCR şi Pensia Noastră deţineau 395,6 milioane de lei din această serie, a arătat BURSA pe 27 octombrie.

Cererea mare de joi pentru titlurile de stat şi scăderea randamentelor pe termen scurt lasă deschisă o întrebare: vine interesul dealerilor primari din reinvestirea banilor de la seria ajunsă la scadenţă, din aşteptările privind dobânzile sau dintr-o nouă evaluare a riscului României? Datele de joi nu stabilesc răspunsul.

• Ce urmează

Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunţat joi Consiliul guvernatorilor BCE şi pe preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, că pleacă din funcţie pe 7 februarie 2027, potrivit comunicatului BCE. Consiliul European urmează să numească succesorul, după procedura din articolul 283 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, arată comunicatul BCE. Consiliul guvernatorilor BCE a lăsat joi nemodificate cele trei dobânzi reprezentative ale BCE: 2,50% la facilitatea de depozit, 2,65% la operaţiunile principale de refinanţare şi 2,90% la facilitatea de creditare marginală, potrivit comunicatului BCE publicat la 14:15, ora Europei Centrale (15:15, ora României), după fixingul BNR. Comunicatul BCE arată că preţurile energiei au continuat să crească şi că, de la şedinţa precedentă, condiţiile de finanţare au devenit mai restrictive. Fixingul BNR de vineri arată primele cotaţii ale titlurilor de stat româneşti de după aceste anunţuri. Vineri, 30 octombrie, ultima zi lucrătoare a lunii, BURSA calculează pe fixingul BNR câştigul întregii luni octombrie.