Abonament gratuit
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

Câinii latră la Roşia Montană, licenţa trece la Certej

VIVIANI MIRICĂ
Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă /

Câinii latră la Roşia Montană, licenţa trece la Certej

Eldorado Gold Corporation: "Producţia de aur de la Certej va începe în 2015"

Proiectul minier a obţinut acordul din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara

ONG-urile de mediu: "Cerem USL şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri"

Ministrul Mediului cere demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara

Gabriela Lambrino, directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara: "Decizia finală în cazul Certej a fost luată în prezenţa consilierului ministrului Mediului"

Informaţia transmisă ieri de mai multe ONG-uri potrivit căreia proiectul minier de la Certej a primit autorizaţia de mediu a stârnit tensiuni între autorităţile competente. În timp ce Roşia Montană Gold Corporation aşteaptă de ani buni avizul de la Ministerul Mediului, proiectul de la Certej, în judeţul Hunedoara, nu a avut nevoie decât de aprobarea Agenţiei de Mediu Timişoara, pe care a şi primit-o, în iulie 2012.

Producţia în cadrul proiectului minier de la Certej (judeţul Hunedoara), deţinut de Deva Gold SA, ai cărei acţionari sunt Eldorado Gold Corporation (80%) şi compania de stat Minvest Deva, va începe, cel mai probabil, în trimestrul al doilea din 2015, potrivit site-ului investitorului străin.

Eldorado Gold anunţă, totodată, că proiectul de la Certej a primit acordul de mediu în iulie acest an.

Zăcământul de la Certej este bogat în aur şi argint.

Potrivit estimărilor investitorului străin, producţia de aici va fi de 130.000 uncii aur/an, respectiv de 660.000 uncii argint/an.

Contactat de ziarul BURSA, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a transmis că procedurile de obţinere a avizelor pentru exploatarea de la Certej au început în 2009, fiind finalizate în iulie 2012:

"A fost o procedură transfrontalieră, coordonată de Ministerul Mediului, cu dezbateri repetate ce au avut loc inclusiv în Budapesta".

"Ungurii şi-au spus punctul de vedere, care a fost în afara legislaţiei româneşti şi a celei europene. S-au împotrivit, pentru că Mureşul curge şi pe la ei.

Am primit avizele de mediu pe două legislaţii: cea românească şi cea europeană.

Au avut loc mai multe întâlniri, la care au participat

Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. S-a întrunit comisia tehnică din cadrul Ministerului Mediului. Au fost şi Apele Române.

După ce au tot cerut completări, acum, în iulie, s-au dat avizele.

Reprezentanţii comisiei de analiză tehnică au spus că nu mai au nimic de comentat şi că s-a respectat legislaţia naţională şi internaţională în materie".

ONG-urile: "Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire"

Asociaţiile "Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu", "Alburnus Maior" şi "Re.Generation" condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, "prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România".

ONG-urile au declarat: "Prin detaliile sale - impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.

Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare".

ONG-urile arată, totodată, că ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire: "Deşi, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Mediului şi Pădurilor Rovana Plumb susţineau cu tărie, la începutul mandatului, că proiectul minier de la Roşia Montană nu poate merge înainte fără garanţii de mediu, renegocierea participaţiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel responsabilitate faţă de implicaţiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridică la adresa mediului şi comunităţilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret".

Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare, subliniază ONG-urile.

Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, spune:

"Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale".

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, dispune verificarea acordului de mediu pentru Certej

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, a transmis, ieri, printr-un comunicat, Ministerul Mediului şi Pădurilor. Documentul mai precizează:

"Se va urmări verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce măsură s-au respectat toate prevederile legale.

De asemenea, ministrul Mediului şi Pădurilor a solicitat conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional".

Dacă Ministerul va constata că acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta va fi anulat.

Gabriela Lambrino, directorul ARMT: Agenţia a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru Certej

Agenţia Regională de Mediu Timişoara (ARMT) a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej,

iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, ieri, pentru Mediafax directorul agenţiei, Gabriela Lambrino. Domnia sa a precizat: "La nivel de aplicare a legislaţiei, totul a fost în regulă. Legislaţia de mediu încă în vigoare aşa prevede, nu e necesară anunţarea autorităţii naţionale de mediu. Nici acum legislaţia de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune să fie aprobat de Agenţia Naţională de Mediu. Dacă, de exemplu, proiectul se întinde pe două regiuni, atunci competenţele revin Agenţiei Naţionale".

Gabriela Lambrino a spus că nu sunt motive pentru a fi demisă şi că nu intenţionează nici să demisioneze din funcţie: "Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenţia Naţională de Mediu. Doamna ministru Rovana Plumb are competenţe să trimită Corpul de control. Deocamdată mi s-a solicitat un calendar cu toată procedura, iar mâine (astăzi - n.r.) îl vom trimite la minister. Nu înţeleg de ce doamna ministru nu i-a consultat şi pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizări, care cunoşteau o bună parte a actelor".

Gabriela Lambrino a explicat, totodată, că primul pas în obţinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu: "Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat funcţiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinaţia de exploatare minieră auro-argintifieră. Solicitarea a fost depusă în anul 2007 şi s-au urmat toate procedurile legale din legislaţie, inclusiv trimiterea către minister a faptului că această unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul că ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respectă anumite chestiuni: nu se face un baraj solid şi apele care spală exploatarea, care au un oarecare conţinut de cianuri, se varsă în râul Mureş şi dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Mureşul să poată polua prin circuitul de apă. Dar la cât e debitul de pe Mureş, nu au cum să polueze, nici măcar peştii nu vor fi afectaţi. Impactul transfrontier s-a făcut cu consultarea părţilor vizate şi anume Ministerul Mediului din Ungaria şi Ministerul Mediului din Serbia".

Directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara a subliniat că procedura până la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasă şi s-au ţinut şedinţe de consultări în cele trei state vizate:

"Procedura până la a ajunge să emiţi un acord de mediu e anevoioasă. S-au ţinut consultări în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, dar şi în Serbia. S-au ţinut astfel de consultari şi la Timişoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial că s-au încheiat consultările dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima rundă de consultări în Timişoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat că se doreşte construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, după ce existau toate avizele şi documentele solicitate, nemaijustificându-se altă solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decât în condiţii de ilegalitate, iar aici nu era cazul", a spus Lambrino.

Mai mult, Gabriela Lambrino a spus că decizia finală în privinţa acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, în prezenţa Georgetei Barabaş, actual consilier al ministrului Mediului:

"Decizia finală a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numită ministru, împreună cu toate instituţiile care ne acuzau, până în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agenţia Judeţeană de Mediu, condusă atunci de Georgeta Barabaş, actualmente consilieră a ministrului Mediului, Rovana Plumb".

Ungaria, direct afectată în cazul unui accident la Certej

În cadrul discuţiilor cu autorităţile române, Ungaria s-a opus proiectului de la Certej, motivând că Mureşul este sursa de aprovizionare cu apă a proiectului. Mai mult, dacă ar avea loc un accident la iazul de decantare, Mureşul ar fi principalul curs de apă afectat.

Deşi proiectul de la Certej se va întinde pe aproape 500 de hectare, pe o suprafaţă cu mult mai mică decât cea de la Roşia Montană (1600 hectare), iar cantitatea procesată de minereu va fi la jumătate, se pare că, din punct de vedere tehnic, proiectul hunedorean este mult mai slab, ne-au declarat surse.

Acestea au aflat, în urma unor discuţii cu oficiali unguri, că vecinii noştri trebuie să se decidă dacă vor desfăşura demersuri diplomatice pentru opirea lucrărilor de la Certej sau vor apela la Curtea Europeană de Justiţie.

Tudor Brădăţan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu:

"Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat încă de la începutul său serioase îngrijorări, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări, sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis".

Investiţia de la Certej, din faza de construcţie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro

Directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a spus că proiectul de la Certej nu va utiliza cianura "în faza de concentrat", adică în etapa de separare a aurului de minereu, ci o tehnologie clasică, de flotaţie, de măcinare fără cianură.

Cianura va fi folosită în faza de prelucrare a concentratului în circuit închis, ne-a explicat reprezentantul Deva Gold, iar concentraţia din iazul de decantare va fi de 3 miligrame de cianură/litru, faţă de 10 miligrame/litru, cantitatea maximă de cianură permisă de Uniunea Europeană.

Potrivit lui Nicolae Stanca, exploatarea de la Certej se va întinde pe 16 ani, iar reabilitarea va dura 4 ani.

Acolo vor funcţiona două iazuri de decantare, unul cu o capacitate de 30 milioane de tone, care va conţine doar piatră măcinată, plus altul cu o capacitate de 300 milioane tone, care va conţine şi cianură, ne-a explicat directorul Deva Gold.

Următoarea etapă în cadrul proiectului de la Certej este obţinerea autorizaţiilor de construcţie, "pentru tot ceea ce înseamnă mina, sediul social, infrastructura", mai arată Nicoale Stanca, care subliniază că localnicii aşteaptă cu sufletul la gură să înceapă exploatarea: "Aici, şomajul este de 70-80%. Oamenii aşteaptă nerăbdători să înceapă proiectul. Aici vor lucra circa 800 de persoane, în faza de construcţie a minei şi 550 în etapa de exploatare propriu-zisă.

Investiţia de la Certej, din faza de construcţie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro, spune Nicolae Stanca, adăugând:

"Redevenţa plătită către stat va fi de 6-8% din produsul finit, aur şi argint, potrivit cotaţiilor de pe bursă. Se adaugă impozitele pe salarii, care vor ajunge la buget.

Până acum, investitorul a plătit circa 20 milioane euro pe terenurile cumpărate de la persoane fizice. Pe de altă parte,

primăria i-a concesionat o parte din terenul de care are nevoie.

Investitorul achită, totodată, către Agenţia Naţională pentru Resurse Naţionale, o taxă anuală de exploatare, de 25.000 lei/km pătrat, pentru o un teren de 42 kilometri pătraţi (circa 238.000 euro, la cursul actual - n. r)".

"Eldorado Gold Corporation" este o companie minieră având sediul în oraşul Vancouver din Canada, prezentă în China, Brazilia, Turcia, Grecia şi România.

"Eldorado Gold Corporation" este prima firmă din America de Nord care a construit şi operează o mină de aur în China. În prezent, compania operează şapte mine la nivel global, dintre care cinci aurifere (Kişladag şi Efemcukuru, din Turcia, respectiv White Mountain, Tanjianshan şi Jinfeng, din China), una de minereu de fier (Vila Nova, din Brazilia) şi una de zinc plumb şi argint (Stratoni, din Grecia).

De asemenea, compania mai are în dezvoltare şase proiecte miniere: Eastern Dragon (aur şi argint), din China, Tocantinzinho (aur), în Brazilia, Perama Hill (aur), Olympias (aur, argint, plumb şi zinc) şi Skouries (aur şi cupru), în Grecia, şi Certej (aur şi argint), în ţara noastră. Dintre acestea, proiectele de la Perama Hill şi Tocantinzinho se află în stadiul cel mai avansat, pentru primul "Eldorado" aşteptând să primească toate licenţele necesare în ultimul trimestru al acestui an, în timp ce pentru al doilea estimează că va finaliza studiul de fezabilitate în acest an şi va primi aprobarea pentru Studiul cu privire la impactul asupra mediului cel târziu la începutul anului viitor.

"Eldorado Gold Corporation" a încheiat anul trecut cu un profit de 347 milioane dolari, în creştere cu 109 milioane dolari faţă de anul precedent. În primul semestru al acestui an, profitul a fost de 123 milioane dolari, faţă de 140 milioane dolari, în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor costuri mai mari. Compania este listată la Bursa de la Toronto şi la cea de la New York.

În ţara noastră, "Eldorado" a intrat prin achiziţia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei "European Goldfields", care deţinea 80% din proiectul de la Certej. În urma acestei tranzacţii, participaţia a revenit "Eldorado". Restul de 20% este deţinut de către statul român, prin intermediul "Minvest Deva". Operatorul proiectului este "Deva Gold", subsidiară a companiei canadiene. Frank Timiş, care a fondat şi "Gabriel Resources", principalul acţionar al "Roşia Montana Gold Corporation", a condus "European Goldfields" între anii 2000 şi 2007, fiind şi unul dintre acţionarii cei mai importanţi ai acesteia, (15% - 18,9%).

Directorul pentru ţara noastră al "Eldorado Gold Corporation" este Nicolae Stanca, domnia sa ocupând, în acelaşi timp, şi unul dintre posturile de vice-preşedinte al companiei. Nicolae Stanca fost director general al "Minvest" şi Preşedintele al Consiliului Director şi Director General al "Deva Gold". (ALEXANDRU SÂRBU )

Opinia Cititorului ( 23 )

  1. bine zis "cainii latra la Rosia", asta este tot ce au facut vreodata, au latrat pe bani grei fara sa le pese ca exista exploatare cu cianuri la Baia Mare, fara sa le pese ca se da drumul la alta exploatare cu cianuri la Certej. De ce? Pentru ca ei erau platiti sa latre doar impotriva proiectului de la Rosia Montana. Oricum, sa speram ca in curand se va da drumul si la acel proiect, de pe urma lui avem si mai mult de castigat ca si tara, iar acum ipocrizia ongistilor a devenit evidenta

    1. Autorul se refecra, probabil, la vorba "Cainii latra, caravana trece". Toata lumea, ONG-urile, mass-media, s-a preocupat de subiectul Rosia Montana si a uitat de exploatarea de la Certe. Nu inseamna ca ONG-istii sunt ipocriti. Ipocriti sunt cei care au luat spagi grase, si ma refer la autoritati, ca sa promovoveze proiectul Rosia Montana. Autoritatile ar trebui sa-si faca treaba, sa verifice, in mod independent, care este impactul unor astfel de proiecte asupra mediului. Cu siguranta, devastator.

      nu are de ce sa fie devastator. sunt atatea mine de aur in lume care functioneaza fara probleme. din moment ce si la noi se vor respecta reglementarile europene, nu au de ce sa fie probleme.

      exact, autoritatile trebuie sa verifice impactul proiectelor, sa tina cont de legislatia europeana si sa dea un raspuns, sa porneasca sau sa nu porneasca proiectele miniere, nu sa le tina in amanare decenii la rand. si ONG-urile, daca nu ar fi ipocrite, ar tine cont de legislatia europeana, care reglementeaza si permite exploatarile cu cianuri

      activistii devin "salvatori" numai acolo unde apar in media si obtin fonduri... in rest... nu e treaba lor

      se vede interesul lor, e clar acum ca ONG-urilor nu le-a pasat niciodata de mediu sau de oameni sau de patrimoniu cand se opuneau, ba din contra. daca chiar le pasa de lucrurile astea, atunci nu se opuneau proiectului de la Rosia

    Guvernul TREBUIE sa tina cont de dorinta cetatenilor romani...Ei nu au niciun drept sa ia hotarari de o asa amploare fara a se organiza un referendum....Si noi cetatenii acestei tari avem un cuvant de spus in ceea ce priveste resursele naturale a acestei tari..

    1. Da, referendum se face doar atunci cand unuii sau altii trebuie sa puna mana pe putere...USL si Victor Ponta au tradat, GRAV. S-au pronuntat impotriva Rosia Montana, dar au dat unda verde pentru Certej. Ei sunt adevaratii ipocriti, nu ONG-istii, care s-au zbatut prin instanta sa lupte impotriva proiectului de la Rosia Montana. Si au castigat multe procese! Acum, au pierdut o batalie, dar nu si razboiul. Victor Ponta si Traian Basescu au o sansa sa coabiteeze. Cel putin, in privinta subiectului Rosia Montana, cad de acord.

      Sunt toti o mizerie! 

      SINGURA SOLUTIE, INC- O REVOLUTIE!

      Cetatenii acestei tari ar trebui sa iasa in strada! Teoretic, autoritatile trebuie sa le reprezinte interesele, dar, de fapt, este invers. Traiasca spaga!  

      Guvernul trebuie sa tina cont si de legislatie si de nevoile oamenilor, domnul Ponta a promis ca va crea un milion de locuri de munca, iar prin minerit se pot crea rapid si sigur multe locuri de munca, in zone defavorizate. la Rosia Montana somajul e de 80% si prin minerit s-ar crea cateva mii de locuri de munca pt zona

      prin aceste proiecte s-ar crea locuri de munca si s-ar aduce profit, dar trebuie totusi si o evaluare mai temeinica, asa cum a fost la Rosia.

    de fapt noi nu avem nevoie sa extragem aurul. Trebuie numai ca mapamondul sa afle ca exista. La fel ca bancnota de 1milion. Primesti pe de-a moaca masa si casa, caci esti lichid. Daca esti abil bineinteles. Totul este sa nu fie inteles altfel:-) si luate impreuna:-(

    1. De acord cu cel spuse de dvs. In plus a-si adauga faptul ca traim in era informatiei, iar un asemenea anunt de demararea unei noi exploatari aurifere are impact si in zona bursiera.

      In plus Rosia Montana nu se afla in proprietatea "cui trebuie" si din aceasta cauza treneaza. 

    Draga Viviani, dupa cum vezi, noile autoritatil v-au tras tie si ONG-urilor clapa !

    Autorizarea si demararea lucrarilor de la Certej s-a facut pe sest si in mare graba. (In ziarele de azi nici nu e pomenit evenimentul). Ce folos ca ati oprit atata timp inceperea exploatarii de la Rosia Montana, daca ei au putut, fara ca voi sa bagati de seama sa atace lucrarile la o alta exploatare despre ale carei implicatii asupra mediului nu s-a discutat deloc, in conditii despre care nu se stie nimic ?!? 

    Adevarul este ca se pare ca va lasati influentati si manipulati de forte obscure care va folosesc in scopul de a obtine castiguri imense. 

    De fapt, pe teritoriul Romaniei exista o multime de locuri in care nu se respecta absolut de loc protejarea mediului, cu implicatii mult mai devastatoare asupra naturii. Vezi exploatarile carbonifere, petroliere (cum arata un camp de sonde?!), sau tot felul de industrii care polueaza din greu.

    O sugestie de articol: care sunt cele mai poluante activitati din Romania, de ce si ce putem face? 

    1. Manipulat poti sa fii, chiar daca nu te lasi.

      nu inteleg, cum anume au tras autoritatile clapa? adica, legislatia reglementeaza extrem de strict exploatarile miniere cu cianuri, dar le permit in Uniunea Europeana, mai sunt exploatari miniere in UE, sau legislatia aia exista degeaba? Exista pentru a asigura protectia mediului, asta au si spus expertii ca e cea mai buna si mai sigura metoda disponibila. Si cand o sa se porneasca proiectul de la Rosia Montana beneficiile pentru tara noastra vor fi si mai mari, ne intra un profit mult mai mare in bugetul de stat si se creaza mai multe locuri de munca si investitia va fi si ea mult mai mare.

    a primit Certejul avizul, cu un proiect considerat mai slab, si nu Rosia Montana unde s-ar ridica barajul minier cel mai sigur din lume si unde se asteapta un raspuns de 15 ani??? deci Soros chiar are interese mari sa blocheze un proiect benefic atat pentru Rosia, cat si pentru Romania. De restul, se pare, oricum nu-i pasa

    1. aberant, dar uite ca se intampla, iar ministrul mediului habar n-avea. poate se ocupa de-acum si de Rosia si da avizul ala odata

      ar fi timpul sa se ocupe si de avizul pentru Rosia Montana, ca de 6 ani trebuia Ministerul condus de dansa sa vina cu un raspuns. pana la urma, isi face de ras institutia demonstrand ca nu sunt in stare sa ia o hotarare din 2006 incoace

    fara sens acest pas mai ales ca la certej nu s-a facut vreo evaluare riguroasa ca la Rosia. oricum e bine totusi ca se mai misca ceva si nu mai asteapta oamenii un proiect cate un deceniu

    1. stiu ca rosienii asteapta proiectul RMGC de vreo 15 ani. cei din Certej au fost mai norocosi. ma bucur sa vad ca somajul se mai poate reduce si in zone unde el e la cote alarmante

    sunt necesare locuri de munca, nu toti oamenii pot sa fie politicieni, doctori sau profesori, functionari, vanzatori, etc... trebuie sa facem ceva sa iesim din criza, trebuie sa producem, nu sa stam pe o gramada de aur si sa cersim imprumuturi sa platim salarii si pensii la straini (FMI, BCE...)... de frica unor urme de cianuri ramase dupa prelucrare.... poluare!!! unde e padurea!!!!! se taie zilnic zeci de ha de padure.... mai ganditi-va ce producem in Romania??... trebuie dat drumul si la rosia si la certej, asa "putin" dar are de castigat tara asta... ONG-urile sa mai taca!!!! ca nu produc NIMIC!!!!! ... numai pun bete-n roate...

    1. ba Ongurile produc ceva: scandal! atata tot. ai mare dreptate in tot ce spui si Romania are nevoie de investitii generatoare de joburi. go Rosia Montana, go Certej!

    Ministerul Mediului poate fi numit Ministerul Cianurii. Deciziile luate sunt politice, nu se iau pe baza riscurilor de mediu. Politicienii nostri isi doresc sa dea aceste tunuri ca sa li se umple buzunarele si nu-i intereseaza absolut deloc de consecintele grave ale folosirii cianurii in circuit deschis. Un parlamentar european din Finlanda a afirmat ca lacurile de decantare cu cianuri nu ar trebui facute, fiind extrem de periculoase. Finlandezii folosesc cianurile in procese inchise.

    Pe politicieni insa nu-i intereseaza viitorul. Ei au impresia ca, daca le intra banii astia in buzunare, pe ei nu va ploua cianura evaporata din lacul de decantare.

    basescu, ponta, antonescu, tot o apa si-un pamant. Dupa ei, potopul! 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

21 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1135
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5487
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3705
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.6485

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie