CNBC: Christine Lagarde pleacă de la preşedinţia BCE

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, va demisiona pe 7 februarie anul viitor, a anunţat ea joi, declanşând oficial o cursă pentru succesiune care va fi modelată de negocieri politice şi de criza fiscală iminentă a Franţei, potrivit CNBC. Lagarde conduce banca centrală din iulie 2019, coordonând răspunsurile la pandemia de Covid-19, războiul dintre Rusia şi Ucraina şi o serie de şocuri ale preţurilor la energie care au împins inflaţia în Uniunea Europeană peste 11% în 2022. Ea va pleca cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său, în octombrie 2027, iar procesul de numire a succesorului său va începe imediat.

Figuri de rang înalt ale BCE sunt deja în discuţii pentru ocuparea altor funcţii importante, economistul-şef Philip Lane şi membrul consiliului executiv Isabel Schnabel urmând să demisioneze anul viitor. BCE este independentă instituţional, iar Consiliul său guvernator cuprinde consiliul executiv de şase membri şi guvernatorii celor 21 de bănci centrale naţionale din zona euro, ale căror drepturi de vot se rotesc, însă numirile în funcţiile de top sunt făcute de guvernele din zona euro, negocierile reflectând în general negocieri politice privind reprezentarea şi influenţa naţională. Fostul şef al băncii centrale a Ţărilor de Jos, Klaas Knot, şi fostul şef al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, sunt consideraţi pe scară largă drept principalii candidaţi pentru a o înlocui pe Lagarde.

„Ambii sunt candidaţi excelenţi”, a declarat Carsten Brzeski, şeful global de macroeconomie al ING, pentru CNBC prin e-mail joi, adăugând că naţionalitatea va conta de asemenea, iar în timp ce Knot ar putea găsi mai mult sprijin în rândul guvernelor din nordul Europei, întrebarea este dacă De Cos va fi susţinut de actualul guvern spaniol. Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg, a declarat că, pe lângă problemele obişnuite de competenţă în politica monetară şi echilibru regional, BCE ar trebui să ia în considerare cine ar putea face faţă unei potenţiale turbulenţe financiare pe fondul extinderii spread-urilor randamentelor obligaţiunilor între statele membre.

Participanţii la piaţă dezbat dacă BCE ar putea fi forţată să folosească unul dintre mecanismele sale de intervenţie, în timp ce Franţa se confruntă cu o criză tot mai mare a datoriei suverane, cu incertitudini suplimentare în perspectiva alegerilor de anul viitor. „În calitate de fost preşedinte al Consiliului pentru Stabilitate Financiară al G20, Knot ar putea avea un avantaj în acest sens”, a declarat Schmieding într-o notă, adăugând că Uniunea Europeană încearcă să se protejeze oarecum de riscul ca Marine Le Pen să câştige alegerile prezidenţiale franceze din aprilie/mai 2027. „Cu toate acestea, BCE nu are mandat şi nici apetit să finanţeze nebuniile fiscale franceze. În opinia noastră, BCE ar sprijini Franţa doar dacă Parisul revine la politici mai sustenabile”, a spus el.

Anunţul plecării lui Lagarde a venit înaintea ultimei decizii de politică monetară a BCE şi a obişnuitei sale conferinţe de presă, aşteptate mai târziu joi, banca centrală fiind aşteptată să menţină ratele dobânzilor, deşi inflaţia în zona euro cu 21 de naţiuni a atins în septembrie cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Lagarde a primit ovaţii în picioare din partea Consiliului guvernator al băncii centrale joi. „A fost o sursă de mare mândrie să servesc această instituţie. Le mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit în această călătorie din ultimii şapte ani”, a declarat Lagarde, iar preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că aceasta a oferit o „conducere stabilă şi hotărâtă, ajutând la protejarea stabilităţii şi rezilienţei zonei euro”.

Lagarde, născută la Paris în 1956, a lucrat mai întâi ca avocat de rang înalt înainte de a se alătura guvernului francez, devenind în 2007 prima femeie ministru de finanţe al unei ţări din G7. A fost numită director general al Fondului Monetar Internaţional în 2011, prima femeie care a ocupat postul, înainte de a se alătura BCE, iar în 2024 a avut parte de o lovitură în conducerea băncii centrale, când un sondaj al personalului a dat un verdict puternic critic asupra mandatului său, sugerând că mulţi au simţit că petrece prea mult timp discutând subiecte fără legătură cu politica monetară. Lagarde este văzută drept un candidat de top pentru a deveni următorul preşedinte al Forumului Economic Mondial, potrivit Financial Times, iar în interviuri recente a minimalizat orice sugestie că intenţionează să candideze pentru preşedinţia Franţei. O sursă a declarat pentru Reuters că Lagarde a demisionat mai devreme pentru a avea mai multă libertate de a-şi exprima opiniile pe teme politice, ceea ce i-ar permite să îşi pună greutatea în sprijinul unui candidat la alegeri, CNBC neconfirmând independent raportul.