Claudiu Cazacu, XTB: Leul intră din nou sub presiune. Care poate fi prioritatea BNR?

Leul intră din nou sub presiune, iar de această dată miza este, pe lângă cursul euro/leu, scăderea rezervelor BNR, dolarul mai puternic şi incertitudinea politică, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, estimează că toate aceste elemente pot transforma deprecierea monedei naţionale într-un test mai important pentru costul importurilor, creditare şi consum, conform comunicatului de presă.

Moneda naţională a traversat două episoade de depreciere în 2026 în raport cu moneda unică europeană, primul în primăvară, iar al doilea fiind în desfăşurare în această toamnă. Pe fondul prudenţei în creştere a investitorilor şi al unei răbdări care se subţiază într-un mediu global atent la avertismente, incertitudinea politică şi fiscală a dus la perioade de vulnerabilitate ale cursului de schimb, se arată în comunicatul de presă.

După informaţiile privind scăderea rezervelor BNR, care sugerează o posibilă intervenţie pentru apărarea cursului în septembrie, şi în condiţiile unei noi tentative fără succes de formare a Guvernului, orice factor de instabilitate ar fi putut produce efecte pe piaţa valutară. Banca centrală, prin abordarea de flotare controlată a cursului, este prezentă în piaţă pentru a tempera mişcările abrupte, potrivit comunicatului de presă.

BNR poate tempera mişcările, dar nu le poate opri

Rezervele valutare sunt considerate adecvate, însă cele 60,06 miliarde de euro, în scădere cu 4,805 miliarde de euro numai în septembrie, nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului de schimb. Prezenţa BNR nu se poate opune unor ajustări macroeconomice necesare pe termen lung, iar cursul valutar reprezintă atât un barometru, cât şi un instrument de reglare, se mai arată în comunicatul de presă.

Un euro mai puternic reduce apetitul pentru consumul din import. Deşi înăsprirea accesului la bunuri şi servicii pentru cetăţeni şi companii este dificilă, aceasta contribuie la diminuarea deficitului extern, conform comunicatului de presă.

Balanţa comercială a înregistrat în primele şapte luni ale anului un deficit de 19,276 miliarde de euro, cu 1,1% mai mic faţă de perioada similară din 2025, după ce în primele luni ale anului scăderea era de 6,2%. Direcţia reprezintă o sursă de preocupare, iar deficitul de cont curent estimat la 6,8% din PIB pentru acest an este considerat foarte ridicat. Prin comparaţie, Polonia se află la 2%, iar Ungaria la 0,1% din PIB, potrivit comunicatului de presă.

Este relevant şi faptul că leul pierde teren în raport cu un euro care, la rândul său, este slab în faţa dolarului american, subliniază analiza XTB România, se arată în comunicatul de presă.

Cursul dolar-leu s-a apreciat cu 10,3% în acest an, un ritm dublu faţă de euro-leu, care a crescut cu 5,12%. Deşi zona euro este principalul partener comercial al României, dolarul mai scump are efecte importante asupra costului petrolului, carburanţilor şi gazelor importate, precum şi asupra materiilor prime, electronicelor, echipamentelor industriale şi medicamentelor provenite din Asia, conform comunicatului de presă.

În plus, aprecierea dolarului face mai costisitoare rambursarea datoriilor denominate în USD de către companii sau de către stat. În acelaşi timp, dobânzile sunt aşteptate să crească în continuare în SUA şi în zona euro, ceea ce face mai puţin atractive plasamentele în lei, se mai arată în comunicatul de presă.

BNR decide politica monetară, iar aşteptările vizează menţinerea ratei dobânzii la 6,5%. Deprecierea cursului ar putea fi abordată în comunicatul de presă aşteptat joi, cu posibilitatea unor detalii suplimentare în noiembrie, potrivit comunicatului de presă.

Semnalele recente sugerează că BNR ar putea acorda o atenţie mai mare stabilităţii ratelor dobânzilor în raport cu evoluţia cursului de schimb. În condiţiile unei datorii publice deja ample, România resimte scumpirea creditării, care afectează resursele bugetare limitate. Deşi este puţin probabil ca banca centrală să iasă din piaţă, aceasta ar putea permite o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, se arată în comunicatul de presă.

Pragul de 5,5 lei pentru euro, în scenariile următoarelor luni?

Estimarea CFA România indică un nivel de 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul lui 2027, limita inferioară putând fi atinsă chiar în acest an. Cursul de schimb, raportat la inflaţia ridicată din România în comparaţie cu zona euro, a rămas în urmă, ceea ce înseamnă că, din perspectiva acestui indicator, leul este supraevaluat. Estimările privind nivelul cursului variază într-o plajă largă, potrivit comunicatului de presă.

O analiză HSBC indică, într-un calcul teoretic bazat pe nivelul mediu estimat pentru cursul de schimb efectiv real (REER), un nivel de echilibru al cursului de schimb de 5,84 lei pentru un euro. Anul trecut, guvernatorul BNR vorbea despre o supraevaluare a leului de sub 5%, se arată în comunicatul de presă.

Aplicarea unei zone de toleranţă de 5% faţă de nivelul de echilibru, pornind de la cursul de schimb efectiv real (REER), ar conduce la un nivel de 5,54 lei pentru un euro. Deşi este puţin probabil ca BNR să permită atingerea relativ rapidă a acestui nivel, regiunea de 5,50 lei pentru EUR/RON ar putea oferi, în lunile următoare, un reper privind scenariul considerat tolerabil pentru dinamica leului, conform comunicatului de presă.

În cazul în care incertitudinea politică persistă, chiar şi în condiţiile menţinerii neschimbate a celorlalte variabile privind mediul geopolitic, dobânzile globale şi tensiunile comerciale, presiunea ascendentă asupra cursului de schimb ar putea fi mai ridicată. Acest scenariu ar putea însemna noi maxime istorice şi apropierea de pragul de 5,5 lei pentru un euro în lunile următoare, se mai arată în comunicatul de presă.