Valul democrat a redus curentul MAGA din Congres

Alegerile americane de la jumătatea mandatului au schimbat raportul de putere la Washington şi au deschis perspectiva a doi ani de confruntare între preşedintele republican Donald Trump şi o majoritate democrată în ambele camere ale Congresului. Victoria democraţilor depăşeşte recuperarea unor circumscripţii competitive, în condiţiile în care republicanii au pierdut mandate senatoriale în state considerate bastioane conservatoare, cum sunt Texas, Kansas şi Carolina de Sud. Pentru Donald Trump, rezultatul pune sub semnul întrebării capacitatea de a transfera candidaţilor Partidului Republican autoritatea politică pe care şi-a construit-o în jurul propriei persoane. Pentru democraţi, succesul aduce putere parlamentară şi obligaţia de a răspunde unui electorat nemulţumit, care i-a ales fără să le acorde neapărat încredere deplină.

Potrivit datelor prezentate de mass-media americană - CNN, Fox News, PBS News, ABC, CNBC, NPR, The New York Post -, blocul democrat ajunsese la 54 de mandate în Senat, incluzând independenţii aliaţi, faţă de 44 pentru republicani, iar două mandate urmau să fie confirmate după închiderea ediţiei. Pentru Camera Reprezentanţilor, Ballotpedia indica 231 de mandate democrate şi 141 republicane, într-o distribuţie incompletă. Cifrele trebuie păstrate în această formă: sunt bilanţuri intermediare ale mandatelor atribuite, nu rezultate certificate, dar depăşirea pragurilor necesare majorităţii - 218 mandate pentru controlul Camerei Reprezentanţilor şi 51 mandate pentru controlul Senatului -, praguri depăşite de Partidul Democrat, stabileşte deja direcţia politică a scrutinului american de la jumătatea mandatului prezidenţial.

Cele şapte câştiguri senatoriale democrate de la republicani conturează amploarea reculului: Roy Cooper în Carolina de Nord, Annie Andrews în Carolina de Sud, Sherrod Brown în Ohio, James Talarico în Texas, Adam Hamilton în Kansas, Josh Turek în Iowa şi Troy Jackson în Maine. În acelaşi timp, democraţii au păstrat mandate importante în Georgia, prin Jon Ossoff, şi în Michigan, prin Abdul El-Sayed.

Schimbarea instituţională se va produce la 3 ianuarie 2027, când începe mandatul noului Congres. Democratul Hakeem Jeffries este favorit pentru conducerea Camerei Reprezentanţilor şi ar deveni primul afro-american care ocupă această funcţie. Până atunci, actualul legislativ rămâne în funcţie. Între victoria electorală şi exercitarea puterii există, aşadar, o perioadă de tranziţie în care democraţii trebuie să-şi organizeze majorităţile, să stabilească priorităţile comisiilor şi să transforme mesajele de campanie într-o agendă parlamentară.

Controlul ambelor camere le va oferi democraţilor instrumente concrete pentru controlarea Administraţiei Trump. Democraţii vor putea deschide şi conduce investigaţii, solicita documente şi mărturii, bloca proiecte ale Administraţiei Trump şi respinge numiri care necesită acordul Senatului. De asemenea, vor putea să influenţeze negocierile bugetare şi să aducă în centrul dezbaterii publice subiecte pe care o majoritate republicană nu avea interesul să le examineze. Donald Trump păstrează însă dreptul de veto şi prerogative executive importante.

Practic, rezultatul alegerilor de la mijlocul mandatului prezidenţial creează o putere de constrângere asupra lui Donald Trump, fără să transforme noua majoritate democrată din Congres în şefa Executivului american. Compromisul, blocajul şi confruntarea vor depinde de felul în care fiecare tabără îşi va utiliza instrumentele.

• Donald Trump a recunoscut victoria democraţilor

Reacţia lui Donald Trump a combinat acceptarea verdictului cu refuzul asumării sale personale. „Sunt absolut dispus să accept aceste rezultate; democraţii au muncit foarte bine în această campanie electorală”, a declarat preşedintele, potrivit relatării ANSA, care citează declaraţiile preşedintelui american consemnate de cotidianul The New York Times. El a vorbit despre colaborarea cu democraţii şi despre posibilitatea unei înţelegeri. Mesajul are greutate într-un scrutin precedat de temeri privind contestarea rezultatelor. Totuşi, disponibilitatea pentru cooperare nu echivalează cu acceptarea unei schimbări de politică impuse de opoziţie.

Preşedintele Donald Trump a încercat simultan să se desprindă de înfrângerea partidului. „Nu eram pe buletinul de vot şi, dacă eram, am fi câştigat detaşat!”, a susţinut el pe reţelele sociale, potrivit Euronews. În declaraţiile către Fox News, Trump a atribuit candidaţilor republicani o parte a pierderilor mandatelor necesare pentru controlarea Congresului şi a insistat că rezultatul nu trebuie privit ca o respingere personală. Această delimitare intră în tensiune cu strategia unei campanii în care autoritatea, mitingurile şi susţinerile sale au ocupat un loc central. Mai ales că în ultimele zece zile, preşedintele Trump a făcut un puternic tur de imagine participând la 26 mitinguri electorale, potrivit datelor publicate de mass-media americană. Republicanii trebuie acum să explice de ce mobilizarea în jurul preşedintelui nu a protejat mandate în state care îi susţinuseră anterior victoria.

În intervenţia de la Fox News după terminarea scrutinului, Donald Trump a susţinut că rezultatul clar în favoarea democraţilor a fost influenţat şi de războiul contra Iranului, care a dus la scumpirea carburanţilor şi la creşterea preţurilor la energie. Preşedintele american a afirmat că alegătorii înţeleg importanţa obiectivului urmărit de Administraţia de la Casa Albă, dar nu au fost dispuşi să suporte costurile imediate. Tot la Fox News, Trump a afirmat, despre viitoarea relaţie cu democraţii, că, deşi acceptă rezultatul votului, îşi va utiliza dreptul de veto ori de câte ori va considera că este necesare. Practic, Donald Trump promite că va negocia, dar le arată democraţilor instrumentul cu care poate opri proiectele legislative ale acestora.

Liderii republicani au oferit diverse explicaţii despre pierderea alegerilor. Mike Johnson, actualul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, a invocat dificultatea istorică a alegerilor de la jumătatea mandatului pentru partidul aflat la Casa Albă. John Thune, liderul republican din Senat, a apărat bilanţul formaţiunii şi a promis rezistenţă faţă de încercările democraţilor de a abroga măsurile adoptat până acum în cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Donald Trump.

Elon Musk a reacţionat ironic, scriind pe X că presupusele sale „lasere spaţiale” cu care ar fi influenţat alegerile în alte ţări, nu ar fi funcţionat de această dată. Gluma a urmat unui sprijin financiar de aproape jumătate de miliard de dolari pentru eforturile politice republicane, potrivit Agenţiei France Press, citată de Arab News. Banii au oferit Partidului Republican capacitate de campanie, dar nu i-au garantat protecţie faţă de nemulţumirea alegătorilor.

• Democraţii anunţă investigarea tuturor actelor de corupţie din Administraţia Trump

Democraţii încearcă să transforme victoria într-un mandat pentru schimbare. Fostul preşedinte Barack Obama a interpretat rezultatul ca pe o cerere pentru o politică mai puţin divizivă, orientată spre probleme concrete şi a atribuit succesul unor candidaţi proveniţi din medii şi regiuni diferite, inclusiv din zone considerate greu de câştigat, uniţi prin angajamentul faţă de serviciul public. Potrivit lui Obama, majoritatea s-a construit prin diversitatea candidaţilor şi capacitatea lor de a răspunde unor nemulţumiri comune, fără să presupună uniformitate ideologică.

Hakeem Jeffries, viitorul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor a anunţat o agendă mai combativă. „Îi vom trage la răspundere pe toţi cei care au provocat acestei ţări o corupţie fără precedent”, a promis liderul democrat, citat de CNN, ABC, CNBC, Fox News şi PBS. Declaraţia sa ne arată că democraţii pregătesc Camera Reprezentanţilor pentru concentrarea pe controlul Administraţiei Trump, dar acuzaţiile politice vor trebui susţinute prin investigaţii şi probe. Fosta vicepreşedintă Kamala Harris a celebrat rezultatul printr-un scurt videoclip cu exclamaţia „Hallelujah!”.

Dincolo de declaraţii, cercetările în rândul alegătorilor arată o presiune economică puternică. Potrivit unui sondaj prezentat de PBS, economia era indicată drept principală problemă de 39% dintre votanţi. Tot acolo apărea o combinaţie incomodă pentru ambele partide: 43% dintre alegători spuneau că votaseră pentru a-şi exprima opoziţia faţă de Trump, în timp ce 54% aveau o opinie nefavorabilă despre Partidul Democrat. De aceea, victoria democraţilor poate fi citită ca o sancţiune a guvernării, fără să fie transformată într-un vot de încredere nelimitată pentru învingători.

• Cum au votat alegătorii americani

Graficele publicate de CNN şi NPR, bazate pe cercetarea SSRS pe un eşantion de 100.000 persoane din 15 state reprezentative americane, privind votul pentru Camera Reprezentanţilor permit o analiză a modului în care au votat alegătorii americani.

În primul rând, se observă clivajul puternic dintre generaţii: 72% dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au votat pentru democraţi şi doar 25% pentru republicani, ceea ce reprezintă un avans de 47 de puncte procentuale. Între alegătorii cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani, raportul este 60% pentru democraţi faţă de 36% pentru republicani, adică 24 de puncte în favoarea democraţilor. Aceste rezultate descriu un sprijin amplu pentru democraţi în electoratul sub 45 de ani. Ponderea grupurilor schimbă perspectiva. Tinerii de 18-29 de ani reprezintă numai 11% dintre alegători, iar cei de 30-44 de ani, 20%. În schimb, grupa de 45-64 de ani însumează 34%, iar persoanele de minimum 65 de ani, 35%. Aproape şapte din zece alegători din această distribuţie au, astfel, cel puţin 45 de ani. Între cei de 45-64 de ani, democraţii au fost preferaţi de 51% dintre alegători, faţă de 47% care au votat pentru repăublicani, în timp ce 51% dintre seniorii cu vârsta minimă de 65 ani au votat pentru republicani şi doar 48% pentru democraţi.

Potrivit cercetării citate, se pare că votul femeilor a cântări mult în victoria obţinută de democraţi. Femeile reprezintă 53% din electorat, iar 58% dintre ele au votat pentru Partidul Democrat şi doar 40% pentru republicani, ceea ce înseamnă o diferenţă de 18 puncte procentuale în defavoarea taberei din jurul lui Donald Trump.

Comparativ cu femeile, bărbaţii reprezintă 46% dintre alegători, iar în acest sector scorul a fost egal: 49% la 49%. Aşadar, avantajul democrat din electoratul feminin nu întâlneşte un avantaj republican echivalent în cel masculin. Categoria persoanelor care declară o altă identitate de gen reprezintă 1% din electorat şi a acordat democraţilor 85% dintre opţiuni, dar dimensiunea redusă a grupului nu a avut impact puternic asupra rezultatului alegerilor americane.

Distribuţia teritorială a voturilor explică importanţa suburbiilor şi a mediului periurban american, ce reunesc 45% dintre alegători, fiind cea mai mare categorie din grafic. Din această categorie, 58% au votat pentru democraţi, iar 40% pentru republicani. Strict în mediul urban, care reprezintă 20% din electorat, democraţii au avut voturile a 71% dintre alegători faţă de numai 27% în dreptul republicanilor ceea ce arată o diferenţă uriaşă de 44 de puncte procentuale. Iar acest lucru contează enorm atât timp cât oraşele mari şi suburbiile însumează împreună 65% dintre alegători.

Republicanii au rămas mai puternici în oraşele mici şi în mediul rural. În prima categorie, care reprezintă 19% din electorat, au obţinut 55% din voturi, faţă de 43% pentru democraţi. În mediul rural, reprezentând 16%, republicanii au obţinut 61% din voturi faţă de 36% pentru democraţi.

Educaţia introduce o altă diferenţă. Persoanele cu diplomă universitară reprezintă 47% din electorat şi 62% dintre ele au votat pentru democraţi, iar 36% pentru republicani. Cei fără diplomă universitară formează 53% din electorat, iar 51% din voturile lor s-au dus către republicani, faţă de 47% către democraţi. Avantajul democrat de 26 de puncte dintre absolvenţi este mult mai amplu decât avansul republican de patru puncte dintre neabsolvenţi. Prin urmare, simpla constatare că majoritatea alegătorilor nu au diplomă universitară nu este suficientă pentru a deduce un avantaj general republican: contează şi intensitatea preferinţei din fiecare categorie.

Votul pe criterii etnice arată un avans consistent al democraţilor în rândul minorităţilor. Alegătorii de culoare, care reprezintă 9% din electorat, au votat în proporţie de 89% pentru democraţi. Între alegătorii asiatici, reprezentând 4% din electorat, scorul este 70% pentru democraţi faţă de numai 29% pentru republicani, iar între hispanici şi latino, reprezentând 10% din electorat, raportul este 62%-35% în favoarea democraţilor. În categoria celorlalte identităţi etnice, care însumează 5%, democraţii conduc cu 53%-43%.

Alegătorii albi formează însă 72% din electorat, ceea ce face foarte importantă diferenţa relativ mică dintre partide în interiorul acestei categorii: 51% pentru republicani şi 48% pentru democraţi. Republicanii conduc, dar nu la o distanţă care să facă irelevante avantajele democrate din celelalte grupuri. Rezultatul descrie o coaliţie în care sprijinul minorităţilor se combină cu o competiţie strânsă în categoria dominantă numeric.

Cercetarea prezentată de CNN şi NPR, realizată de SSRS are o marjă de eroare de +/- 0,6%

Explicaţia victoriei nu se reduce totuşi la demografie. Cotidianul spaniol El Pais evidenţiază şi adaptarea candidaţilor la state conservatoare. În Kansas, Adam Hamilton a beneficiat de profilul unui pastor cunoscut, cu poziţii moderate, într-un context de nemulţumire economică. În Texas, James Talarico a combinat mesaje democrate cu referinţe creştine şi a concurat cu un adversar controversat. Această lectură sugerează că un mediu naţional favorabil poate fi valorificat mai eficient de candidaţi care îşi construiesc credibilitate locală. Nu stabileşte însă, prin ea însăşi, ponderea exactă a fiecărui factor în vot.

• Reacţii globale la victoria democraţilor

Europa priveşte rezultatul din două puncte de vedre: satisfacţia celor care văd în înfrângerea republicană o respingere a trumpismului şi prudenţa guvernelor care ştiu că preşedintele american rămâne în funcţie. Premierul spaniol Pedro Sanchez a legat votul de opoziţia faţă de politici care sărăcesc populaţia, faţă de ură, negarea schimbărilor climatice şi privilegiile elitelor. „S-a întâmplat în Brazilia. Tocmai s-a întâmplat în SUA. Şi se va întâmpla curând în Spania”, a scris el, pe reţeaua X, potrivit presei spaniole.

Premierul britanic, Andy Burham, a afirmat că, în urma alegerilor americane, s-a deschis o fereastră de oportunitate pentru încheierea războiului din Iran şi reducerea costului vieţii, potrivit BBC şi The Guardian.

Premierul norvegian Jonas Gahr Store vede în rezultatul scrutinului american un semnal puternic de schimbare a direcţiei alegătorilor şi apariţia unor voci mai apropiate de poziţiile europene privind clima, mediul, politica externă şi ajutorul pentru dezvoltare.

Vicepreşedinta Parlamentului European, Christel Schaldemose, a exprimat un optimism prudent, în special privind soluţionarea conflictului din Ucraina şi tranziţia verde, dar a insistat asupra necesităţii ca Uniunea Europeană să îşi consolideze propria capacitate de acţiune.

Potrivit ZDFHeute şi Deutsche Welle, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a felicitat democraţii pentru victoria istorică, amintind că administraţia americană rămâne aceeaşi şi că Berlinul va continua cooperarea cu ea. Germania intenţionează să menţină contactele cu ambele partide. Această poziţie surprinde problema practică a aliaţilor: noua majoritate poate schimba negocierile şi controlul parlamentar, însă relaţia cu executivul republican continuă să fie indispensabilă.

Potrivit agenţiei TASS, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Federaţiei Ruse, a declarat: "Preşedintele Trump rămâne în funcţie şi sperăm sincer că îşi va continua eforturile în favoarea păcii”.

Adjunctul ministrului de externe, Serghei Riabkov, a cerut, potrivit sursei citate, aşteptarea rezultatelor finale, a descris abordarea conducerii democrate faţă de Rusia drept puternic negativă şi a afirmat că politica rusă nu depinde de fluctuaţiile electorale din alte ţări. Este poziţia diplomaţiei ruse, care sugerează că Moscova ia în calcul o majoritate mai ostilă în Congres, fără să anunţe o schimbare a propriilor obiective, în special în ceea ce priveşte conflictul armat din Ucraina.

În Asia, reacţiile oficiale au fost mai rezervate decât mesajele unor lideri europeni. Autorităţile centrale de la Beijing au calificat alegerile drept o afacere internă americană. Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei chineze, a reafirmat disponibilitatea de a aplica înţelegerile dintre liderii celor două ţări, de a întări comunicarea şi de a gestiona divergenţele. Mesajul nu celebrează înfrângerea lui Trump, ci pune accentul pe continuitatea relaţiei şi pe păstrarea spaţiului de negociere, potrivit agenţiei de presă Xinhua.

Guvernul nipon s-a rerferit la stabilitatea alianţei NATO. Minoru Kihara, reprezentantul guvernului japonez, a declarat că relaţia cu SUA rămâne fundamentul politicii externe şi de securitate a Japoniei, indiferent de rezultatul alegerilor.