Delta Dunării - experienţa care începe în oraş şi continuă pe apă

Tulcea este oraşul celor zece etnii, cu nouă porturi populare, cu opt limbi vorbite, aşezat pe şapte coline, cu şase lăcaşe de cult diferite, pentru cinci religii, patru epoci arhitecturale, trei gări, două palate şi un călător fermecat; Tu şi Tulcea. Cu aceste cuvinte îşi încheie, de regulă, ghidul Adrian Dan, de la Urbea Dunării, incursiunea prin istoria şi poveştile oraşului, la finalul turului ghidat ”Tulcea Walking Tour”, parte a unui proiect amplu care vizează transformarea oraşului dintr-un punct de tranzit către Delta Dunării într-o destinaţie turistică în sine.

Patrimoniul multicultural, gastronomia locală, evenimentele şi experienţele autentice se află în centrul strategiei Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD) Municipiului Tulcea, care urmăreşte să atragă turişti pe tot parcursul anului, să îi determine să îşi prelungească şederea în oraş şi să pornească de aici către Delta Dunării.

”Strategia noastră este foarte clară. În primii trei ani construim povestea oraşului, brandul turistic, parteneriatul public-privat, construim percepţia de oraş turistic atât pentru tulceni, cât şi pentru turişti. Construcţia brandului se încheie în acest an, urmând ca, de anul viitor, să ne mutăm focusul mai mult pe promovarea destinaţiei”, a spus Alexandru Filip, managerul OMD Tulcea, în cadrul infotripului ”TU redescoperi Tulcea”, organizat recent de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) şi OMD Tulcea.

Alex, cum îi spun toţi cei care îl cunosc, este convins că Tulcea are toate ingredientele necesare pentru a se impune ca un oraş turistic în adevăratul sens al cuvântului. ”Are muzee, evenimente, spaţii publice, hoteluri, restaurante şi turişti. Cred că tulcenii ar trebui să creadă mai mult în oraşul lor, în ideea de a-l dezvolta ca o destinaţie turistică. Noi lucrăm în direcţia aceasta deoarece, pentru ca un oraş să fie cu adevărat o destinaţie turistică, localnicii trebuie să conştientizeze acest lucru”, a spus managerul OMD Tulcea.

Unul dintre aceste demersuri este chiar proiectul „Tulcea Walking Tour”, destinat turiştilor, dar şi localnicilor, care a atras deja o comunitate tot mai interesată de poveştile oraşului, numărând peste 500 de participanţi anul trecut. În acest an, turul merge mai departe şi propune un program mai variat. Pe lângă traseul general ”Tulcea în două ore”, sunt explorate cartierele istorice ale oraşului - cel turcesc şi cel lipovenesc (rusesc) - iar, în premieră, este inclus şi vechiul cartier grecesc.

Premiul „Destinaţia anului 2025”, câştigat de Delta Dunării anul trecut, a avut o importanţă deosebită pentru oraş. ”Îmi aduc aminte foarte bine momentul când am primit titlul şi primele zile după anunţ. Am fost în prime time la aproape toate televiziunile naţionale. A fost o expunere de milioane. Sunt convins că o parte importantă dintre turişti au venit datorită premiului”, spune Alexandru Filip.

• Acvariul, muzeele şi locul în care Tulcea se deschide către Dunăre

Cu o istorie de peste două milenii, oraşul s-a dezvoltat la confluenţa unor importante rute comerciale şi culturale, reunind, de-a lungul timpului, comunităţi de români, greci, turci, lipoveni, armeni, evrei şi bulgari. Moştenirea multiculturală a Tulcei se regăseşte în arhitectura sa, în lăcaşurile de cult ale diferitelor confesiuni, în gastronomia locală şi în poveştile cartierelor istorice.

Oraşul găzduieşte instituţii culturale importante, precum Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, şi oferă privelişti spectaculoase asupra Dunării de pe faleza recent modernizată, unul dintre cele mai atractive spaţii de promenadă ale oraşului.

Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării - sau ”Acvariul din Tulcea”, cum este cunoscut în limbajul curent - prezintă vizitatorilor istoricul formării Deltei Dunării, etapele de locuire a ţinutului deltaic, bogăţia florei şi faunei locale, precum şi ocupaţiile tradiţionale ale comunităţilor din zonă. Structurat pe trei niveluri, muzeul îmbină expoziţii tematice, diorame, panouri informative şi colecţii reprezentative pentru ecosistemele acvatice şi terestre ale regiunii într-o experienţă audiovizuală captivantă. Principala atracţie este acvariul de la demisol, unde pot fi admirate numeroase specii de peşti din Dunăre, Delta Dunării şi Marea Neagră, alături de exemplare exotice specifice recifelor tropicale, care oferă o perspectivă complexă asupra biodiversităţii acvatice.

Printre cele mai admirate exemplare se numără sturionii, peşti emblematici ai Dunării şi ai Mării Negre, apreciaţi atât pentru dimensiunile lor impresionante, cât şi pentru vechimea lor evolutivă.

Muzeul de Artă Tulcea este unul dintre cele mai importante obiective culturale ale Dobrogei şi funcţionează într-o clădire istorică cunoscută drept ”Conacul Paşei”, construită între anii 1863 şi 1865, în perioada administraţiei otomane. Printre cele mai importante colecţii care pot fi vizitate se numără Colecţia de Pictură, Colecţia de Icoane, Colecţia de Artă Orientală şi Colecţia de Grafică.

”Avem cea mai mare colecţie de lucrări Victor Brauner din ţară”, spune ghidul Adrian Dan. Colecţia muzeului este însă mult mai amplă, reunind opere ale unor artişti reprezentativi pentru pictura românească, printre care Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Camil Ressu şi Corneliu Baba.

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară este găzduit în clădirea fostului sediu al Agenţiei Tulcea a Băncii Naţionale a României, edificiu realizat în stil neoromânesc şi reprezentativ pentru arhitectura inspirată de şcoala întemeiată de marele arhitect român Ion Mincu. Colecţiile muzeului reunesc obiecte de artă populară, costume tradiţionale şi materiale documentare ce evidenţiază moştenirea multiculturală şi tradiţiile Dobrogei.

Tulcea îşi completează oferta turistică prin obiective precum Casa Avramide, monument istoric şi centru cultural, Moscheea Azizyie, important reper al comunităţii musulmane din Dobrogea, Catedrala Sfântul Nicolae şi Monumentul Independenţei, de unde se deschide o panoramă spectaculoasă asupra oraşului şi a Deltei Dunării.

Faleza „Ivan Patzaichin” este principalul loc de promenadă al municipiului Tulcea şi punctul în care oraşul se deschide către Dunăre. Situată în zona portului, la porţile Deltei Dunării, aceasta oferă privelişti spectaculoase asupra fluviului şi reprezintă principalul punct de plecare pentru excursiile către canalele deltei. Restaurantele şi terasele de pe mal, inclusiv cele cu specific pescăresc şi vinuri locale, alături de spaţiile de relaxare, o transformă într-un loc apreciat atât de localnici, cât şi de turişti. Modernizată recent, faleza a devenit una dintre cele mai atractive zone de agrement şi promenadă din Tulcea.

Alexandru Filip le recomandă celor care nu au mai fost niciodată în deltă să înceapă prin explorarea oraşului. ”Să se cazeze aici, să viziteze muzeele, bisericile şi casele istorice, să participe la evenimentele care au loc în oraş, iar de aici să plece în Deltă”, a spus managerul OMD Tulcea.

• ”Regina ecoturismului din Europa”

Autorităţile promovează un model de dezvoltare turistică sustenabilă, întrucât Delta Dunării este una dintre cele mai vulnerabile destinaţii turistice din România.

”Cred că Delta este produsul turistic cel mai sensibil din ţară; un ecosistem extraordinar, în aer şi în apă. Există o linie foarte fină între activitatea turistică şi protejarea mediului. Noi facem mari eforturi să încurajăm turismul lent, încercăm să susţinem turismul pe plăci (n.r. SUP - Stand Up Paddle), în canoe, cu bicicleta, excursiile în bărci, astfel încât să existe un timp generos pentru explorare. Comunicăm astfel de mesaje, dar evident că ţine şi de operatori, de cei care organizează excursiile”, spune Alexandru Filip.

Managerul OMD Tulcea consideră că mulţi dintre operatorii care aduc turişti în Deltă doresc să facă lucrurile pe repede înainte. ”Aici ar putea să se producă un dezechilibru, cum s-a întâmplat în anul 2021, când am observat ce înseamnă supraaglomerarea bărcilor. S-a simţit în primul rând asupra păsărilor - nu voiau zgomotul bărcilor şi agitaţia de pe canale, aşa că au migrat spre extremităţi, către zone unde nu aveai acces”, spune Filip.

Traseele din Delta Dunării dezvăluie frumuseţea unuia dintre cele mai spectaculoase ecosisteme din Europa, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Vizitatorii pot observa pelicani şi cormorani în habitatul lor natural, păsări care planează deasupra apei sau se adună în colonii, peşti care sar la suprafaţă, câmpuri de nuferi albi şi galbeni şi canale mărginite de perdele înalte de stuf. Pe măsură ce înaintează pe apă, descoperă peisaje care alternează între lacuri deschise şi căi înguste ascunse printre stufărişuri, într-un decor dominat de linişte şi de bogăţia vieţii sălbatice.

”Delta este unică, specială, nu are grad de comparaţie. Ivan Patzaichin descria delta drept «regina ecoturismului din Europa». Este un diamant al României”, afirmă Alex Filip. ”Pe lângă experienţa turismului lent pe plăci sau în canoe şi excursiile cu bărcile de agrement, turiştii pot să facă jeep-safari în pădurea Letea sau în pădurea Caraorman, să aibă o zi de relaxare la plajă, la Sulina sau Sfântu Gheorghe, ori pe vase de croazieră. Pot să ia prânzul la un punct local gastronomic. Au toate produsele turistice necesare ca să se bucure de deltă”.

• Mila 23 - locul în care povestea lui Ivan Patzaichin merge mai departe

Numele localităţii Mila 23, în care se ajunge numai pe apă, a devenit aproape sinonim cu cel al marelui campion la canoe Ivan Patzaichin. Pe locul casei părinţilor săi a fost construit Muzeul Ivan Patzaichin - Centrul de Inovare Comunitară, care nu este doar un muzeu dedicat sportivului, ci şi un centru pentru educaţie, cultură, cercetare şi dezvoltare locală.

”Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost şi un om cu o inimă excepţional de mare. Ce îşi dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor, comunităţii”, au spus reprezentanţii muzeului.

Complexul celebrează succesele marelui campion şi oferă un cadru pentru expunerea preocupărilor sale privind Delta, pentru încurajarea şi exprimarea culturii şi tradiţiilor lipovenilor din Mila 23 şi pentru punerea în valoare a biodiversităţii fragile a Deltei Dunării. Este este compus din trei corpuri distincte, fiecare având funcţionalităţi bine definite: observator-muzeu, centru de inovare comunitară, zona administrativă şi de rezidenţe.

Turnul-observator are o înălţime de 18 metri, este construit din materiale naturale şi îndeplineşte o dublă funcţie: de spaţiu memorial, ce înregistrează şi reflectă momentele-cheie din viaţa şi cariera lui Ivan, fiind totodată un punct de observaţie pentru admirarea naturii din împrejurimile Milei 23.

”Povestea lui Ivan Patzaichin se dezvăluie pe întreaga înălţime a turnului, construind un traseu ciclic, care porneşte din şi se întoarce în acelaşi punct cheie - Delta Dunării”, spun reprezentanţii complexului, ce găzduieşte unele dintre cele mai importante medalii şi distincţii ale sportivului, inclusiv celebra pagaie ruptă de la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

• Gastronomia - ingredient esenţial al experienţei din Delta Dunării

Gastronomia locală reprezintă unul dintre elementele definitorii ale experienţei turistice în Delta Dunării. Borşul de peşte, peştele gătit în diverse moduri şi mămăliga cu mujdei, preparate după reţete tradiţionale şi servite în gospodăriile localnicilor, reflectă specificul culinar al regiunii, experienţa fiind completată de vinurile locale, ce contribuie la conturarea identităţii gastronomice a zonei.

”Primul punct gastronomic local din ţară este «Tanti Lucica», de la Mila 23, care a fost ideea marelui Ivan. Este o poveste extraordinară pentru turismul tulcean şi deltaic, deoarece ai posibilitatea de a mânca tradiţional, autentic, în gospodăria unui om, totul într-un cadru legal”, spune Alexandru Filip.

Lucica Buhaev, rudă cu Ivan Patzaichin, dezvăluie din obiceiurile marelui sportiv. ”Pe Ivan, când venea acasă, încercam să-l primesc cu ce era mai bun. Pentru el, cel mai bun era un caras prăjit, mare cât un şoşon. Zicea: «Vreau şi eu un şoşon prăjit». Îi plăcea plăcinta de dovleac, dar de fapt nu toată plăcinta, ci caramelul care se scurgea din ea. Eu vă spun micile secrete ale lui Ivan. De aici a plecat ideea de punct de gastronomie locală”, ne-a spus ea.

Alexandru Filip afirmă că proiectul a pornit din Delta Dunării şi s-a extins, astfel încât astăzi sunt peste 500 de puncte gastronomice locale în toată ţara, dintre care 42 în judeţul Tulcea. Pe lângă punctele gastronomice cu specific pescăresc, în regiune au apărut şi unităţi cu influenţe greceşti şi italiene, iar autorităţile îşi doresc ca, pe viitor, oferta să fie completată şi de locaţii cu specific turcesc, în zona Babadag.

• Caii sălbatici de la Letea

Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România, este accesibilă exclusiv pe apă, iar, odată ajunşi la ţărm, turiştii îşi continuă de obicei excursia cu maşini de tip safari. Este recunoscută pentru caii sălbatici, urmaşi ai unor animale domestice abandonate, care cutreieră printre dunele de nisip şi grindurile fluviale presărate cu ochiuri de apă şi fâşii de pădure.

”Un cal domestic poate trăi între 25 şi 30 de ani, dar în sălbăticie caii trăiesc de obicei 15-20 de ani. Ultimii cai au fost lăsaţi liberi la începutul anilor "90, după desfiinţarea CAP-urilor.

Au trecut peste 30 de ani, aşa că niciun cal abandonat atunci nu mai trăieşte acum. Sunt toţi născuţi în sălbăticie”, spune şoferul uneia dintre maşini.

• O destinaţie pentru toate anotimpurile

Turismul în Tulcea şi în Delta Dunării nu se limitează la sezonul estival, destinaţia atrăgând vizitatori pe tot parcursul anului, în timp ce perioada de extrasezon este preferată în special de clienţii din sectorul corporativ.

”Creşte cererea pe segmentul corporate, deoarece Tulcea este un produs turistic excelent pentru această zonă - grupuri mari, companii care vin în special în extrasezon. Aprilie anul acesta a fost o lună fantastică în Tulcea, am avut multe grupuri mari şi sperăm să vedem lucrul acesta în septembrie, dar mai ales în octombrie, care este o lună excelentă pentru corporate. Poţi să mergi şi în deltă; păsări încă sunt, verdele este încă prezent în mare parte din lună, apare ceaţa; este o atmosferă mistică”, spune Alexandru Filip.

Managerul OMD Tulcea afirmă că anul trecut a existat o campanie de promovare a turismului în extrasezon, bazată pe o ofertă de tip ”două plus una”, astfel încât, pentru achitarea a două nopţi de cazare în Tulcea, turiştii primeau o noapte în plus.

”Anul acesta vom încerca să reluăm campania şi să alocăm mai multe resurse, tocmai ca să extindem cât mai mult sezonul”, punctează Alexandru Filip.

Totodată, hotelierii şi autorităţile vor să diversifice oferta turistică, punând accent pe servicii de wellness, organizarea de conferinţe şi evenimente de afaceri, precum şi pe atragerea turiştilor pentru mini-vacanţe în sezonul de toamnă. ”În această perioadă a anului, vremea la Tulcea este blândă; lunile octombrie-noiembrie sunt chiar bune”, afirmă Filip.

Turismul în deltă se poate practica şi iarna, întrucât nu toate canalele îngheaţă, mai spune managerul OMD Tulcea. ”Peisajul este splendid când se aşază zăpada pe stuf şi pe copaci; este ceva ce nu trăieşti în altă zonă din ţară. Pe de o parte, este şi viaţă, pentru că, aşa cum păsările din deltă migrează, şi păsările din Siberia, din Rusia, vin în deltă. Unele păsări rămân, în special pelicanii bătrâni, dacă iernile sunt mai blânde, dar vine raţa cu gâtul roşu, care este spectaculoasă. Se schimbă peisajul”, evocă Alexandru Filip imaginea Deltei Dunării în sezonul rece.