Bucureştiul sufocat de trafic şi lipsa naturii urbane

Poluarea aerului din Bucureşti atinge niveluri critice, iar traficul rutier generează 60% din noxe, arată cea de-a doua ediţie a raportului „Starea mediului în Bucureşti”, lansat de Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Platforma de mediu pentru Bucureşti. Documentul evidenţiază degradarea constantă a calităţii mediului şi necesitatea unor măsuri urgente pentru sănătatea publică şi calitatea vieţii în oraş.

Potrivit raportului, principalele surse de poluare sunt traficul intens, arderea ilegală a deşeurilor şi activitatea centralelor termice, responsabile pentru peste 75% din emisiile de dioxid de sulf. În acelaşi timp, mai bine de o treime dintre maşinile înmatriculate în Bucureşti sunt diesel, iar peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani.

În multe cartiere ale oraşului se înregistrează frecvent depăşiri ale limitelor legale pentru mai mulţi poluanţi, inclusiv ozonul de la nivelul solului - un gaz periculos care favorizează apariţia smogului fotochimic, în special în zilele caniculare.

Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria Bucureştiului, cu o temperatură medie de 27,43°C - cu aproape 6°C peste media multianuală. Totodată, aproape 80% din suprafaţa oraşului este acoperită de asfalt sau construcţii, ceea ce amplifică efectul de insulă termică.

Capacitatea oraşului de a se răcori natural este limitată şi de lipsa vegetaţiei: Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spaţii verzi din 1990 până în prezent. Doar 60% dintre apartamente şi 55% dintre case sunt situate la mai puţin de un kilometru de un parc, iar Bucureştiul are în medie 0,88 arbori pe cap de locuitor - de peste trei ori mai puţin decât recomandarea Uniunii Europene.

Între 2010 şi 2023, în Bucureşti s-au construit peste 268.000 de locuinţe, adesea pe foste spaţii verzi sau industriale, fără investiţii corespunzătoare în infrastructură. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar doar 1,25% dintre vehiculele înmatriculate sunt electrice. Tranziţia către un transport sustenabil este încă la început.

În privinţa deşeurilor, raportul arată că din cele 564.000 de tone generate anual în Bucureşti, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, agricultura urbană lipseşte aproape complet, iar economia circulară se află la nivel declarativ.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului. Raportul este o oglindă a realităţii, dar şi un instrument care sperăm să devină reper”, a declarat Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri şi 9 grupuri civice indică lipsa spaţiilor verzi, poluarea aerului şi gestionarea deficitară a deşeurilor drept principalele provocări. Cu toate acestea, aproape 73% dintre organizaţiile respondente cred că problemele pot fi rezolvate prin colaborare între societatea civilă, administraţie şi comunitate.