CNBC: Randamentele de 5% ale titlurilor de stat nu indică o criză fiscală în Statele Unite

Costurile de împrumut ale guvernului Statelor Unite au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii şi au generat îngrijorări cu privire la declanşarea unei crize fiscale din cauza datoriei în creştere, dar analiştii resping perspectiva unui colaps iminent, transmite CNBC.

Randamentul de referinţă al titlurilor de stat pe zece ani se situează în prezent ferm peste pragul de 5%, în timp ce costurile nete cu dobânzile ale guvernului sunt estimate la aproximativ 1,05 trilioane de dolari pentru primele 11 luni din anul fiscal 2026, notează publicaţia.

Experţii din domeniu exprimă îngrijorări în legătură cu un posibil ciclu vicios provocat de datoria în creştere şi de randamentele mai mari. „Adevărata ameninţare este spirala datoriei. Dacă dobânda generează datorie, iar datoria generează dobândă, în cele din urmă datoria va scăpa de sub control. O criză fiscală, odată de neconceput, este acum o posibilitate distinctă”, a declarat Maya MacGuineas, preşedintele Comitetului pentru un Buget Federal Responsabil, conform sursei citate.

Scenariul pesimist implică o reacţie în lanţ în care investitorii cer randamente mai mari pentru creditarea unui guvern puternic îndatorat, aceste dobânzi ridicate cresc nota de plată a Washingtonului, guvernul se împrumută suplimentar pentru achitarea obligaţiilor, iar investitorii solicită randamente şi mai mari în răspuns, informează CNBC.

Unii experţi de pe piaţa obligaţiunilor susţin că Statele Unite se află încă la distanţă de un punct de ruptură fiscală şi explică faptul că recenta creştere a randamentelor se bazează în egală măsură pe o economie surprinzător de rezilientă şi pe temerile privind datoria guvernamentală, relatează publicaţia americană.

„O apocalipsă fiscală nu este încă asupra noastră”, au spus Gennadiy Goldberg şi Molly Brooks, strategi în cadrul băncii TD Securities. Aceştia estimează cheltuielile cu dobânzile ale Statelor Unite la aproximativ 1,1 trilioane de dolari în anul fiscal 2026. Proiecţiile lor indică o creştere a costurilor de finanţare la 1,4 trilioane de dolari în 2027, 1,5 trilioane de dolari în 2028 şi 1,6 trilioane de dolari în anul 2029, în condiţiile menţinerii randamentelor la nivelurile actuale, menţionează sursa citată.

Un element de protecţie important rezultă din faptul că Washingtonul nu are obligaţia refinanţării imediate a întregii sale datorii la noile rate ridicate. Maturitatea medie ponderată a datoriei guvernamentale americane se situează la aproximativ 5,9 ani, iar costurile de împrumut cresc treptat pe măsură ce obligaţiunile existente ajung la scadenţă şi sunt emise noi datorii. Cuponul mediu pentru titlurile de stat, exclusiv bonurile de tezaur, se menţine la doar 3,1%, notează CNBC.

Rata medie a dobânzii pentru datoria Statelor Unite, situată la aproximativ 3,4%, rămâne inferioară ritmului de creştere a economiei în termeni nominali. Produsul Intern Brut nominal american a înregistrat un avans anualizat de 8,5% în al doilea trimestru, conform ultimelor estimări ale Biroului de Analiză Economică, factor care menţine datoria la un nivel gestionabil în ciuda deficitelor mari, informează publicaţia.

Matthew Reese, şeful strategiilor globale de obligaţiuni la L&G Asset Management, consideră exagerate temerile privind o criză fiscală iminentă a Statelor Unite. „Există îngrijorări valide că Statele Unite, alături de multe alte economii dezvoltate, vor suferi de pe urma buclei de feedback negativ cauzate de costurile mai mari ale randamentelor care le cresc povara fiscală pe măsură ce îşi refinanţează datoria şi îşi finanţează deficitul fiscal. Cu toate acestea, SUA îşi păstrează încă o mare parte din «privilegiul exorbitant» al dolarului american şi rolul său de cea mai lichidă şi încă înalt evaluată economie. Prin urmare, suntem la o oarecare distanţă de o criză fiscală”, a explicat Matthew Reese, şeful strategiilor globale de obligaţiuni la L&G Asset Management, potrivit sursei citate.

El a adăugat că un grad ridicat de îndatorare nu declanşează în mod necesar un colaps, oferind exemplul Japoniei, stat care a gestionat niveluri de datorie semnificativ mai mari în condiţiile unei creşteri nominale foarte reduse, notează CNBC.

Datoria federală deţinută de public va ajunge la aproximativ 101% din Produsul Intern Brut în anul fiscal 2026, conform estimărilor emise de Biroul de Buget al Congresului. Deşi această traiectorie îngrijorează investitorii, specialiştii băncii TD Securities resping probabilitatea unei crize fiscale iminente şi invocă factori suplimentari pentru creşterea randamentelor, precum preţurile ridicate la petrol, creşterea economică puternică, aşteptările pentru majorările de rate ale Rezervei Federale şi emisiunile de obligaţiuni corporative, transmite publicaţia americană.

Ian Lyngen, şeful strategiei pentru rate americane la BMO Capital Markets, consideră de asemenea rezilienţa economiei un factor esenţial în evoluţia titlurilor de stat. „Toate celelalte fiind egale, investitorii sunt mulţumiţi de performanţa subiacentă a economiei reale şi împărtăşesc anxietatea Rezervei Federale legată de inflaţie”, a afirmat Ian Lyngen, şeful strategiei pentru rate americane la BMO Capital Markets, conform sursei citate.

Specialistul de la BMO Capital Markets a adăugat că datele recente despre locurile de muncă confirmă rezilienţa pieţei muncii în faţa inflaţiei persistente şi a costurilor ridicate de împrumut. Creşterea randamentelor pe termen lung reflectă aşteptările investitorilor pentru o creştere economică solidă, informează CNBC.

Un sondaj realizat de compania BMO indică faptul că sectorul imobiliar va fi prima zonă afectată de creşterea ratelor reale, cu 42% dintre opţiuni. Acesta este urmat de piaţa bursieră cu 26%, creditele corporative cu 21% şi piaţa muncii cu doar 1%, relatează sursa citată.