Claudiu Târziu: Este nevoie de o revoluţie conservatoare şi de o refondare a statului român

Preşedintele Partidului Acţiunea Conservatoare (PAC), europarlamentarul Claudiu Târziu, a afirmat că România are nevoie de o „revoluţie conservatoare”, de o întoarcere la normalitate şi de o refondare a statului, lansând un apel la acţiune comună către forţele politice de profil în perspectiva alegerilor din 2028, transmite Agerpres.

Prezent la reuniunea Biroului Permanent Naţional al Partidului Umanist Conservator Liberal (PUCL), Târziu a susţinut că actualul context politic oferă premisele unei schimbări de direcţie:

„Ne este favorabil şi contextul politic, ne este favorabil şi electoratul. Avem o grămadă de pârghii pe care să le acţionăm, astfel încât în 2028 conservatorii să câştige alegerile şi să facă din România ceea ce ea merită prin darurile pe care le avem de la Dumnezeu. Atât ne lipseşte: viziunea comună pe care o să o îmbrăţişăm, voinţa politică de a face asta, în ciuda tuturor barierelor şi, nu în ultimul rând, acţiunea împreună. Cred că astăzi este un pas pe care îl putem considera unul către acţiunea comună”.

Liderul PAC a definit conservatorismul ca pe un „mod de viaţă bazat pe tradiţie, pe o experienţă, pe valori certificate în timp, un mod de viaţă care mărturiseşte asupra unei credinţe şi a unei identităţi” şi a explicat raţiunea demersului său:

„Trebuie să înţelegem că astăzi este nevoie, în mod doar aparent paradoxal, de o revoluţie conservatoare. (...) Referindu-mă la sensul etimologic al cuvântului revoluţie, revoluţia înseamnă întoarcerea la un punct de referinţă. Care este punctul de referinţă al conservatorismului? Este normalitatea. (...) Dacă privim realitatea românească mai atent astăzi, ne dăm seama că noi nu mai trăim într-o normalitate. De aceea este nevoie de o revoluţie conservatoare, de o întoarcere la această normalitate. Pentru acest lucru avem nevoie de o schimbare radicală de politici publice şi mai mult decât atât aş spune. Este nevoie de o refondare a statului român”.

Târziu a apreciat că statul român este în prezent „dezintegrat, nefuncţional şi captiv” din cauza unor vicii constituţionale care permit deturnarea instituţiilor publice:

„Prin urmare, avem nevoie de o refondare a statului, în sensul în care ne dorim o rearticulare din punct de vedere constituţional, instituţional şi administrativ a statului, astfel încât statul român să fie ceea ce trebuie să fie şi anume să fie o formă de organizare politică şi administrativă a românilor, pentru români. Cum facem asta? Sigur că numai printr-o viziune politică, voinţă politică şi mai ales prin acţiunea împreună a forţelor conservatoare care înţeleg primejdia în care ne aflăm astăzi. (...) Voi reveni la acţiunea politică în unitate, împreună. Ea se face numai şi numai în jurul valorilor, principiilor şi obiectivelor politice naţionale. Nu există altă variantă. Toate cârdăşiile pe care dumneavoastră le vedeţi (...) nu sunt acţiuni politice, pentru că ele nu vizează interesul naţional, pentru că nu sunt întemeiate pe valori şi principii, nu urmăresc obiective pentru naţiunea română, ci urmăresc pur şi simplu interese particulare. Conservatorii sunt chemaţi să pună punct acestui fel de a se face politică. PAC a propus în acest sens un proiect de ţară, se numeşte România Puternică 2050. (...) De aici pornim”.

Europarlamentarul a cerut totodată un consens politic larg pentru derularea proiectelor strategice pe termen lung, detaliind cei patru piloni pe care ar trebui să se sprijine o administraţie suplă şi funcţională:

„Statul vizionar. Dacă nu ai o viziune, n-ai ce să construieşti. (...) Gândim o platformă de consens naţional pe proiecte strategice la care trebuie să vină toate forţele politice responsabile ca să susţină. Pentru că astăzi, dacă cineva la guvernare vine, vom fi noi la guvernare şi trebuie să existe o continuitate. Nu putem să fim «tabula rasa» de fiecare dată când se schimbă guvernul. Trebuie să existe proiecte care să continue. (...) De aceea este nevoie de un acord politic. După aceea, statul meritocratic, asta ne lipseşte. (...) Pile, cunoştinţe şi relaţii, au rămas în funcţie de pe vremea comunismului până astăzi. (...) Apoi, statul investitor şi nu, nu mă gândesc la un stat care să bage bani în economie, ci mă gândesc la un stat care să investească, să facă cea mai bună investiţie pe care o poate face un stat normal şi anume în combaterea sărăciei. Este un flagel de care suferă peste 30% de români. (...) Şi nu în ultimul rând statul protector, pentru că avem servicii, avem produse, avem lucruri publice care de fiecare dată sunt făcute prost sau majoritatea sunt făcute prost”.

Recent, Tribunalul Bucureşti a admis modificarea denumirii fostului Partid al Puterii Umaniste (social-liberal) - cunoscut istoric drept PPUSL - în Partidul Umanist Conservator Liberal (PUCL).