English
Companiile care investesc în real estate-ul din ţara noastră au nevoie urgent de legislaţia aferentă care să le permită atât dezvoltarea activităţii, cât şi dezvoltarea acestui segment al pieţei de capital din ţara noastră, au afirmat ieri participanţii la conferinţa „REIT-urile - cheia finanţării inteligente a României”, organizată de ziarul BURSA.
Reprezentanţii autorităţilor au precizat că proiectul de lege privind REIT-urile, blocat de peste un an la Camera Deputaţilor după ce a trecut de Senat, aşteaptă punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere ce, de fapt, va fi întocmit de Ministerul Finanţelor, care nu ştie ce impact bugetar ar avea o scutire de impozitul pe profit a respectivelor companii.
György Attila, subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus: „Acest proiect de lege e amplu şi nu vizează doar partea de fiscalitate. Înţeleg că interesul cel mai mare e pe componenta de fiscalitate propusă în cadrul proiectului, respectiv o extindere a categoriilor neimpozabile ce trebuie luate în calcul la impozitul pe profit. În ultima perioadă, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor e destul de rezervat privind excepţiile şi derogările în legislaţia fiscală, mai ales că prin PNRR ne-am asumat că revizuim legislaţia fiscală în sensul eliminării excepţiilor, iar anul trecut, prin pachetele fiscale aprobate, am urmărit acest lucru. Din acest punct de vedere, avem reticenţă în a accepta derogări şi excepţii de la plata impozitului pe profit, dar în cursul dezbaterilor parlamentare se poate ajunge la o soluţie fiscală”.
În schimb, Claudiu Năsui, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor, a spus: „Înţeleg optica Ministerului Finanţelor de a analiza riguros orice are impact bugetar, însă, fără acest vehicul, impactul bugetar negativ s-ar putea să fie mai mare. Banii pierduţi prin blocarea activităţii economice pot depăşi veniturile teoretice din taxe; uneori este mai bine să iei un procent mai mic dintr-o «plăcintă» mult mai mare. Susţin aceste iniţiative, mai ales că REIT-urile permit evitarea dublei impozitări, element esenţial care face activitatea rentabilă, spre deosebire de un fond obişnuit”.
De aceeaşi părere este şi deputatul Mihai-Cătălin Botez, membru al aceleiaşi comisii parlamentare, care a adăugat: „Tot ce lipseşte în momentul ăsta este calculul clar al impactului bugetar. Nu există calculat acest impact şi cred că, dacă se lucrează un pic şi la acest detaliu şi se va veni cu acesta, proiectul va trece şi de Camera Deputaţilor”.
La rândul său, Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, a afirmat că proiectul de lege este aşteptat de participanţii la piaţa de capital şi a arătat: „Dacă vrei să investeşti ca cetăţean în piaţa imobiliară, la noi, trebuie să începi cu un apartament. REIT-ul îţi permite să investeşti în piaţa imobiliară cu 1.000 de euro, cu 500 de euro. Democratizarea pieţei imobiliare şi a real estate-ului trebuie privită şi din perspectiva aceasta: accesul cetăţeanului la piaţa imobiliară”.
Mihai Pătrulescu, Head of Investment Property CBRE România, a afirmat că REIT-urile asigură o stabilitate a pieţei şi o viziune pe termen lung, legată de preţuri şi evoluţie, şi a adăugat: „În acest moment, România, din punct de vedere al M&A real estate, este pe acelaşi palier cu Polonia, unde încercăm să atragem capital din străinătate, iar REIT-urile cu care lucrăm sunt cele din străinătate care vin să investească în România pentru randamentele bune. Şi asta cred că ar fi schimbarea cumva fundamentală pentru stabilizarea pieţei prin legislaţie”.
Dan Petrişor, CEO al Meta Estate Trust, s-a declarat dezamăgit de faptul că nu avem încă o legislaţie în acest domeniu şi a spus: „Înţeleg ideea din partea guvernanţei că trebuie să avem o analiză destul de clară a lucrurilor care poate sunt la risc sau pot genera pierderi din punct de vedere al fiscalităţii, înţeleg acest lucru, dar, pe de altă parte, el trebuie pus în balanţă cu ceea ce se poate câştiga din perspectiva atragerii de investiţii noi, atragerii de fonduri de investiţii care nu sunt prezente astăzi în România”.
Încercarea de a delimita normele privind REIT-urile de legislaţia aplicabilă fondurilor de investiţii alternative (FIA) reprezintă un punct pozitiv în ceea ce priveşte proiectul de lege din domeniu, dat fiind că legislaţia fondurilor de investiţii alternative din România este cea mai stringentă de la nivel european, a spus Olga Niţă, partener în cadrul departamentului de pieţe de capital al Filip&Company. Domnia sa a explicat: „În momentul în care s-a introdus noţiunea la nivel european şi, practic, orice vehicule investiţionale trebuiau să fie ori de tip OPCVM (Organisme de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), ori de tip FIA, legiuitorul european a dorit să reglementeze doar administratorii. În cazul nostru, fiind foarte preocupaţi de orice tip de investitor şi în special de cel de retail, pe lângă legislaţia specifică aplicabilă administratorilor, am adoptat şi o legislaţie foarte greoaie şi foarte restrictivă la nivelul fondurilor”.
La rândul său, Mihai Manole, Managing Partner, Tema Energy, a arătat că REIT-urile ar putea fi foarte utile în finanţarea dezvoltării unor centre de date şi în dezvoltarea pieţei, în accesul la capital.
„Acest aspect este foarte important, deoarece acum proiectele de data center sunt foarte greu finanţate, sunt greu bancabile. Avem clienţi locali care încearcă să dezvolte centre de date de capacităţi relevante, care reuşesc foarte greu să asigure finanţarea pe plan local”, a precizat Mihai Manole.
Despre toate aceste aspecte, dar şi despre cum pot finanţa REIT-urile şi alte domenii de activitate, cum ar fi, de exemplu, companiile agricole, puteţi să aflaţi mai multe din articolele dedicate conferinţei în paginile de astăzi şi mâine ale ziarului BURSA.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului