Bogdan Maioreanu(eToro): Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz menţin preţurile petrolului şi riscurile de inflaţie la un nivel ridicat

Preţurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari şi stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime şi al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care menţin prima de risc geopolitic, conform unui comunicat de presă remis redacţiei de eToro. Joi dimineaţă, preţul a ajuns la 94 de dolari pe baril. Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a preţurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflaţiei la nivel global şi local, se arată în comunicat.

Potrivit comunicatului, cel mai recent raport al Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA prevede menţinerea unor restricţii severe asupra tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, care, conform estimărilor, vor persista până în luna august. Se preconizează că cea mai mare parte a producţiei regionale se va redresa la niveluri apropiate de cele dinaintea conflictului abia la începutul anului 2027, deşi se estimează că disrupţia de aproximativ 600.000 de barili pe zi va continua până la sfârşitul anului viitor, conform aceleaşi surse. În acest scenariu revizuit, se preconizează acum că preţul mediu al petrolului Brent va fi de aproximativ 85 de dolari pe baril în al treilea trimestru al anului 2026, înainte de a scădea treptat la o medie de 69 de dolari pe baril în 2027, pe măsură ce stocurile se vor reface şi cea mai mare parte a producţiei afectate va reveni la normal până la începutul anului viitor, potrivit sursei citate.

Pentru România, acest lucru ar putea însemna că ne vom confrunta cu preţuri ridicate la combustibili pentru o perioadă mai lungă de timp. Iar acest lucru va determina persistenţa unei inflaţii ridicate. Inflaţia la combustibili accelerase deja la 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în iunie, după ce atinsese un maxim de 19,2% în mai, în urma şocului energetic provocat de situaţia din Orientul Mijlociu. În iulie 2026, aceasta a crescut până la aproape 17%, urmând îndeaproape evoluţiile războiului din Iran, potrivit sursei citate.

Conform comunicatului sursă, Banca Naţională a României, în cel mai recent Raport privind inflaţia, a menţionat că, deşi marile instituţii internaţionale se aşteaptă ca tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz să se normalizeze treptat şi să conducă la o scădere a preţurilor la energie, acest scenariu rămâne vulnerabil, întrucât „o nouă escaladare a conflictului, perturbări logistice prelungite sau redresarea lentă a capacităţilor de producţie, transport şi rafinare ar putea prelungi impactul şocului energetic”. În consecinţă, scenariul de bază actualizat al BNR pentru 2026 este „o performanţă macroeconomică mai puţin favorabilă decât se anticipase anterior, caracterizată de o rată a inflaţiei mai ridicată şi de o dinamică a PIB-ului ceva mai slabă”. Până în prezent, perspectivele sunt îngrijorătoare atât pentru consumatori, cât şi pentru politicieni, întrucât România continuă să înregistreze, lună de lună, cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană.

La preţurile actuale, nu este încă vorba de un şoc energetic, dar un preţ al petrolului de peste 90 de dolari începe să aibă consecinţe mult dincolo de sectorul energetic, pe ambele maluri ale Atlanticului. În Statele Unite, rata de echilibru a inflaţiei pe 10 ani - indicatorul bazat pe piaţă al inflaţiei medii preconizate pentru următorul deceniu - a crescut la 2,30% de la 2,24% pe 13 august, în timp ce aşteptările inflaţioniste la termen 5y5y - un indicator financiar care măsoară rata medie anuală preconizată a inflaţiei pe o perioadă de cinci ani şi care începe peste cinci ani de acum - se situează în jurul valorii de 2,33%. Cu toate acestea, aşteptările privind politica monetară a Fed evoluează în direcţia opusă: probabilitatea de a nu avea loc nicio majorare a dobânzii a crescut, în timp ce probabilitatea de a avea loc cel puţin două majorări a scăzut, potrivit sursei.

Întrebarea cheie este dacă un preţ al petrolului Brent la peste 90 de dolari pe baril va fi temporar sau va deveni noua normalitate. Pentru pieţele globale, adevăratul pericol se află la un nivel de peste 100 de dolari pe baril, unde prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o preocupare mai amplă legată de stagflatie, punând la încercare, în acelaşi timp, politicile băncilor centrale, pieţele obligaţiunilor şi rezilienţa consumatorilor. Iar acest lucru ar putea aduce în prim-plan unele dintre cele mai semnificative riscuri externe pentru portofoliile de investiţii. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, inflaţia reprezintă principala preocupare externă pentru portofoliile investitorilor români (menţionată de 24% dintre respondenţi), în timp ce pentru investitorii din întreaga lume, inflaţia se află pe locul al treilea (19%), după conflictele internaţionale (23%) şi o potenţială recesiune a economiei globale (21%). Deocamdată, răspunsul rămâne necunoscut, întrucât depinde de soluţionarea situaţiei volatile din zona Golfului, încheie comunicatul.