Societăţile de investiţii în imobiliare reprezintă un mod transparent de a avea expunere pe piaţă, iar lipsa legislaţiei aferente va duce la un impact bugetar negativ mai mare, a afirmat Claudiu Năsui, membru în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.
Claudiu Năsui a spus: „Sunt un fan al opţiunilor transparente de investiţii. REIT-urile reprezintă un mod transparent de a avea expunere pe piaţa imobiliară. În acest moment, ca investitor în România, opţiunile de expunere pe imobiliar sunt foarte limitate. Pe bursă există doar câţiva dezvoltatori, ceea ce implică un risc specific foarte mare legat de acel dezvoltator, sau poţi investi direct în imobiliare, ceea ce presupune costuri mari de gestiune şi administrare. Din acest punct de vedere, orice opţiune în plus este un lucru bun, mai ales una prin care nu «reinventăm roata», având în vedere că 85% din economiile statelor membre OECD folosesc deja acest vehicul. Este un instrument care probabil ar face foarte mult bine. Înţeleg optica Ministerului Finanţelor de a analiza riguros orice are impact bugetar, însă, fără acest vehicul, impactul bugetar negativ s-ar putea să fie mai mare. Banii pierduţi prin blocarea activităţii economice pot depăşi veniturile teoretice din taxe; uneori este mai bine să iei un procent mai mic dintr-o «plăcintă» mult mai mare. Susţin aceste iniţiative, mai ales că REIT-urile permit evitarea dublei impozitări, element esenţial care face activitatea rentabilă, spre deosebire de un fond obişnuit. Totuşi, consider că momentul ales pentru introducerea REIT-urilor nu este cel mai fericit, deoarece atenţia publică este îndreptată spre preţul petrolului şi riscul unei recesiuni globale. Dacă economia globală nu a trecut încă prin acea recesiune necesară pentru a filtra investiţiile greşite, s-ar putea ca preţul petrolului să fie «acul care sparge bula», ducând la o prăbuşire a tuturor pieţelor, în special a activelor pe termen lung, cum sunt imobiliarele. Prima reacţie a băncilor centrale ar putea fi tăierea dobânzilor, dar, dacă persistă pericolul inflaţionist, le-ar putea creşte, ceea ce ar declanşa criza. În acest context, investitorii tind să prefere lichiditatea (cash-ul)”.
El a precizat că, dincolo de momentul ales în ceea ce priveşte procesul legislativ, capacitatea individuală a unui parlamentar de a mişca lucrurile este mică, decizia reală aparţinând liderilor partidelor mari, dar a declarat că va avea aceeaşi abordare favorabilă asupra REIT-urilor şi că, dacă ar depinde doar de domnia sa, proiectul ar deveni lege.
Claudiu Năsui s-a referit şi la o eventuală implicare a Pilonului II de pensii în finanţarea acestui domeniu de activitate. Domnul Năsui a precizat:
„Există o problemă la nivelul Pilonului II. Legislaţia actuală impune clauze de variaţie similară între toate fondurile. Dacă unul face o investiţie, trebuie să o facă toate, altfel unii riscă să fie în dezechilibru («offside»). Este o legislaţie ultraprudentă (risk-averse) şi «cartelizantă», care obligă la o coordonare excesivă: dacă se face o greşeală, trebuie făcută de toţi împreună”.

















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2026, 01:07)
Având în vedere că 42 de țări (OECD) care au adoptat legislația REIT reprezintă 85% din PIB la nivel GLOBAL... cam au dreptate. :)))