BIOservicES: Agricultorii cer politici mai clare şi sprijin real pentru protejarea solului

BIOservicES, proiect finanţat prin programul Horizon Europe (101112374), a publicat rezultatele unui amplu sondaj european care analizează percepţiile asupra valorii şi importanţei serviciilor ecosistemice ale solului în rândul fermierilor, silvicultorilor, cercetătorilor şi instituţiilor publice, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, din care urmează să relatăm. Studiul, adaptat contextului fiecărei categorii de respondenţi printr-un chestionar online dedicat, oferă date esenţiale pentru înţelegerea diferenţelor de priorităţi, cunoştinţe şi nevoi privind gestionarea sustenabilă a solului în Europa.

„Solurile sunt fundamentul productivităţii agricole şi al sănătăţii ecosistemelor. Prin acest sondaj, am dorit să înţelegem cum este percepută valoarea lor reală de către cei care interacţionează direct sau indirect cu ele. Datele colectate sunt esenţiale pentru a construi intervenţii mai bine adaptate nevoilor diferitor actori şi pentru a promova un management mai responsabil al solului în Europa”, a afirmat Raul Zornoza, coordonatorul proiectului BIOservicES şi profesor la Universitatea Politehnica din Cartagena.

În rândul fermierilor şi silvicultorilor, nivelul de familiaritate cu serviciile ecosistemice ale solului este ridicat: 79% dintre respondenţi afirmă că ştiu ce reprezintă aceste servicii, iar 95% consideră că ele contribuie pozitiv sau neutru la valoarea economică a activităţii lor. Totuşi, 71% spun că degradarea solului le afectează semnificativ productivitatea, iar acelaşi procent afirmă că serviciile ecosistemice influenţează în mod direct randamentele culturilor. Exemplele oferite de participanţi includ dificultăţi în menţinerea umidităţii solului, pierderea structurii agregatelor şi scăderea biodiversităţii microbiene. Practici precum utilizarea culturilor de acoperire sunt raportate de 63% dintre fermieri, rotaţia culturilor este aplicată de 58%, iar fertilizarea organică de 58%. Cu toate acestea, 47% afirmă că nu au primit niciodată sprijin sub formă de instruire sau resurse pentru îmbunătăţirea gestionării solului. În schimb, 71% îşi exprimă dorinţa de a participa la programe de formare axate pe sănătatea solului, iar 68% solicită asistenţă tehnică adaptată nevoilor lor specifice.

Sondajul în rândul cercetătorilor arată un nivel şi mai ridicat de cunoaştere, 88% declarând că sunt familiarizaţi cu serviciile ecosistemice ale solului. Aproape toţi participanţii, în proporţie de 91%, consideră că acestea au o valoare economică şi ecologică substanţială. De exemplu, 88% dintre cercetători subliniază rolul vital al ciclării nutrienţilor, iar 84% accentuează importanţa reglării apei în sol. În ciuda acestor cunoştinţe, implementarea soluţiilor durabile este împiedicată de o serie de obstacole: 61% menţionează lipsa finanţării, 43% indică blocaje de natură legislativă, iar acelaşi procent consideră că nivelul scăzut de conştientizare publică limitează aplicarea la scară largă a bunelor practici.

„Un rezultat important al sondajului este recunoaşterea faptului că soluţiile există, dar nu sunt implementate la scară largă din cauza lipsei de resurse şi a barierelor administrative”, a afirmat Raul Zornoza. El a precizat că instrumentele create prin BIOservicES au rolul de a sprijini transferul de cunoştinţe către practică, în special în ceea ce priveşte indicatorii biologici ai solului, care sunt dificili de măsurat şi de înţeles.

În ceea ce priveşte instituţiile publice, sondajul arată că 97% dintre respondenţi recunosc valoarea economică a serviciilor ecosistemice ale solului. Totuşi, această recunoaştere nu se reflectă întotdeauna în planificarea urbană: 62% declară că serviciile ecosistemice nu sunt integrate sistematic în strategiile urbane. Autorităţile se concentrează în special pe gestionarea deşeurilor, pe dezvoltarea energiilor regenerabile şi pe măsuri de eficienţă energetică, însă solul nu este încă abordat ca un element central al planificării sustenabile. Doar 9% consideră că gestionarea CO₂ şi a altor gaze cu efect de seră în mediul urban este realizată în mod eficient, iar implicarea comunităţilor locale în deciziile privind mediul este percepută ca fiind redusă, doar 15% confirmând existenţa unei participări semnificative.

Pe 5 decembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Solului, celebrăm importanţa vitală a solului - chiar şi a celui urban - pentru sănătatea oraşelor şi a comunităţilor. Tema din acest an, „Healthy Soils for Healthy Cities”, subliniază că, sub asfalt, clădiri şi străzi, solul rămâne un element esenţial: filtrând apa, reţinând carbon, susţinând biodiversitatea şi reglând microclimatul urban. Rezultatele sondajului BIOservicES arată că fermierii, silvicultorii, cercetătorii şi instituţiile publice din Europa cer acelaşi lucru: solul trebuie protejat acum. În sprijinul acestei viziuni, BIOservicES derulează cercetări directe pe soluri urbane - ca parte din cele 25 de situri experimentale distribuite în Europa, inclusiv în regiunile Atlantică (Spania), Continentală (Germania) şi Mediteraneană (Spania) - pentru a oferi date ştiinţifice, indicatori şi instrumente decizionale care pot orienta politici şi practici de gestionare durabilă. Solurile urbane nu sunt „pământ uitat”, ci infrastructură naturală: trebuie recunoscute, studiate şi protejate.

BIOservicES va folosi datele obţinute în acest sondaj pentru a dezvolta instrumente practice destinate fermierilor, instituţiilor publice şi comunităţilor locale, pentru a sprijini gestionarea responsabilă a solului în mai multe zone pilot din Europa, integrând eficient biodiversitatea solului în planurile de monitorizare.

„Rezultatele sondajului evidenţiază o nevoie clară şi imediată pentru programe de educaţie ecologică, pentru instrumente simple şi robuste de monitorizare a solului, precum şi pentru politici publice coerente de gestionare a solului. BIOservicES nu urmăreşte doar colectarea de date, proiectul are ca obiectiv fundamental identificarea relaţiilor dintre comunităţile microbiene şi animale din sol, tipurile de utilizare a terenului, gestionarea solului, şi serviciile ecosistemice furnizate la scala câmpului şi a peisajului. În plus, BIOservicES îşi propune să dezvolte indicatori noi, instrumente digitale de sprijin decizional şi modele pentru practici de management adaptative şi reziliente la schimbările climatice. Scopul este ca aceste instrumente să fie utilizabile efectiv pe teren, de la monitorizare şi restaurare, până la formularea de recomandări pentru politici şi strategii de conservare. Astfel, proiectul promovează nu doar generarea de cunoştinţe ştiinţifice, ci şi transformarea acestora în soluţii concrete de gestionare durabilă, în care biodiversitatea solului reprezintă factori-cheie”, a concluzionat Raul Zornoza.

Rezultatele studiului arată cu claritate că, indiferent de nivelul de expertiză sau de domeniul în care activează respondenţii, solul este perceput ca o resursă strategică pentru Europa. Menţinerea funcţionalităţii sale depinde însă de o cooperare reală între fermieri, cercetători, autorităţi publice şi comunităţi locale şi toţii stakeholderii implicaţi. Datele sondajului indică începutul unui efort comun în care cunoştinţele, tehnologia şi politicile publice trebuie armonizate pentru a proteja şi valorifica serviciile ecosistemice ale solului. În acest proces, BIOservicES îşi asumă rolul de actor-cheie, impulsionând dialogul şi consolidând legăturile dintre practică, cercetare şi procesul decizional.

Sondajul BIOservicES a fost realizat în perioada Martie-Mai 2025, prin aplicarea a trei chestionare online, câte unul pentru fiecare segment de audienţă, formate din cercetători ştiinţifici (în domenii precum agricultură, biodiversitatea solului şi sustenabilitate), fermieri şi silvicultori (asociaţii de fermieri, autorităţi responsabile de domeniile forestiere şi exploatarea lor), şi instituţii publice (autorităţi locale, Municipalităţi, aurorităţi responsabile cu cu spaţiile verzi, parcuri, zone verzi urbane, luciuri de apă, şi autorităţi Guvernamentale precum Ministerul Mediului, Ministerul Sustenabilităţii, Ministerul Dezvoltării), pe un eşantion de 116 respondenţi din ţări precum: Spania, Germania, Letonia şi Elveţia.