
Anul 2026 anunţă o schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte implicaţiile datoriei publice pentru capacitatea de creştere a economiei ţării noastre.
Această schimbare nu este determinată de simpla depăşire a unui prag de îndatorare, ci de ritmurile de creştere profund divergente ale datoriei publice şi Produsului Intern Brut.
După o creştere explozivă de aproape 25 de ori faţă de 2005, datoria publică a depăşit pragul de 60% din PIB, conform metodologiei europene, iar garanţiile de stat împing datoria reală şi mai sus, dincolo de 65% din PIB. În aceeaşi perioadă, PIB-ul nominal a crescut de circa 6,5 ori (vezi graficul 1).

Garanţiile de stat reprezintă datorii contingente, care prezintă un risc major de transformare în datorii cât se poate de reale, mai ales pe fondul intrării economiei în recesiune. Atunci când firmele sau instituţiile care au primit aceste garanţii nu-şi mai pot onora obligaţiile, mai ales pe fondul recesiunii, garanţiile se transformă automat în datorie reală, majorând şi mai mult povara asupra bugetului de stat. Această dinamică este cu atât mai periculoasă cu cât apare într-un moment în care spaţiul fiscal este deja extrem de limitat.
Care sunt implicaţiile acestei dinamici nesustenabile a datoriei publice şi ce perspective de dezvoltare mai are ţara noastră?
Decalajul extrem de mare între acumularea datoriilor şi creşterea economică reală arată o problemă structurală: guvernul a împrumutat mult peste capacitatea economiei de a genera veniturile necesare pentru a susţine aceste datorii. Mai mult, decalajul reflectă şi eficienţa extrem de redusă sau poate inexistentă a investiţiilor publice.
Analiştii instituţiilor financiare au început să sublinieze schimbarea de paradigmă, de la "convergenţă" la "redresare fiscală", iar Fitch Ratings a precizat, cu ocazia reconfirmării ratingului BBB- cu perspectivă negativă, că deteriorarea continuă a finanţelor publice din cauza deficitelor fiscale mari şi creşterea rapide a datoriei guvernamentale rămân principalele vulnerabilităţi.
Agenţiile de rating nu mai urmăresc doar nivelul absolut al datoriei, ci mai ales traiectoria acesteia şi capacitatea statului de a o susţine, o capacitate tot mai redusă pe fondul performanţei economice slabe.
Estimările de la Fitch arată o creştere economică sub 2% până în 2027, în condiţiile aşteptărilor privind continuarea procesului de consolidare fiscală, care va avea efecte negative asupra consumului populaţiei, pe fondul scăderii veniturilor disponibile reale.
În aceste condiţii, creşterea riscurilor de finanţare şi refinanţare contribuie direct la menţinerea unor dobânzi ridicate pe termen lung, care sunt de circa două ori mai mari decât în cazul Franţei sau Italiei, deşi acestea au ponderi ale datoriei în PIB de peste 120% (vezi graficul 2).

Mai mult, divergenţa dintre viteza de creştere a datoriei publice şi cea a PIB-ului reprezintă un puternic semnal de alarmă, care poate conduce la apariţia unor probleme semnificative din punctul de vedere al fluxurilor de capital. Această dinamică nesustenabilă afectează în mod direct încrederea investitorilor şi poziţionează ţara într-o categorie de risc mai ridicat, ceea ce influenţează deciziile de alocare a capitalului la nivel global.
Analiştii de la JP Morgan au avertizat recent că nivelul ridicat al dobânzilor corespunde unei ţări care nu are rating investiţional, ci unul speculativ, iar pierderea ratingului investiţional ar putea determina investitorii să-şi mute fondurile.
Pentru evaluarea presiunilor care ar putea conduce la ieşirea capitalurilor, trebuie ţinut seama şi de faptul că au loc schimbări majore şi pe pieţele financiare internaţionale.
Potrivit unui raport recent al OMFIF (Official Monetary and Financial Institutions Forum), vechiul model de analiză a pieţelor emergente, bazat exclusiv pe cicluri economice şi diferenţele între randamentele titlurilor de stat, a devenit insuficient. În 2026, factorii geopolitici şi autonomia instituţională se aliniază ca importanţă cu factorii fundamentali macroeconomici.
Investitorii nu mai tratează pieţele emergente ca pe o clasă de active omogenă, ci fac o diferenţiere tot mai clară între ţări în funcţie de capacitatea acestora de a face faţă unui mediu global fragmentat.
Deşi la nivel global există un interes ridicat pentru obligaţiunile pieţelor emergente, acesta este concentrat pe ţări care prezintă programe credibile de reformă.
România riscă să fie exclusă de la aceste fluxuri de capital dacă nu demonstrează un angajament ferm de consolidare fiscală. Aşa cum subliniază şi analizele amintite, costul împrumutului pentru România este deja disproporţionat de mare comparativ cu nivelul datoriei şi arată tocmai lipsa de încredere a investitorilor.
Dacă dinamica actuală a datoriei publice continuă, România riscă retrogradarea în categoria speculativă ("junk"), iar un astfel de eveniment ar declanşa vânzări masive din partea fondurilor de investiţii, care trebuie să deţină doar titluri cu rating investiţional. Astfel, ieşirile bruşte şi masive de capital vor determina o nouă creştere a costurilor de finanţare.
Pe fondul adâncirii "deficitelor gemene", deficitul bugetar şi de cont curent, o creştere a dobânzilor ar putea să nu fie suficientă pentru a opri intrarea leului într-un ciclu de depreciere.
Deoarece o ţară cu nevoi mari de finanţare trebuie să atragă capital străin pentru a-şi acoperi deficitul, o scădere a încrederii investitorilor poate pune presiune asupra cursului de schimb, iar deprecierea monedei va face şi mai dificilă plata datoriei externe în valută şi poate declanşa un cerc vicios.
Cu alte cuvinte, divergenţa masivă dintre creşterea datoriei publice şi cea a PIB-ului va crea probleme serioase pentru România în ceea ce priveşte fluxurile de capital, mai ales în noul context global, caracterizat de fragmentare, creşterea aversiunii faţă de risc şi diferenţierea între pieţele emergente.
Pentru a evita o criză a fluxurilor de capital, România nu mai poate amâna ajustările fiscale necesare. Credibilitatea politicii fiscale şi angajamentul ferm de a stabiliza şi reduce datoria publică sunt singurele mijloace prin care ţara noastră poate rămâne atractivă pentru investitorii internaţionali şi poate evita costuri de finanţare prohibitive, care ar compromite şi mai mult perspectivele de dezvoltare pe termen lung.
Noile condiţii fac absolut necesară schimbarea priorităţii obiectivelor guvernamentale, de la dezvoltarea prin investiţii publice, a căror eficienţă se află oricum sub un mare semn de întrebare, după cum arată divergenţa dintre datorie şi PIB, la consolidarea fiscală, o consolidare care va fi însoţită de costuri sociale semnificative şi un potenţial ridicat pentru instabilitatea politică.
În concluzie, România se confruntă cu cea mai gravă criză a datoriei publice din ultimele trei decenii şi jumătate, iar creşterea explozivă a împrumuturilor, coroborată cu recesiunea tehnică şi cu transformarea datoriilor contingente în datorii reale creează o combinaţie toxică pentru perspectivele de dezvoltare a ţării.
Următorii ani vor fi definiţi nu de dezvoltare şi convergenţă reală cu Europa, ci de eforturi susţinute de consolidare fiscală, de costuri sociale semnificative şi de o dependenţă tot mai mare de fondurile europene.
Această dependenţă creează şi o vulnerabilitate majoră, reprezentată de capacitatea de absorbţie scăzută, pe fondul întârzierilor administrative care continuă să blocheze investiţiile.
Singura şansă pentru o redresare reală rămâne menţinerea disciplinei fiscale dincolo de ciclurile electorale şi utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii care să crească potenţialul economic pe termen lung.
Dacă aceste condiţii nu vor fi îndeplinite, riscul pierderii gradului investiţional şi intrarea într-un ciclu vicios al îndatorării tot mai scumpe devine foarte real şi poate compromite şansele de dezvoltare ale României pentru o întreagă generaţie.

















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 07:35)
Adevărul e că ne-am pierdut capul cu niște politicieni fără școală și în plus iresponsabili ( pentru că n-au școală dar se iluzioneaza că au !!!)
La fel ca politicienii și noi cetățenii ne-am pierdut busola bunului simț și responsabilității! Deși salariile au crescut mult nu cunosc pe cineva mulțumit și observ, mai ales la bugetari, o nemulțumire generalizată! Noul trend ,mașină nouă și vreo 3-4 concedii peste hotare băgate generos în imagini pe Facebook " pohta ce pohtesc " o să ne iasă pe gât!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 12:55)
Creşterea accelerată a datoriei publice,
se datoreaza exclusiv pro-europenilor/pro-razboinici ,
PSD-PNL-USR-UDMR,si accelerata de "salvatorii" tarii Nicusor-Bolojan.
1.2. pt 1.1 esti bolnav (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 13:43)
bai saracie ,du-te ma la munca daca vrei un nivel de trai decent ,
PS pt 1 foarte corecte observatiile , asa este parada posetelor,
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 16:02)
Rapeni ceaușiști erau mândri cu datorie zero, economie zero. :
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de wes în data de 20.02.2026, 19:47)
Tu n-ai nici o economie. Leprele astea cresc datoria ca sa care banii in Ucraina. Tu o sugi!
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 21:57)
Oh, dar ce bărzăune civilizat de ceașcă. Pute a prost. :
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.02.2026, 08:29)
...
3. fără titlu
(mesaj trimis de z în data de 20.02.2026, 10:19)
Amuzant. Pibul e facut pe datorie, cresti PIBUL, datoria creste si mai tare.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 16:02)
Acum încearcă același raționament cu datorie zero. :
Folosește-ți memoria. :
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de wes în data de 20.02.2026, 19:49)
Datoria se cara in Ucraina, fraiere, Economia scade fara investitii.
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 21:58)
Ceaușilă, la datorie zero aveam economie zero din cauza securiștilor cretini ca tine.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 11:25)
Ar fi bine sa creasca PIB-ul.De acord cu primul.Vezi numarul bugetarilor cu vreo 15 ani in urma de aproximativ 800000 si acuma de aproximativ 1300000.Principalii vinovati sunt PNL si PSD.Ei au guvernat mai mult in aceasta perioada.Primarii,sa se uite prin hirtii,cati erau pe vremea lui ceausescu si sa vada cu cat au crescut salariatii lor acuma(la cei mai nesimtiti mai mult iar la cei mai corecti mai putin).Merita reduceri de personal.dar mai sunt si altii.
5. Deocamdată e bine
(mesaj trimis de Neamțul în data de 20.02.2026, 12:08)
Dacă situația era dramatică ieșeau oamenii pe stradă cu zecile de mii cum era în Bulgaria anul trecut,deci cuțitul nu a ajuns la os încă ,cred că asta se va întâmpla în max zece ani când va începe și la noi o robotizare brutală a muncii de birou și clasa de mijloc se va prăbuși în sărăcie și șomaj, în România nu există protecție socială deci va urma un dezastru social,dar pt asta trebuie max zece ani fiindcă peste 8 ani ies decrețeii la pensie și asta va estompa creșterea accentuată a șomajului,dar după zece ani va fi un dezastru social total , până atunci nu văd mare scofală, că mai protestează câteva mii de oameni ăsta în România este total irelevant pentru guvernanți
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 12:58)
La anul vom avea 1300 mld datorie, jumătate innvaluat.
Numai serviciul datorii ne va costa din 2027 , poate 2028 echivalentul a 15 mod.euro
Adică 3 la sută din pib și peste.
Visul unor dobanzi sub 1 la euro e dus demult.
Cum facem ?
Securitatea, mai schimbări omaneii...
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 13:01)
Vom ajunge sa dăm pe dobânzi, anual , cat era deficitul pe 2 -3 ,înainte creșterea economică marca Socol- Olguta- Ciuca- Ciolacu -Dragnea.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 13:02)
Plus , mai nou, marele ..stimulator Grindeanu
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 16:04)
Nu ne ajunge rezerva de aur (104 tone ) sa platim dobanda pe un an
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 16:04)
Cine a beneficiat de deobânzi sub 1% la euro?!? Visează, pare că e de ajuns pentru tine. :
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 17:05)
Mă refeream la faptul că , cu mulți ani în urmă statele (inclusiv Romania ) ajunseseră să se împrumute f ieftin în euro , USD, sau roni
Acea perioadă a trecut și nu va mai veni .
Unii de la noi au crezut că merge cu creștere econ prin creșterea de salarii (Socol și alții care au băgat în cap prostii la una că Olguța și alți politicieni)
Și dai și baga legea salarizării bugetarilor și lege a pensiilor car se știa că vor duce la ...deficit.
Și creșterea nu..aa părut. Aceasta sa dovedit falimentul acelei teorii ii pseudo economie
Dar datoriile cresc ... și dobânzi mici nema
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 20:21)
-Ce s-a intimplat in 2024-25 a aratat clar ca modelul economic actual este epuizat.Ce face acum Bolojan este frectie la picior de lemn,Am avut deficite bugetare imense cu crestere economica nesemnificativa.Introducerea impozitarii progresive si reforma administratiei sint singurele solutii actuale.Romania este intr-o postura proasta, gresit pozitionata prntru a infrunta vremurile viitoare.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2026, 20:32)
sa mai facem niste stadioane, tovarasi! si niste aeroporturi inchise. toate pe credit
7.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 20.02.2026, 21:10)
...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2026, 15:43)
Este evident ca "pro-europenii" PSD-PNL-USR-UDMR-minoritati ne-au dus spre faliment. Eu cred ca intentionat, deoarece tendintele sunt clare de ceva timp - dinainte de pandemie - si numai cei care nu vor sa le observe nu le observa.
Solutii nu prea mai sunt, deoarece nu mai avem capitaluri de orice fel disponibile si concurenta internationala este foarte mare.
Dar este remarcabil cu acesti ticalosi si votantii lor sunt tot mai obraznici si agresivi si de la propaganda si conspiratii de tipul "vin rusii", au ajuns sa ne explice ca inainte de '89 nu aveam economie, dar acum avem, deoarece traim pe datorie.