DIN ISTORIA DEVENIRII "SĂNĂTOASEI" NOASTRE ECONOMII"Sabina Product" - scheme piramidale, bănci, politică valutară, legislaţie comercială şi piaţă de capital

MIHAI ANTONESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 13 octombrie 2016

"Sabina Product" - scheme piramidale, bănci, politică valutară, legislaţie comercială şi piaţă de capital

În noaptea de joi, 12, spre vineri, 13 octombrie 1995, Sergiu Băhăian a fugit din ţară, trecând frontiera bulgară, într-un Citroën XM negru, însoţit de Laura Petrov şi Raluca Dumitru, lăsând în urmă un prejudiciu de 57 miliarde de lei, cam 5000 de păgubiţi, autorităţi perplexe şi dosarul unei subscripţii publice în curs de pritocire pe masa tinerei CNVM. Sabina Product avea să intre în administrarea unui judecător sindic, în repertoriul de rugăciune al escrocaţilor şi în istoria spumoasă a combinaţiilor frauduloase.

Băhăian a revenit, s-a predat, a fost condamnat, eliberat, a recidivat, a dat o seamă de ţepe mărunte şi a fost implicat într-o poveste stranie, cu patru morţi, pentru care a fost pedepsit cu 26 de ani de închisoare pe care îi execută într-un penitenciar de maximă securitate.

Destul de notabil pentru a fi inclus în Wikipedia de limbă engleză, cu biografia romanţată până la cote cinematografice, jeanvaljeanizat lacrimogen din când în când de tabloidele în pană de inspiraţie, Sergiu Băhăian merită reparaţia unei consemnări istoriceşte corecte, măcar pentru însemnătatea actelor sale pentru evoluţia capitalismului românesc şi pentru interacţiunea cu tinere instituţii ale democraţiei post-revoluţionare.

Cadrul bancar, hazardul, lăcomia şi legile proaste

Prin 1992-1993, Băhăian era un tânăr întreprinzător care adunase ceva cheag.

Se îndeletnicea cu mica producţie şi comerţul en detail. Sergiu făcea şi inscripţiona tricouri, lucra diverse accesorii vestimentare, mărţişoare, curele, borsete şi alte nimicuri la căutare, pe care le vindea la gheretele din Piaţa Romană, din câteva târguri şi complexe comerciale, pe litoral, în sezon, sau în relaţie directă cu comanditarii.

Băhăian nu era mulţumit, voia să-şi crească afacerea. Ambiţia îl chinuia, visa noaptea containere cu tricouri, basculante cu mărţişoare, platforme industriale care scoteau fum cu nemiluita pe coşurile combinatelor, fum care scria pe cerul albastru numele magnatului.

Băhăian a înfiinţat Sabina Product, un SRL cu capital social de 100.000 lei (de fapt cu capital vărsat de doar 40.000, restul fiind reprezentat de două maşini de cusut) şi a început să caute finanţare. A alergat pe la bănci şi s-a dumirit repede că n-are ce spera de la ele, că micul întreprinzător n-are cum conta pe creditul bancar. (Aici, lucrurile nu s-au prea schimbat, numai că atunci nu era ca acum, nu se inventase grăsanul în costum şi tutu de balerină care să scoată iluzii din baghetă, Hostiuc nu publica poveşti moralizatoare despre IMM-uri de succes, speranţele erau prompt sufocate... Bancherii te întrebau de la uşă dacă erai rudă cu Isărescu, cu Văcăroiu, cu Stolojan, cu Ghiba sau Temeşan, după care te luau de guler şi te aruncau în stradă, să te înveţi minte să mai faci mişto şi să întrebi dacă se creditează producţia).

Resemnat, Băhăian se pregătea să tragă pe uscat targa întreprinderii sale când, într-o zi, a apărut un avocat care, contra sumei de una sută dolari, i-a explicat ce înseamnă asociaţia în participaţie şi cum poate un SRL să folosească banii unor persoane fizice, împărţind profitul cu acestea.

Sergiu Băhăian a compus un text, a rugat un cunoscut să-l transpună într-o română cât de cât inteligibilă şi l-a publicat în paginile de mică publicitate din mai multe ziare. Anunţul spunea: "Firmă doreşte să împrumute, cu contract, sume de bani. Oferim dobândă 15% pe lună la lei, mărci şi dolari!".

Dobânda era fabuloasă. Neverosimilă în orice economie evoluată. Dar să nu uităm, toate astea se petreceau în România anului 1994. Oamenii erau obişnuiţi cu inflaţia galopantă, cu dobânzi la depozite de multe zeci şi sute la sută pe an la lei (fără să discearnă între dobânda efectivă şi coeficientul de compensare a inflaţiei), cu scumpiri majore la fiecare două-trei luni. Dobânda percepută la împrumuturile între particulari era de 10% pe lună la valută - dar se aplica la sume de 100 de dolari sau de mărci germane şi se perfecta pe o lună sau două. Sergiu trebuia să supraliciteze. Spera să strângă 10.000 de dolari în câteva luni. Ar fi avut de unde restitui sumele şi plăti dobânzile.

A strâns 100.000 în prima săptămână.

După o lună, intrase un milion în afacere.

Decorurile, figuraţia, prostia şi rolul lor în economia ţepei

Sabina Product s-a mutat în Bulevardul Preciziei nr. 1, la ultimul etaj, închiriind spaţiul de la Simar SA, una din fabricile de stat care trăgeau să moară şi îşi prelungeau agonia din chirii. Sabina a cumpărat 200 de maşini de cusut, a angajat 200 de lucrătoare, secţia zumzăia ca un stup. Nu s-a angajat însă niciun controlor de calitate, aşa că rar găseai un trening cu mânecile egale. Muncitoarele erau plătite la normă, nimeni nu era interesat de produs. Oricum nu exista desfacere.

Banii veneau din "contracte", din depuneri ale cetăţenilor care "creditau" societatea.

Contractul era genial! Un contract de asociere în participaţie cu dobândă garantată (care putea fi recapitalizată). Oamenii depuneau bani la casierie, valută, îşi frecau mâinile, nu se grăbeau să retragă, erau prea ocupaţi să-şi facă planuri cu câştigul gras.

Când tot vin bani, datoria întreprinzătorului, degrevat de grija încasărilor comerciale, este să-i cheltuie.

Sabina a înfiinţat o secţie de producţie publicitară, un studio de producţie audio-video (care n-au produs niciodată un leu!), o casă de modă. A finanţat Galele Tele7 ABC (sens în care a cumpărat o scenă mobilă, care a costat cam jumătate de milion de dolari), filmul lui Nae Caranfil "Asfalt Tango", albumul Loredanei Groza "Născută toamna", concertul Rod Stewart-Joe Cocker-Eros Ramazzotti (300.000, sponsor major, la egalitate cu Coca Cola România). Sabina se tot dezvolta...

Când au început să curgă cererile de restituire, nu s-a speriat nimeni. Depunerile erau din ce în ce mai mari.

Problemele au început în iunie 1995. Sabina nu putea onora cererile de retragere ale deponenţilor mari. 81 de oameni depuseseră peste 100.000.000 lei, la cursul de 2100 de lei - dolarul.

Băhăian s-a speriat. A ţinut şedinţă cu "board"-ul Sabinei - Laura Petrov, Raluca Dumitru, Sorin Lospa, Valentin Ionescu, Cristian Dumitrescu-Lăţea, Laura Constantinescu, Corina Băhăian. M-a angajat pe mine ca expert în imagine, să-i fac campania de presă, să mai câştige timp cât să facem un plan.

După ce am stabilizat imaginea publică şi am liniştit ameninţarea controalelor (Dragoş Rusu, comisar la Garda Financiară centrală, sau maiorul Ion Rizea, de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Economico-financiare erau "depunători" la Sabina, trataţi preferenţial, cred că din întâmplare), am început (noi, staff-ul) şedinţele de îmbârligare tLte B tLte cu creditorii.

A fost feeric! Personal, am dat piept cu 26 din cei 81 de "mari asociaţi"...

Intra un ins, de obicei gras, bine îmbrăcat, nervos, în biroul meu, se aşeza în faţa mea:

- "Escrocilor, daţi-mi banii!"

- "Te rog să nu mă faci pe mine escroc, nu mi-ai dat mie niciun ban, n-ai semnat nimic cu mine!"

- "Dar dumneata cine eşti?"

- "Sunt omul angajat să gestioneze criza în care a intrat firma, cu largul dumneavoastră concurs!"

- "Adică eşti plătit din banii mei!"

- "Se prea poate. Şi din banii dumitale. În orice caz, din banii depuşi de toţi chilipirgiii care au crezut că pot obţine un profit de 180% net pe an, la valută, fără să facă nimic şi fără riscuri!"

- "Păi mie să-mi daţi banii! Nu mă interesează ceilalţi!"

- "Ai făcut cerere?"

- "Nu. Să fac?"

- "Cum vrei."

Insul lua un formular al Sabinei şi începea să-l completeze, apăsat, cu pixul pe care scria "Always with you, Sabina! S.P. Inc. Wilmington Delaware USA" ("subsidiara" înfiinţată într-o cutie poştală din America).

Se oprea cam la jumătate...

- "Şi o să-mi primesc banii?"

-"Probabil că nu. Oricum, restituirea se face în 54 de zile bancare (concept inventat de Băhăian), până trec, sigur dăm faliment, mai ales dacă toată lumea face cerere de restituire!"

- "Îţi baţi joc de mine?!?"

- "Eu? Dumneata ai idee ce ai semnat? Un contract de asociere în participaţie între o societate comercială şi o persoană fizică. Adică, în teorie, participi la câştig şi la pierdere!"

- "Pot exista pierderi? Sergiu m-a asigurat că e imposibil!"

- "Fireşte că pot exista pierderi!"

- "Şi există?"

- "Cam da."

- "Mari?"

- "Sincer, nu ştiu, nimeni nu are o situaţie acurată, încerc să aflu".

- "Să am încredere în dumneata?"

- "Nu ştiu. Dumneata ai încredere în oameni pe care abia i-ai întâlnit? Când ai semnat contractul, cum de ai avut încredere?"

- "Păi, mi-au arătat maşinile de cusut, fabrica, studiourile, calculatoarele..."

- "Sunt toate în continuare aici. Crezi că valorează cât să acopere paguba?"

- "A mea, da. Toată, nu cred..."

- "Ştii că ai semnat un contract ilegal? Asocierea în participaţie nu poate garanta un câştig şi nici folosi termenul de «dobândă»".

- "Cum ilegal? Unde sunt banii? Sergiu să se ducă la puşcărie!"

- "Să se ducă, dar asta nu rezolvă problema dumitale, banii i-ai pierdut".

- "Nu putem să considerăm că e un contract de împrumut?"

- "Nu prea... Plus că, şi aşa, tot ilegal ar fi... E o lege din 1966, în vigoare, care limitează dobânda unui împrumut în care e parte o persoană fizică la 6% pe an".

- "Şi ce mă sfătuieşti să fac? Îţi dau o sută. O mie îţi dau. Îţi dau un sfert din bani, dacă-i recuperez!"

- "Nu te sfătuiesc nimic. Încerc să-ţi explic cum stai!"

- "Acuma îmi explici ?"

- "Acum ai întrebat!"

- "Bani sunt?"

- "Nu."

- "Şi de unde-i luaţi?"

- "Habar n-am!"

- "Nu puteţi să-i luaţi de la alţi fraieri şi să ni-i daţi nouă?"

- "Adică la fraierii vechi?"

- "Da. De la fraierii noi."

- "Păi voi sunteţi fraierii noi, ăia vechi şi-au luat banii".

- "De la noi?"

- "Cam da."

- "Şi ce facem acum?"

- "Asta încerc să-mi dau seama. Dacă mă lăsaţi. S-ar putea să tragem doar de timp... Dacă nu vrei, ieşim amândoi acum pe coridor, mata strigi «Hoţii! M-au escrocat!» Am pierdut banii cu toţii! Şi eu vin şi recunosc, întăresc cele spuse de matale".

- "Nu vreau!"

- "Bine. Atunci mai aşteaptă!"

Am câştigat timp. Prin august, Sergiu a împrumutat 150 de milioane de la Bankcoop. S-au dus într-o zi. Am întrebat-o pe Raluca Dumitru, responsabila de contracte:

- "Raluca, cât ne-ar ajunge un milliard?"

Raluca a fost dezarmantă:

- "Depinde cine-i primul!"...

- "Dar două?"

- "Depinde cine-i ai doilea..."

Într-adevăr, în lista făcută mult mai târziu, primii doi deponenţi figurau cu contribuţii la schemă de peste un miliard fiecare (circa 500.000 de dolari)... Vasile Apalaghiei (1,4) şi Stamatidis Evanghelos (1,3).

Unul din creditori, un fel de zaraf, Răsvan Ramiro Enescu, a adus un "finanţist" care să ajute la găsirea unei soluţii, i l-a prezentat lui Băhăian... Dan Octavian Hanea avea o firmă de contabilitate cam butaforică, în Bulevardul Unirii, Excosa, "Experts Comptables Associes", o societate elveţiană la origine, cică. Sergiu l-a plăcut pe Hanea. Dealtfel, Hanea nu era prost şi nici tocmai nepriceput.

Am început să lucrăm la un plan...

Cum era să se facă ditamai subscripţia publică

Trebuia neapărat să aflăm care e suma totală datorată conform contractelor. Nimeni nu ştia. Sergiu a angajat o firmă de IT, TehnoLogic, reprezentată de Sorin Andone, ca să introducă toate contractele într-un program şi să obţină un rezultat absolut acurat, precis.

Ideea lui Hanea era cam aşa: să transformăm Sabina Product într-un SA, să convocăm o mare adunare, probabil pe un stadion, şi să convingem cât mai mulţi din cei peste 5000 de deponenţi să-şi preschimbe contractele de asociere în participaţie cu dobândă garantată în acţiuni Sabina Product SA. Cei care nu puteau fi convinşi trebuiau plătiţi pe loc. Trebuiau bani. Nu se ştia exact câţi. În balanţa lunii august 1995 apăreau 9 miliarde de lei datoraţi asociaţilor-împrumutători. Toţi eram convinşi că suma era mai mare. Cu un miliard, cu două, cu trei - bani care nu se regăseau în contabilitate, dar care existau în contractele oamenilor.

Sergiu alerga pe la bănci. Noroc că nu erau multe...

Hanea a mers la CNVM, a început să construiască Sabina Invest şi să proiecteze o subscripţie publică, prima din istorie, pe un teren neexplorat.

Eu am început să discut ideea cu creditorii.

- "Cu ce ne alegem dacă vă sprijinim?"

- "Înlocuiţi contractele aberante, ilegale, pe care le-aţi semnat, cu nişte acţiuni valide. Apoi, aveţi transparenţă şi mijloace de control. Sabina are nişte active şi o reputaţie. Angajând un personal calificat şi onest, se poate obţine un profit, în timp. Se poate aduna ceva capital printr-o subscripţie. Nu se vor genera randamente de 180% pe an, dar o să recuperaţi din pierderi. În câţiva ani, poate o să şi câştigaţi ceva. Altă soluţie nu e!"

Ideea a fost agreată de cei mai mulţi. Cel puţin, dintre interlocutorii mei.

În seara zilei de 10 octombrie 1995, Sorin Andone i-a dat lui Sergiu Băhăian situaţia banilor. Nu era vorba de un miliard, două sau trei în plus, faţă de cele 9 din balanţă. Erau 57 de miliarde cu totul. Exclus să-i ia de oriunde! Exclus să facem o adunare pe un stadion. Ne-ar fi mâncat creditorii de vii.

Sorin Andone nu s-a speriat. Era un prestator, habar n-avea ce însemnau sumele alea. Nouă, celorlalţi, Sergiu nu ne-a spus.

Pe 11 octombrie, Sergiu a vândut un apartament, câteva maşini, nişte materiale textile, ce putea vinde repede şi fără să se observe la sediu. A strâns, cred, 100-150 de mii de dolari. A chemat toţi creditorii personali la firmă pe 13 octombrie.

În noaptea de 12 spre 13 a fugit.

Notă:

Dacă veţi consulta alte diverse surse, veţi constata că există neconcordanţe în cele relatate despre Sergiu Băhăian şi Sabina Product. Wikipedia, spre exemplu, afirmă că "Băhăian fled to Hungary together with three accomplices, but he was caught, extradited and sentenced to five years in jail in 1998". Sergiu Băhăian, Laura Petrov şi Raluca Dumitru (ambele partenere sexuale ale fugarului) au plecat prin Bulgaria şi au ajuns în Turcia. Realizând că va fi hăituit prin lume, temându-se de câţiva creditori mai interlopi şi realizând că dispune de mult prea puţini bani, Băhăian şi-a negociat predarea, se pare, oferind ceva reparaţii materiale unor funcţionari români cu sarcini de răspundere. S-a predat în decembrie 1995, între Crăciun şi Anul Nou, în acea perioada în care presa e letargică şi publicul cu ochii pe brad şi şorici, pe aeroportul din Budapesta, venind de la Istanbul. A fost întâmpinat de lucrători ai Poliţiei Române care l-au adus în patrie. I-a urmat de bună voie, nu a fost nevoie de demersuri internaţionale şi nu a existat nicio extrădare. Odată în ţară, Sergiu a fost încarcerat şi, prin urmare, apărat de cei care-l ameninţaseră. A fost cercetat pentru "bancrută frauduloasă" (prima speţă din România!), încadrare cam bizară, dacă ţinem seama că niciun leu din cei 57 de miliarde n-a trecut prin vreo bancă...

Am sesizat autorităţile în 14 octombrie 1995 cu privire la colapsul Sabinei şi la fuga lui Sergiu Băhăian. Am fost sfătuit să uit şi să nu insist, aşa că l-am vizitat pe Sorin Roşca Stănescu la redacţie. Ziarul "Ziua" a publicat în exclusivitate ştirea fugii în ediţia din 16 octombrie 1995.

Listele cu depunători au fost ridicate de poliţie din Bulevardul Preciziei, dimpreună cu alte documente, în 17 octombrie,şi păstrate secrete. Am luat copiile de la TehnoLogic şi le-am publicat integral, în serial, în Evenimentul Zilei. Povestea am prezentat-o Oanei Maiuga, la PRO TV, după "predarea" lui Băhăian, la începutul lunii ianuarie 1996. Confruntat de către acelaşi post cu Pavel Abraham, la acea vreme director al Direcţiei Cercetări Penale din cadrul IGPR, acesta a fost nevoit să admită că "varianta mea e cel puţin plauzibilă". Garantez că este mai mult decât atât. Este singura adevărată.

Altă notă:

În octombrie 1995, Sergiu a împrumutat de la Iacob Paraschiva, zisă Piri, domiciliată în strada Cezar Boliac, şefa cămătarilor ţigani ai epocii, suma de 500.000 $, fără acte, cu dobânda de 10% pe zi... Banii n-au fost înapoiaţi niciodată. Nu cred că Paraschiva Iacob mai trăieşte dar, dacă urmaşii ei iau cumva act de cele povestite în aceste rânduri, trebuie să ştie că, în teorie, socotind cei douăzecişiunu de ani, valoarea dobânzii, dobânda la dobândă şi penalităţile cămătăreşti, au de primit o sumă comparabilă cu bugetul de înarmare al Statelor Unite...

Opinia Cititorului ( 19 )

  1. Oameni ca Bahaian ma fac sa regret ca nu mai exista pedeapsa cu moartea. Si nu ma refer la inselaciuni, ci la amaratii omorati cu sange rece de el ca sa isi ascunda urmele...

    1. N-am fost acolo, n-am detalii, nici nu stiu pe careva care sa fi fost... Dar nu cred ca Bahaian are profilul sau anvergura criminala a unui caid. Nu stiu cine si cum i-a omorit pe oamenii aia... Raufacatorii se mai omoara intre ei... Habar n-am daca Sergiu Bahaia are de-a face cu asasinatele, daca au fost asasinate. Eu sint mai sceptic, nu cred ce zic instantele, ca am vazut multe, nici ce se spune la tv. Nu cred ca omul a fost pe Luna, nici ca Romania are economie, nici ce promite Firea, nici in doctoratele politicienilor, nici in conversia la curs istoric... Cred ca Baha e un escroc prost si pagubos a la BD, nu Hannibal Lecter... O fi!

    As dori sa subliniez urmatoarele aspecte: 1. S-au praduit 57 de miliarde, cca 30 milioane de dolari, fara ca cineva sa stie pe ce, sau citi bani erau de fapt... 9 mld, 11, 50... 2. Bahaian a devalizat 30 mil $ va sa fuga in final cu 150 de mii... 3. Statul n-a remarcat nimic, cum a functionat asocierea in participatie cu dobinda, in acte!!! 4. Daca gaura era mai mica, CNVM ar fi blagoslovit SA-ul si subscriptia si Sabina era si azi pe bursa... 5. 81 de oameni au dat peste 50000 USD crezind ca se poate obtine un randament de 180% pe an net, doar vazind niste masini de cusut. Printre ei, bancheri, profesori la ASE, politisti, inspectori fiscali, intelectuali, oameni de afaceri...

    1. Interesant articol, scris din postura de martor ocular. E bine sa nu uitam astfel de tepe !

      Si o observatie: scrieti aici ca "Hanea a mers la CNVM, a început să construiască Sabina Invest şi să proiecteze o subscripţie publică, prima din istorie" 

      Eu stiu de o subscriptie publica mai "rapida" !

      Dan Ioan Popp si Carmen Sandulescu de la Impact au încercat să constituie prima bancă privată din România după 1989. Cum B.N.R. nu le-a aprobat "schema" a apărut Serca S.A. Poveste frumoasă si asta, dar fără urmări tragice :-) 

      ... acuma, cea mai "groasa" listare din istoria Universului, si un pic haioasa, si nitel paradoxala, cu radacini in Codul Penal, Fratii Grimm si Asimov, cu tendinte de a combate logica si de a revolutiona matematica, e FP!

      ca "statul"nu a reactionat in vreun fel este simplu de inteles; CNVM abia se infiintase de un an, comisarii fusesera numiti politic iar functionarii angajati pe criterii nu foarte bine determinate caci nu erau oricum persoane cu experienta la acea vreme; BNR se lupta cu problemele cursului valutar, cu "gaura neagra" produsa de Dacia Felix si Credit Bank pe o piata interbancara prost construita iar reprezentatii sistemului represiv al statului (politie si justitie) erau procupati doar sa-si recupereze banii fara sa li se faca multa publicitate deoarece, ca si la CARITAS, GERALD, SAFI, FNI, multi politisti, procuraori, judecatori si ofiteri din "servicii" se aflau in primele randuri printre investitori

      Dar e interesant cum era sa se dezvirgineze CNVM...

    Cum sa nu iti placa romanica?

    interesant material; un martor ocular ne relateaza, cu verva, evenimente de acum 21 de ani. Sergiu Bahaian si Sabina Product au atras atentia opiniei publice destul de putin (in acea vreme erau tot timpul evenimente de amploare, asa ca alte scandaluri au preluat locul pe mansetele ziarelor); de fapt, mai toate fraudele care nu aveau cine stie ce conotatii politice erau acoperite de uitare destul de repede; ce ne spune aceasta poveste ? Ca lacomia este o motivatie foarte puternica pentru plasamente riscante si ca butaforia si tupeul au mai mult succes decat prezentarea corecta a perspectivelor unei investitii! interesanta si metoda de "damage control" si de "tragere de timp". din pacate, talentul risipit in astfel de manevre nu putea sa suplineasca lipsa de solutii (cand Baha folosea banii intrati in firma in mod discretionar si fara sa dea socoteala cuiva, gaura a devenit uriasa si nu avea cum sa fie acoperita). Cred ca Baha, spre deosebire de altii din aceeasi "bransa"precum Stoica, SOV sau Sima, nu si-a facut niciodata iluzii in ceea ce priveste vreo "scheme investitionala"deosebita prin care sa recupereze pierderile produse investitorilor, este doar greu de inteles cum de nu si-a dat seama mai repede de dezastru.

    1. La un moment dat, chiar nu mirosea bine treaba la Sabina. Erau sute de oameni pe holuri, nervosi. Bodyguarzii lui Dan Alistar, transpirati de la impins. Niste insi cu sabii, cred ca erau samurai... Mi-amintesc ca n-am ajuns acasa vreo trei zile, ma spalam ca pisica, la chiuveta, si aveam un sac cu tricouri pe care scria "Sabina"...

    Mulțumim pentru mărturie. Așa ceva trebuie să citească cineva, un tânăr ieșit de la școală, ca să înțeleagă ce a fost și ceea ce încă mai este România. Și de ce progresul este mult mai lent decât al altor țări din est. Din fericire, nu toată România este o Sabina. Dar fraude încă se mai pun la cale și azi.

     

    20.03.2015, Bursa (articolul a fost comandat în mai multe ziare naționale, în aceeași zi): 

    "Prima tranzacţie mondială în moneda Mcoin a fost parafată la Arad" 

     

    Am îndrăznit în rubrica de comentarii de atunci să sugerez redacției să cheme DIICOT-ul.

    1. Ar trebui totul consemnat. Oricum se va mistifica la greu, o sa vedem filme despre anii '90, ca 3-2-1, fictiune angajata cu pretentii de fresca fidela! Un amic bancher vrea sa-si publice memoriile si nu indrazneste. Poate-l conving. Poate punem cu totii umarul la scrierea de pravile si letopisete post decembriste...

      ca sa inteleaga ce este in Romania un tanar iesit de la scoala poate sa vorbeasca cu un om care si-a luat credit de 110 000 chf, pentru o garsoniera in Rahova, de la Credit Europe Bank IFN, in timpul lui Isarescu Guvernator la BNR. omul respectiv a achitat echivalentul a 40 000 CHF in 8 ani, dar creditul i-a scazut de la 110 000 chf la 92 000 chf. si tanarul mai poate sa inteleaga afland ca avocatii bancilor care lupta la CCR impotriva legii darii in plata sunt ana diculescu sova care intre altele a fost si avocata bechtel in romania si valeriu stoica, un fost presedinte PNL si ministru al Justitiei. asta e romania.

    cu privire la nota finala a articolului, despre Iacob Paraschiva : banii plasati (si pierduti) de catre persoane potential periculoase, din lumea interopa sau cu puternice conexiuni in politica, administratie si/sau "servicii" constituie o presiune mult mai puternica asupra celor care i-au cheltuit si se tem de o eventuala confruntare. Unor persoane de conducere de la SOV Invest le era mai mare frica de "bulibasa de la Cluj"care investise peste 50 000 de dolari decat de autoritatile statului; Cristian Sima a fugit din tara de frica dlui Dimofte si asociatilor acestuia si nu de teama repercursiunilor legale iar acestea sunt doar doua exemple

    1. ... a fugit de frica lui Chirila, sa nu-l bage in vreo balada d-aia de hippioti...

    Il angajez pe Leonardo si facem The Wolfware from Valachia. Prezentati cu asa profesionalitate si efervescenta ca nu ma opresc din RAs. V-am spus amestec de Haralambie Zinca, Agatha Christie, Caragiale si Alexandre Dumas...

    1. Sabina a fost o capodopera a spontanului... Am omis multe detalii de culoare, din lipsa de spatiu si din respect pentru profilul publicatiei. Poate vi le povestesc in privat. Sau la intilnirea cu Tarantino, Guy Ritchie si Kusturica...

      citit va rog prospectul si veti observa ca Franklin Templeton nu poate fi gasit in lista de prescurtari la fel cum nici autoritatea de supraveghere din Luxembourg. Nu mai vorbim de GOLDMAN SACHS INTERNATIONAL. Ce firma e asta care nu spune ce forma de societate e. Cand am aflat ca e UNLIMIMITED COMPANY imediat mi-a zburat gandul catre prietenii nostrii care folosesc sintagma FARA NUMAR :-)

      E ca "o societate deschisa", "nelimitat" pe mine ma linisteste, parca as privi cerul... La noi o sa abunde societatile deschise cu persoanele din conducere inchise...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro