Lună intensă pe pieţele internaţionale

Mai 2026 a fost o lună intensă pe pieţele internaţionale: indicii bursieri americani au atins noi maxime, Europa a încetinit pe fondul revizuirii în scădere a creşterii economice şi al inflaţiei în urcare, aurul a rămas activ de rezervă dominant, petrolul a scăzut în baza aşteptărilor de detensionare SUA-Iran, iar Washingtonul a avansat Legea Clarity pentru reglementarea cripto, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• SUA - indici la maxime istorice

Principalii indici bursieri din SUA au înregistrat noi maxime în mai şi au încheiat luna cu aprecieri cuprinse între 2,9% (Dow Jones) şi 8,36% (Nasdaq Composite), S&P 500 urcând pentru nouă săptămâni consecutive, cea mai lungă serie de creşteri din 2023 încoace, pe măsură ce entuziasmul pentru acţiunile din sectorul inteligenţei artificiale a compensat incertitudinea legată de conflictul din Orientul Mijlociu. Datele economice publicate în luna mai indică faptul că economia SUA continuă să se menţină stabilă, cu o piaţă a muncii rezilientă şi activitate economică stabilă, dar cu inflaţie în creştere şi încrederea consumatorilor în scădere.

Biroul de Statistică a Muncii din SUA a arătat că piaţa muncii a adăugat, în aprilie 2026, un număr de 115.000 de locuri de muncă non-agricole, iar rata naţională a şomajului a fost de 4,3%.

În ceea ce priveşte creşterea economică, activitatea de afaceri a rămas stabilă în mai, indicele S&P Global Flash US Composite PMI fiind de 51,7, neschimbat faţă de aprilie.

Pe partea consumatorilor, indicele Consumer Confidence al Conference Board a scăzut uşor la 93,1 în mai, dar a rămas peste aşteptările de 92, în timp ce sondajul de încredere al Universităţii Michigan pentru luna mai a indicat că sentimentul consumatorilor americani a scăzut pentru a treia lună consecutiv, la 44,8, de la 49,8 în aprilie.

Inflaţia anuală generală a crescut la 3,8% în aprilie 2026, faţă de 3,3% în martie, potrivit Biroului de Statistică a Muncii.

Creşterea economică a SUA a fost revizuită în scădere în a doua estimare pentru trimestrul I, PIB-ul avansând cu 1,6% în ritm anualizat, faţă de estimarea iniţială de 2%.

Pentru trimestrul I din 2026 (cu 97% dintre companiile din S&P 500 anunţând rezultate efective), 85% dintre companiile din S&P 500 au raportat o surpriză pozitivă pe profitul/acţiune (EPS), iar 81% - o surpriză pozitivă pe venituri.

Pentru primul trimestru din 2026, rata de creştere agregată (YOY) a câştigurilor pentru S&P 500 este de 28,6%.

Sectorul tehnologic a crescut cu peste 18% în luna mai, de aproape patru ori mai mult decât sectorul sănătăţii, şi cu aproape 30% de la începutul anului.

Din grupul „Magnificent Seven” cea mai mare creştere au înregistrat-o, în luna mai, acţiunile Apple (+15%), urmate de cele ale Tesla (+14%), susţinute de optimismul privind AI şi noi strategii de investiţii.

Din sectorul semiconductorilor s-au remarcat acţiunile Micron Technology, cu o apreciere de 87% în mai, şi Advanced Micro Devices - cu 46%, susţinute de perspective mai bune decât aşteptările.

Pentru al doilea trimestru din 2026, 46 de companii din S&P 500 au emis o prognoză negativă pentru EPS, iar 56 de companii - o prognoza pozitivă.

• Europa - încetineşte creşterea economică

Contextul macroeconomic din Europa devine tot mai apropiat de unul stagflaţionist, pe fondul presiunilor inflaţioniste generate de energie şi al încetinirii creşterii economice.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creştere pentru zona euro în 2026 la 0,9%, de la 1,3% în 2025, urmând apoi o creştere de 1,2% în 2027.

Comisia a majorat prognozele privind inflaţia la 3% în 2026, faţă de estimarea anterioară de 1,9%, şi la 2,3% în 2027, consolidând argumentele pentru o creştere a dobânzilor de către BCE.

PMI-ul compozit din zona euro a scăzut la un minim al ultimelor 31 de luni, determinat în mare parte de o contracţie puternică a serviciilor din Franţa, parţial compensată de rezilienţa PIB-ului Germaniei în primul trimestru (+0,3%) şi de semne de stabilizare a indicatorilor de încredere.

Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, estimarea preliminară a indicatorului de încredere a consumatorilor a arătat o uşoară revenire în zona euro, cu +1,7 puncte procentuale faţă de aprilie, până la -19.

Şi economia Marii Britanii dă semne de slăbire, indicele S&P Global Flash Composite PMI coborând la 48,5 în mai, în timp ce rata şomajului a ajuns la 4,9%. Deşi inflaţia s-a temperat la 2,8%, această scădere este considerată temporară, pe fondul perspectivelor de creştere a costurilor cu energia. Pieţele anticipează menţinerea dobânzilor neschimbate în şedinţa din 18 iunie a Băncii Angliei, pe fondul încetinirii economiei şi al slăbiciunii pieţei muncii.

În ceea ce priveşte BCE, pieţele financiare anticipează una sau două mişcări suplimentare în următoarele 12 luni, ceea ce ar duce rata dobânzii la depozite la 2,50%-2,75%, de la nivelul actual de 2%.

• Asia - evoluţie divergentă

Pieţele din Asia au avut o evoluţie divergentă în luna mai, Japonia şi Coreea de Sud fiind susţinute de entuziasmul pentru AI şi semiconductori, în timp ce China şi Hong Kong au rămas sub presiune, pe fondul cererii interne slabe şi al unor semnale economice mixte.

Nikkei 225 a încheiat luna la 66.329,50 puncte, în creştere cu 11,88%, susţinut de acţiunile din tehnologie şi electronice, precum şi de optimismul privind o posibilă detensionare a conflictului SUA-Iran.

Kospi a fost principalul motor al regiunii, cu un avans lunar de 28,45%, până la 8.476,15 puncte, pe fondul raliului acţiunilor Samsung Electronics şi SK Hynix, susţinute de cererea pentru cipuri de memorie şi infrastructură AI.

Hang Seng a închis luna la 25.182,39 puncte, în scădere cu 2,3% faţă de finalul lunii aprilie, iar Hang Seng Tech a rămas aproape neschimbat, la 4.884,23 puncte, într-un context de prudenţă faţă de sectorul tech chinez.

În Japonia, datele macro au rămas mixte: PMI-ul manufacturier a coborât la 54,5, de la 55,1 în aprilie, dar a rămas în expansiune, în timp ce PMI-ul serviciilor a stagnat la 50. Inflaţia de bază din Tokyo a fost de 1,3% (anuală), sub ţinta Băncii Japoniei, de 2%.

În China, PMI-ul manufacturier oficial a coborât la 50, de la 50,3 în aprilie, indicând stagnare. Producţia a rămas în expansiune, la 51,2, însă comenzile noi au coborât la 49,9, iar comenzile noi pentru export au scăzut la 48,6.

Datele private au arătat o imagine uşor mai bună pentru China, PMI-ul manufacturier privat rămânând în expansiune, la 51,8, iar PMI-ul serviciilor urcând la 54,4, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni.

În Coreea de Sud, exporturile totale au crescut cu 53,2% anual în mai, la un record de 87,75 miliarde dolari, iar exporturile de semiconductori au urcat cu 169,4%, la 37,16 miliarde dolari.

PMI-ul manufacturier al Coreei de Sud a crescut la 54,8, cel mai ridicat nivel din martie 2021, însă inflaţia a accelerat la 3,1%, ceea ce a determinat Bank of Korea să menţină dobânda la 2,5% şi să adopte un ton mai prudent privind riscurile inflaţioniste.

• Aurul - activ de rezervă dominant la nivel global

Preţul aurului a scăzut pe parcursul lunii mai la minimul ultimelor două luni, pe fondul aşteptărilor privind o politică monetară mai restrictivă pentru combaterea inflaţiei, în timp ce războiul dintre SUA-Israel şi Iran nu a arătat semne clare de încheiere, notează TradeVille.

Aurul a devenit cel mai mare activ de rezervă din lume, depăşind obligaţiunile guvernamentale ale SUA, potrivit unui raport al BCE.

Aurul reprezenta 27% din activele de rezervă ale băncilor centrale globale la finalul lui 2025, în creştere de la 20% cu un an înainte, în timp ce ponderea obligaţiunilor de stat americane a scăzut la 22%.

Achiziţiile nete au totalizat 850 de tone anul trecut, după trei ani consecutivi în care cumpărările anuale au depăşit 1.000 de tone, cei mai mari cumpărători de aur din 2022 încoace fiind China, Polonia, Turcia şi India.

Cotaţia aurului a oscilat între 4.360 şi 4.770 de dolari uncia, însă a încheiat luna mai cu o scădere de 1,76% la 4.540 dolari/uncie.

Christine Lagard, preşedintele BCE, a declarat: "Tensiunile geopolitice continuă să susţină o cerere puternică din partea băncilor centrale pentru aur”.

• Petrolul scade pe fondul speranţelor de detensionare SUA-Iran

Preţurile petrolului au închis luna mai cu scăderi, pe măsură ce investitorii aşteptau mai multă claritate privind un posibil acord-cadru între Washington şi Teheran menit să pună capăt conflictului şi să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

Stocurile de ţiţei din SUA au scăzut cu 8 milioane de barili, la 433,7 milioane, în săptămâna încheiată în 29 mai, conform AIE, o scădere mult mai mare decât reducerea de 4 milioane de barili estimată de specialişti.

AIE a avertizat că stocurile globale de petrol ar putea ajunge la niveluri critice înainte de vârful cererii de vară, dacă retragerile continuă în ritmul actual, în ciuda scăderii importurilor de petrol ale Chinei cu 6 milioane de barili pe zi în mai faţă de martie.

Cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 17%, iar cea WTI - cu 15%, în luna mai.

• Un pas înainte în reglementarea cripto

În luna mai 2026, Bitcoin şi Ethereum au evoluat într-un interval restrâns, pe fondul politicii monetare restrictive a Fed şi al ieşirilor de capital din ETF-uri, în timp ce incertitudinea privind reglementarea din SUA a menţinut prudenţa investitorilor instituţionali.

După ce proiectul a fost blocat luni de zile de conflictul dintre bănci şi firmele cripto privind randamentele oferite pentru stablecoins, în luna mai, Comisia Bancară a Senatului SUA a aprobat avansarea Legii Clarity, menită să clarifice modul în care sunt reglementate activele digitale.

Legea Clarity propune un cadru care separă contractele de investiţii de mărfurile digitale. Conform acestei abordări, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse (SEC) ar reglementa contractele de investiţii, în timp ce Comisia pentru Tranzacţionarea Contractelor Futures pe Mărfuri (CFTC) ar supraveghea mărfurile digitale.

Ca să devină lege, proiectul trebuie să obţină sprijin suplimentar în Senat şi aprobarea Camerei Reprezentanţilor.

Cotaţia Bitcoin a scăzut cu 3,5% în luna mai.

• BVB - avans

Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) şi-a continuat raliul în luna mai, indicele de referinţă BET încheind luna la 29.891de puncte, cu o apreciere de 5,7%, a doua lună consecutivă de creştere. Indicele a depăşit pentru prima dată în istorie pragul de 30.000 de puncte (pe 11 mai) şi a atins un maxim istoric intraday de 31.025 puncte (pe 22 mai), în pofida demiterii Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură şi a deprecierii leului la un minim istoric de 5,2180 unităţi/euro.

Din componenţa indicelui BET, cele mai mari creşteri le-au înregistrat, în luna mai, acţiunile Electrica (+22,4%), Cris-Tim (+16,2%) şi Antibiotice (+11,9%). La polul opus, cele mai mari scăderi sunt afişate de TeraPlast (-9,6%) şi Transgaz (-0,6%).

Ministerul Finanţelor a atras 716,8 milioane lei prin a cincea emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an, derulată în perioada 8-15 mai, cu maturităţi între 2 şi 10 ani şi dobânzi de până la 7,50% pe segmentul în lei. Titlurile au debutat la tranzacţionare la BVB pe 21 mai. În paralel, o nouă ediţie Tezaur a fost lansată pe 11 mai, cu dobânzi de până la 7,40%.

Sezonul de raportări pentru trimestrul I 2026 a continuat la BVB cu rezultate solide: Banca Transilvania a anunţat un profit net consolidat de 1,14 miliarde lei (+30,1% anual), Hidroelectrica - un profit de 1,3 miliarde lei (+122%), Nuclearelectrica - de 887,8 milioane lei (+72,8%), Romgaz -de 973 milioane lei (+2,3%), iar Electrica - de 309,6 milioane lei (+58%). Digi a raportat o pierdere netă de 14,5 milioane euro, în pofida creşterii veniturilor cu 10%, pe fondul costurilor financiare ridicate.

În şedinţa din 15 mai, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,50%, pe fondul inflaţiei de 10,71% din luna aprilie, şi a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2026, la 5,5%, de la 3,9%. Următoarea şedinţa de politică monetară este programată pe 8 iulie.

Pe piaţa primară, oferta publică iniţială (IPO) a Christian Tour a fost suprasubscrisă cu un grad de 121%, atrăgând circa 149 milioane lei; debutul la BVB, sub simbolul TRIP, este aşteptat în jurul datei de 22 iunie.

• Evenimente cheie iunie 2026

10-11 iunie: Şedinţa de politică monetară a BCE. Creşterea costurilor cu energia a împins inflaţia mult peste ţinta de 2% a BCE, iar mai mulţi oficiali, inclusiv Isabel Schnabel şi economistul-şef Philip Lane, au semnalat o posibilitate ridicată de majorare a dobânzilor în iunie, de teama efectelor secundare asupra preţurilor altor bunuri şi servicii.

14-16 iunie: Summitul liderilor G7, Franţa. La cel de-al 52-lea summit G7, liderii Canadei, Franţei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii şi SUA, alături de UE, vor discuta condiţiile economice globale, securitatea internaţională, schimbările climatice şi alte priorităţi comune.

15-16 iunie: Şedinţa de politică monetară a Băncii Japoniei. Pieţele estimează în mare parte o creştere a dobânzilor la 1% în iunie, pe fondul presiunilor inflaţioniste generate de creşterea preţurilor energiei, atât timp cât nu apar semnale clare de încetinire economică.

16-17 iunie: Şedinţa de politică monetară a Federal Reserve. Aceasta va fi prima şedinţă sub conducerea noului preşedinte Fed, Kevin Warsh. Pieţele estimează menţinerea dobânzilor în intervalul 3,50% - 3,75%.

18 iunie: Şedinţa de politică monetară a Băncii Angliei. Slăbiciunea pieţei muncii şi creşterea economică modestă îi determină pe traderi să considere mai probabilă menţinerea dobânzilor neschimbate la această şedinţă, în ciuda unor aşteptări de creştere a inflaţiei pe fondul efectelor secundare ale şocului energetic.