Cercetătorii UBB avertizează: deficitul fondului de pensii se va dubla până în 2047

România se confruntă cu un risc major privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, din cauza îmbătrânirii accelerate a populaţiei, a emigrării forţei de muncă şi a presiunilor bugetare tot mai mari, arată o analiză realizată de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Potrivit cercetătorilor RoEM, doar o combinaţie de disciplină fiscală şi stimulare a economisirii private poate menţine sistemul de pensii viabil pe termen lung.

„România a făcut paşi importanţi pentru corectarea dezechilibrelor - de la indexarea automată la recalcularea drepturilor -, însă, pe fondul creşterii costurilor de finanţare şi al deficitului bugetar, statul se confruntă cu o povară dublă. În lipsa unor măsuri suplimentare, finanţarea sistemului va depinde de transferuri masive de la bugetul de stat, greu de susţinut într-un context de consolidare fiscală”, avertizează Bela-Gergely Racz, prodecan UBB-FSEGA.

Conform datelor citate, cheltuielile cu pensiile publice (inclusiv cele speciale) au fost de 8,5% din PIB în 2022, iar proiecţiile arată o creştere până la 10,6% în 2030, urmată de o scădere treptată spre 7,6% în 2070. În acelaşi timp, contribuţiile la fondul public se vor menţine sub 5,5% din PIB, ceea ce va adânci deficitul fondului de pensii de la 2,5% din PIB în 2022 la 5,4% în 2047.

Demografia accentuează dezechilibrul: România are tot mai puţini angajaţi şi tot mai mulţi pensionari. Raportul de dependenţă al sistemului va urca de la 65% în 2022 la 86% în 2050, ceea ce înseamnă că un salariat ar putea susţine aproape un pensionar.

„Îmbătrânirea populaţiei, natalitatea scăzută şi emigrarea forţei de muncă creează un dezechilibru structural profund. Dacă nu creştem ocuparea şi nu combatem munca informală, presiunea asupra sistemului va deveni nesustenabilă”, explică Levente Szasz, coordonatorul proiectului RoEM.

Cercetarea mai arată că rata de înlocuire a pensiilor publice - raportul dintre prima pensie şi ultimul salariu - va scădea de la 36% în 2022 la 24% în 2070, ceea ce înseamnă că un pensionar va primi în medie doar un sfert din ultimul salariu.

Pentru a întări sustenabilitatea sistemului, economiştii RoEM recomandă creşterea ratei de ocupare, combaterea muncii la negru, reforma pensiilor speciale, educaţia financiară şi digitalizarea administrării.

„Deficitul fondului public de pensii se va dubla până în 2047, iar o îmbunătăţire este aşteptată abia după acest an. Doar prin disciplină fiscală şi consolidarea economisirii private sistemul poate rămâne funcţional”, conchid cercetătorii echipei RoEM-UBB FSEGA.