Extremele inflaţiei mondiale: +387,4% în Venezuela; -0,4% în Costa Rica

Inflaţia s-a domolit în multe economii majore, dar multe ţări încă se confruntă cu o instabilitate severă a preţurilor în 2026. Visualcapitalist.com a realizat un clasament al ţărilor cu cele mai mari, respectiv cele mai mici rate medii anuale ale inflaţiei proiectate pentru 2026, în baza Perspectivelor Economice Mondiale lansate în luna aprilie de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Potrivit sursei citate, la o extremă, se preconizează că rata inflaţiei din Venezuela va ajunge la 387,4%. La cealaltă extremă, Costa Rica este aşteptată să fie singura ţară în deflaţie, cu preţuri în scădere cu 0,4%.

• Coşmarul inflaţionist al Venezuelei

Venezuela are cea mai mare rată a inflaţiei din lume. Economia sa a fost afectată în ultimul deceniu de instabilitate politică, de o proastă gestionare a politicilor şi de exodul a milioane de oameni. Destinul economic al ţării a fost mult timp legat de petrol, Venezuela deţinând cele mai mari rezerve din lume. Când preţurile petrolului s-au prăbuşit, în 2014, economia Venezuelei a scăzut odată cu acestea. La mai bine de un deceniu, inflaţia ţării rămâne mai mare decât cea a oricărei alte ţări.

Având în vedere creşterea preţurilor petrolului în deceniul precedent, prăbuşirea Venezuelei la mijlocul anilor 2010 era departe de a fi inevitabilă. Cu toate acestea, canalizarea profiturilor din petrol către proiecte politice, mai degrabă decât către modernizarea infrastructurii, a lăsat ţara în ruină.

Multe alte ţări instabile, bogate în petrol, se confruntă, de asemenea, cu o inflaţie ridicată, inclusiv Iran, Libia şi Nigeria.

După Venezuela, clasamentul inflaţiei arată astfel (locurile 2-10): Sudan (75,1%); Iran (68,9%); Argentina (30,4%); Turcia (28,6%), Yemen (26,5%); Malawi (24,4%); Haiti (23,5%); Bolivia (20,7%); Myanmar (19%).

• Deflaţie şi dezinflaţie în Caraibe

În timp ce Venezuela se luptă cu cea mai mare rată a inflaţiei din lume, în 2026, unele dintre ţările din Marea Caraibelor se descurcă mult mai bine. Aruba, Belize, Grenada, Panama, Saint Vincent şi Grenadinele, respectiv Bahamas se numără printre ţările cu cele mai scăzute estimări de inflaţie din lume, înregistrând o medie anuală de aproximativ un procent.

Costa Rica se remarcă drept singura ţară din clasament cu deflaţie (-0,4%). Deşi scăderea preţurilor poate părea pozitivă pentru consumatori, deflaţia susţinută poate slăbi cererea, poate reduce veniturile afacerilor şi poate pune presiune asupra salariilor. Banca centrală din Costa Rica nu previzionează o revenire la intervalul ţintă de inflaţie până la mijlocul anului 2027.

Urmează Niger, cu o inflaţie estimată la +0,4% anul acesta, şi Ciad, cu +0,5%. Până la locul 10, clasamentul arată astfel: Elveţia (0,5%); Liechtenstein (0,5%); Saint Vincent şi Grenadinele (0,9%); Thailanda (0,9%); Aruba (1,2%); China (1,2%); Maroc (1,3%).

• Lupta cu inflaţia ridicată, în 2026

Având în vedere impactul dăunător al creşterii galopante a preţurilor asupra gospodăriilor şi companiilor, băncile centrale din întreaga lume se concentrează pe combaterea inflaţiei, de obicei prin politici monetare precum creşterea ratelor dobânzilor.

Guvernele au, de asemenea, un rol important. Preşedintele Javier Milei a fost ales în fruntea Argentinei la sfârşitul anului 2023, cu mandatul de a rezolva dificultăţile economice ale ţării. Guvernul său a redus cheltuielile şi subvenţiile ca să susţină scăderea inflaţiei. O altă abordare, mai radicală, pe care Milei a susţinut-o în campanie, presupunea înlocuirea monedei cu dolarul. Prin trecerea la dolarul american, aşa cum au făcut ţări precum Ecuador şi Panama, Milei spera să evite posibilitatea ca viitoarele guverne să reia un ciclu inflaţionist prin tipărire exagerată de monedă locală. Cu toate acestea, Argentina continuă să utilizeze propria monedă, peso-ul, fără să adopte dolarul.

• Christine Lagarde, BCE: ”Aşteptările inflaţioniste pe termen lung rămân ancorate, în pofida războiului din Iran”

Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat luna trecută că aşteptările inflaţioniste pe termen lung în zona euro rămân în linii mari ancorate, deşi criza energiei provocată de evoluţiile din Orientul Mijlociu continuă să majoreze inflaţia şi să afecteze economia, potrivit Anadolu şi Reuters.

Lagarde a afirmat că BCE îşi menţine angajamentul ferm în privinţa stabilităţii preţurilor, pe fondul incertitudinii ridicate provocate de şocul energetic. Acest şoc are efecte semnificative directe şi indirecte asupra economiilor UE, a avertizat Lagarde, adăugând că i-a informat pe miniştrii de Finanţe din regiune în legătură cu evoluţiile privind inflaţia şi decizia de politică monetară a BCE din aprilie, notează Agerpres.

Analiştii se aşteaptă ca BCE să majoreze costurile de împrumut la reuniunea de politică monetară de astăzi, după ce rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie, mult ţinta pe termen mediu a BCE, de 2%.

”Aşteptările inflaţioniste pe termen lung în zona euro rămân în linii mari ancorate, în pofida presiunilor în sens ascendent asupra inflaţiei şi în sens descendent asupra activităţii economice”, a explicat Lagarde, menţionând: ”Implicaţiile războiului asupra inflaţiei pe termen mediu şi asupra activităţii economice depind de intensitatea şi durata şocului energetic, precum şi de magnitudinea efectelor sale indirecte”. Oficialul a dat asigurări că BCE este angajată să stabilească politica monetară într-un mod care să asigure stabilizarea inflaţiei la ţinta instituţiei pe termen mediu, de 2%.

Întrebată despre reuniunea BCE care se încheie astăzi, Lagarde a refuzat, atunci, să dea indicii clare, afirmând: ”Vom continua să urmăm, la fiecare şedinţă, o abordare în funcţie de date pentru a stabili cea mai adecvată politică monetară astfel încât să ajungem la ţinta noastră de inflaţie pe termen mediu, de 2%”.

Lagarde le-a spus miniştrilor de Finanţe din zona euro că, dacă vor relaxa prea mult politica fiscală pentru a atenua impactul preţurilor energiei, BCE va reacţiona cu dobânzi mai ridicate. Măsurile de politică fiscală menite să ţină sub control şocul preţurilor energiei ar trebui să fie temporare, direcţionate şi proporţionale. Orice deviere de la aceste principii va avea efecte negative şi va duce la o modificare a politicii monetare, a apreciat Lagarde.

În aprilie, Banca Centrală Europeană a menţinut nemodificate ratele dobânzilor, pentru a şaptea şedinţă consecutivă, dar a semnalat preocupările sale crescânde privind majorarea inflaţiei, alimentând pariurile că vor fi mai multe majorări de dobânzi anul acesta, începând din iunie.