BNR: Inflaţia în intervalul martie - iunie va creşte mai mult decât era preconizat

Rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, arată estimările Băncii Naţionale a României, informează news.ro.

Potrivit băncii centrale, incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor.

BNR estima în luna februarie că rata inflaţiei ar urma să ajungă la 9,8% în iunie şi să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9%.

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei”, arată BNR.

În acelaşi timp, progresul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

”În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, menţionează banca centrală.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Descreşterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parţial ca efect de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO, preţuri administrate, produse din tutun şi combustibili.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere - la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025 -, sub impactul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, dar şi pe fondul slăbirii cererii de consum.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3%, de la 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit însă la 8,1% în februarie 2026, de la 7,3% în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% în februarie 2026, de la 6,8% în decembrie 2025.

Activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul precedent (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire mai pronunţată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul PIB s-a redus la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III, în principal ca urmare a coborârii accentuate în teritoriul negativ a aportului variaţiei stocurilor, dar şi ca efect al contracţiei moderate în termeni anuali consemnate în acest interval de consumul gospodăriilor populaţiei.

În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să-şi accelereze creşterea robustă în raport cu perioada similară a anului precedent, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o din nou pe cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă faţă de trimestrul anterior. Prin urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în ultimul trimestru din 2025, iar deficitul de cont curent şi-a conservat micul declin, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor.

Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în trimestrul I 2026 faţă de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amă­nuntul şi volumul serviciilor prestate populaţiei şi-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat semnificativ contracţia în termeni anuali, iar variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus vizibil ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunţată faţă de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ. Deficitul comercial şi-a accentuat totuşi contracţia în luna ianuarie 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent şi-a accelerat chiar mai pronunţat descreşterea, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare.

Efectivul salariaţilor din economie şi-a accentuat în ianuarie 2026 trendul descreşterilor lunare întrerupt la jumătatea trimestrului precedent, amplificându-şi astfel contracţia în termeni anuali, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2% la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după uşoara redresare din trimestrul IV 2025, precum şi o scădere accentuată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice şi a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a accelerat descreşterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus semnificativ faţă de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lui martie şi s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate. Totodată, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca în primele două decade din martie să consemneze creşteri ample, doar în mică măsură corectate ulterior, în condiţiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales faţă de pieţele din regiune, odată cu declanşarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală. Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creştere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, şi a tins apoi să se menţină pe noul palier, dată fiind şi ameliorarea considerabilă a soldului tranzacţiilor rezidenţilor pe piaţa valutară interbancară.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creşteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condiţiile în care componenta în lei şi-a reaccelerat foarte uşor creşterea, iar variaţia creditului în valută şi-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluţiei împrumuturilor societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, ajungând la 67,8% în februarie 2026, de la 68,2% în decembrie 2025.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 7 aprilie 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.