Intenţia listării la BVB a companiilor de stat - motivul demiterii Guvernului Bolojan

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 mai

Intenţia listării la BVB a companiilor de stat - motivul demiterii Guvernului Bolojan

English Version

Mijlocul primăverii calendaristice a găsit economia românească într-o etapă de tranziţie între consolidarea fiscală începută la începutul anului şi o nouă fază de intervenţionism economic determinată de presiunile energetice, de nevoia accelerării investiţiilor strategice şi de reapariţia tensiunilor politice interne. Dacă primul trimestru al anului a fost dominat de încercarea Guvernului de a stabiliza deficitul bugetar şi de a limita efectele şocului petrolier provocat de conflictul din Orientul Mijlociu, luna aprilie a devenit perioada în care Executivul a fost obligat să gestioneze simultan presiunea inflaţiei, costurile ridicate ale energiei, nemulţumirile sociale şi deteriorarea climatului politic.

Scandalul politic intern a izbucnit în momentul în care vicepremierul Oana Gheorghiu a întocmit o listă exploratorie ce conţinea 22 de companii de stat care ar urma să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti. După acel moment, PSD a decis să îşi retragă miniştrii din Guvern, iar deputaţii şi parlamentarii social-democraţi au semnat şi iniţiat împreună cu partidele de opoziţie o moţiune de cenzură la adresa guvernului Bolojan. Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului în 29 aprilie şi a fost dezbătută şi adoptată în 5 mai, moment în care s-a consemnat căderea guvernului Bolojan şi declanşarea unei crize politice în care încă ne aflăm.

În plan economic, Guvernul a continuat să combine măsurile de protecţie socială cu intervenţii tot mai agresive în piaţa energiei şi cu accelerarea investiţiilor în infrastructură, energie şi securitate economică. Reducerea temporară a accizei la motorină, introducerea contribuţiei de solidaritate pentru companiile petroliere, reorganizarea rezervelor strategice ale statului, restructurarea pieţei energiei electrice şi extinderea atribuţiilor Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului au conturat o direcţie clară: revenirea statului ca actor economic activ într-un context geopolitic şi economic instabil.

Totodată, luna aprilie a adus primele semnale pozitive privind execuţia bugetară aferentă trimestrului I. Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar aferent primelor trei luni ale anului s-a redus la aproximativ 22 miliarde lei, echivalentul a 1% din PIB, comparativ cu peste 44 miliarde lei şi 2,3% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul a prezentat această evoluţie drept primul efect vizibil al măsurilor de consolidare fiscală adoptate începând cu a doua jumătate a anului 2025.

Pe acest trend pozitiv, agenţia Standard & Poor's a menţinut ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă, subliniind că economia traversează o perioadă de creştere moderată şi că succesul consolidării fiscale rămâne dependent de stabilitatea politică şi de continuarea reformelor structurale. Potrivit estimărilor agenţiei, economia României ar urma să avanseze cu numai 0,25% în 2026, urmând ca ritmul de creştere să accelereze gradual către o medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029. S&P a evidenţiat şi avantajul strategic al României privind dependenţa relativ redusă de importurile de energie, estimată la aproximativ 30%, una dintre cele mai scăzute ponderi din Uniunea Europeană.

În paralel, Banca Naţională a României a continuat să avertizeze asupra riscurilor inflaţioniste generate de energie, de combustibili şi de tensiunile geopolitice. BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei facilităţii de creditare la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%, semnalând că procesul de dezinflaţie va rămâne dificil într-un context dominat de volatilitatea pieţelor energetice şi de rigiditatea preţurilor din economie.

La finalul lunii aprilie, tabloul macroeconomic indica o economie aflată într-un echilibru fragil: investiţiile în energie şi infrastructură erau accelerate, statul îşi extindea mecanismele de intervenţie, populaţia vulnerabilă primea noi scheme de sprijin, însă toate acestea se desfăşurau într-un context caracterizat de inflaţie persistentă, costuri ridicate ale energiei, dependenţă de fonduri europene şi reapariţia instabilităţii politice.

Statul intervine agresiv pe piaţa carburanţilor şi extinde controlul asupra energiei

Prima mare direcţie a lunii aprilie a fost continuarea intervenţiei statului pe piaţa energetică. În condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continua să menţină preţurile petrolului la niveluri ridicate, Guvernul a decis extinderea mecanismelor de protecţie pentru economie şi populaţie. Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă a fost redusă temporar cu 30 de bani pe litru, respectiv de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri. Reducerea urma să fie aplicată pe întreaga perioadă a stării de criză declarate pe piaţa petrolului şi carburanţilor.

Impactul bugetar al măsurii a fost estimat la aproximativ 0,61 miliarde lei, iar Guvernul a justificat intervenţia prin necesitatea limitării efectelor în lanţ ale scumpirii carburanţilor asupra transporturilor, agriculturii, industriei alimentare şi inflaţiei.

În paralel, a fost introdusă contribuţia de solidaritate aplicabilă operatorilor care extrag şi comercializează ţiţei sau produse energetice rezultate din prelucrarea ţiţeiului extras din România. Contribuţia este activată atunci când preţul petrolului Brent depăşeşte pragul de 70 dolari/baril şi variază între 1,5% şi 9,9%, în funcţie de nivelul cotaţiilor internaţionale. Guvernul estimează că această taxă poate aduce venituri suplimentare între 70 milioane lei şi 650 milioane lei, în funcţie de evoluţia pieţei petroliere. Totodată, Executivul a introdus restricţii privind modificarea preţurilor la pompă: companiile care comercializează carburanţi către populaţie pot majora preţurile cel mult o singură dată pe zi, până la ora 12:00.

Din punct de vedere economic, aceste măsuri arată că Guvernul încearcă să împartă costurile şocului energetic între buget, companiile petroliere şi consumatori, fără a permite o liberalizare completă a preţurilor într-un moment în care inflaţia rămâne ridicată.

Tot în luna aprilie, Executivul a accelerat reorganizarea pieţei energiei electrice. Premierul Ilie Bolojan şi ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au prezentat un amplu plan privind eliminarea blocajelor speculative din reţelele electrice şi accelerarea investiţiilor strategice. Potrivit datelor prezentate de premier, România ajunsese să aibă avize tehnice de racordare pentru aproximativ 80.000 Megawaţi (MW), de aproape zece ori mai mult decât necesarul zilnic al economiei româneşti, estimat la aproximativ 9.000 MW. Mai puţin de 10% dintre aceste proiecte avansaseră efectiv către implementare, ceea ce demonstra existenţa unei pieţe speculative care blochează accesul investitorilor reali la reţelele electrice.

De aceea, Executivul a propus creşterea garanţiilor financiare pentru obţinerea accesului la reţea, după modelul aplicat în Spania. Cancelaria Prim-ministrului a susţinut fie introducerea unei garanţii fixe de 30 euro/kW instalat, fie o formulă mixtă care să combine 50% din tariful de racordare cu 20 euro/kW instalat. Totodată, Guvernul a propus ca garanţiile să fie depuse încă din faza solicitării accesului la reţea şi ca proiectele abandonate să piardă integral sumele constituite.

În paralel, Ministerul Energiei a anunţat că până la finalul anului 2027 România ar putea introduce în sistem aproximativ 5.800 MW noi capacităţi energetice, dintre care aproximativ 3.600 MW din surse regenerabile şi restul din centrale pe gaz. Numai până la finalul acestui an sunt estimate investiţii de aproximativ 2.000 MW în energie solară, 350 MW eolian şi circa 2.200 MW în centrale pe gaz, inclusiv proiectele Mintia, Iernut, Arad şi Constanţa.

Guvernul a mutat accentul şi către stocarea energiei electrice, considerată esenţială pentru reducerea volatilităţii preţurilor. Până la finalul anului 2026 ar urma să fie instalaţi aproximativ 1.500 MW capacităţi de stocare finanţate prin PNRR şi Fondul pentru Modernizare, iar alte două scheme de finanţare, în valoare totală de 300 milioane euro, sunt pregătite pentru dezvoltarea de parcuri de stocare stand-alone.

În plan strategic, Guvernul a reafirmat susţinerea pentru proiectele Tarniţa şi Frasin-Pângăraţi, precum şi pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, considerate esenţiale pentru stabilitatea sistemului energetic şi pentru securitatea energetică pe termen lung.

Guvernul extinde protecţia socială şi rolul economic al statului

Pe fondul inflaţiei ridicate şi al creşterii costurilor de trai, Guvernul a adoptat în aprilie şi un nou „Pachet de solidaritate”, destinat pensionarilor, familiilor vulnerabile şi copiilor cu dizabilităţi. Aproximativ 3,1 milioane de persoane şi familii urmau să beneficieze de aceste măsuri. Pentru pensionari, statul a introdus ajutoare financiare acordate în două tranşe, în lunile mai şi decembrie 2026. Aproximativ 2,9 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 lei urmau să primească sprijin diferenţiat:

-1.000 lei pentru pensii de până la 1.500 lei;

-800 lei pentru pensii între 1.501 şi 2.000 lei;

-600 lei pentru pensii între 2.001 şi 3.000 lei.

Totodată, venitul minim de incluziune pentru familiile vulnerabile a fost majorat de la o medie de 273 lei la aproximativ 340 lei/familie, iar stimulentul educaţional pentru copiii din familii defavorizate a fost dublat, de la 133 lei la 265 lei.

Pentru copiii cu handicap, prestaţiile sociale au fost majorate până la 548 lei pentru handicap grav şi 397 lei pentru handicap accentuat.

În acelaşi timp, Guvernul a continuat să extindă rolul economic al statului. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a fost reorganizată şi transformată în organ central de specialitate în subordinea Guvernului, cu atribuţii extinse privind administrarea activelor statului, inclusiv a bunurilor afectate de sancţiuni internaţionale şi a activelor aflate în insolvenţă sau executare silită.

Tot în aprilie, Executivul a aprobat Strategia Naţională a Rezervelor de Stat pentru perioada 2026-2030, document care urmăreşte consolidarea capacităţii de răspuns a statului în situaţii de criză energetică, alimentară, militară sau umanitară. Strategia prevede inclusiv constituirea unor stocuri de apă şi hrană pentru cel puţin 400.000 de persoane timp de şase luni şi dezvoltarea infrastructurii de depozitare pentru produse energetice şi materiale critice.

În agricultură, Guvernul a pregătit investiţii majore în infrastructura de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, printr-o finanţare BEI estimată la până la 800 milioane euro. Au fost identificate 69 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 16,5 miliarde lei, destinate creşterii rezilienţei agriculturii la schimbările climatice.

La finalul lunii aprilie, economia României intrase într-o nouă fază caracterizată simultan de consolidare fiscală fragilă, inflaţie persistentă, intervenţionism economic extins şi instabilitate politică. Guvernul încerca să stabilizeze preţurile energiei, să accelereze investiţiile strategice şi să protejeze categoriile vulnerabile, însă toate aceste obiective trebuiau finanţate într-un context de creştere economică modestă, costuri ridicate ale finanţării şi presiuni politice tot mai mari.

Execuţia bugetară şi finanţarea internă oferă Guvernului prime semnale pozitive

În pofida presiunilor economice, Guvernul a încercat să transmită investitorilor şi instituţiilor financiare externe semnale de stabilitate fiscală. Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar aferent primului trimestru a coborât la aproximativ 22 miliarde lei, echivalentul a 1% din PIB, comparativ cu peste 44 miliarde lei şi 2,3% din PIB în perioada similară din 2025.

Situaţia respectivă a fost reflectată şi de reconfirmarea de Agenţia de rating S&P Global Ratings, în data de 3 aprilie 2026, ratingului aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt, menţinând totodată perspectiva negativă. Decizia reconfirmă încadrarea României în categoria recomandată investiţiilor şi reflectă, potrivit agenţiei, continuarea eforturilor autorităţilor de consolidare fiscală, în contextul unor provocări economice interne şi externe.

Conform evaluării agenţiei, deficitul bugetar este estimat să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 şi la 5,5% din PIB în 2027, faţă de 7,7% în 2025, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală deja implementate. Totodată, investiţiile finanţate din fonduri europene continuă să reprezinte un factor important de susţinere a creşterii economice. Raportul evidenţiază faptul că economia României traversează o perioadă de creştere moderată, cu un avans estimat de 0,25% în 2026, urmând ca ritmul de creştere să se îmbunătăţească în perioada 2027-2029, până la o medie de aproximativ 2,5%. În acelaşi timp, agenţia subliniază existenţa unor riscuri, inclusiv cele legate de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale, presiunile inflaţioniste şi necesitatea continuării reformelor structurale, în special în domeniul colectării veniturilor bugetare. Analiza S&P evidenţiază, de asemenea, avantajele strategice ale României, cum ar fi dependenţa redusă de importurile de energie (aproximativ 30%), una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Acest factor oferă un grad de protecţie împotriva volatilităţii preţurilor la resurse cauzate de conflictele geopolitice internaţionale. Perspectiva negativă reflectă, în principal, riscurile asociate implementării măsurilor de consolidare fiscală şi evoluţiilor economice externe. Potrivit agenţiei, o eventuală îmbunătăţire a perspectivelor ar putea avea loc în condiţiile reducerii semnificative a deficitelor şi relansării creşterii economice.

Tot luna trecută, programul FIDELIS a continuat să reprezinte unul dintre principalele instrumente de finanţare internă ale statului. Noua ediţie din aprilie a oferit dobânzi de până la 7,60% pentru emisiunile în lei şi până la 6,40% pentru cele în euro. În primele trei luni ale anului 2026, populaţia a subscris peste 4,06 miliarde lei în titluri de stat FIDELIS, ceea ce arată că statul continuă să atragă economiile populaţiei într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate şi incertitudine economică.

BNR avertizează asupra inflaţiei şi a riscurilor externe

În paralel cu intervenţiile Executivului, Banca Naţională a României a continuat să transmită semnale de prudenţă privind evoluţia economiei şi a inflaţiei.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în luna aprilie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, menţinerea ratei facilităţii de creditare la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%. Totodată, banca centrală a menţinut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a arătat că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei.

BNR menţionează că rămân incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv. Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, ţara noastră se va confrunta cu incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În această conjunctură BNR notează că absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Scandalul listării companiilor de stat declanşează criza politică

Finalul lunii aprilie a fost dominat de deteriorarea rapidă a climatului politic. În 16 aprilie, Guvernul a aprobat raportul unui comitet interministerial condus de vicepremierul pentru reforma statului, Oana Gheorghiu, document ce conţinea lista companiilor de stat considerate eligibile pentru intrarea în procedura de listare la Bursa de Valori Bucureşti, decizie care a provocat reacţii extrem de dure din partea opoziţiei şi a sindicatelor din sectoarele energetice şi strategice.

Potrivit raportului au fost selectate 22 de companii, care au fost clasificate în şase categorii:

-Infrastructură critic: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA;

-Decizie strategic: MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO;

-Transformare pe model european: CNCIR;

-Redresare operaţională: CFR Călători, Metrorex, TAROM;

-Fuziune şi absorbţie:Telecomunicaţii CFR, Tipografică Filaret, CFR-SCLR Braşov;

-Ieşire ordonată din portofoliu: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR-ILRU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA.

Executivul a argumentat că listările sunt necesare pentru atragerea de capital, accelerarea investiţiilor şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative. PSD şi opoziţia politică au acuzat însă Guvernul că pregăteşte „privatizarea accelerată” a unor active strategice într-un moment de instabilitate geopolitică şi economică.

Conflictul politic s-a amplificat rapid. În 23 aprilie, miniştrii PSD au demisionat din guvernul Bolojan, interimatul acestor funcţii fiind preluat de miniştrii PNL, USR şi UDMR, iar în zilele următoare au demisionat şi secretarii de stat, inclusiv Secretarul General al Guvernului. În 28 aprilie, PSD şi partidele de opoziţie au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, acuzând Executivul de „vânzarea accelerată a activelor publice” şi de „subordonarea intereselor strategice ale statului pieţelor financiare”. Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului în 29 aprilie, într-un climat politic extrem de tensionat, marcat de proteste sindicale şi dispute privind listările companiilor de stat.

Criza politică s-a accentuat în 5 mai, când moţiunea de cenzură a fost adoptată, eveniment care a deschis o nouă perioadă de incertitudine într-un moment în care economia se confrunta deja cu presiuni externe şi cu dificultăţile consolidării fiscale. Moţiunea a trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 ”împotrivă”, 3 anulate. Executivul îşi pierde astfel sprijinul Parlamentului, însă rămâne interimar, cu atribuţii limitate, timp de 45 de zile. 431 de parlamentari au fost prezenţi în sală, din totalul de 464 şi au fost exprimate valabil 288 de voturi.

Căderea Guvernului a avut reacţie în cursul leu-euro, moneda naţională devalorizându-se imediat, în ciuda eforturilor băncii centrale de a menţine cursul sub 5 lei pentru un euro. În primele zile după adoptarea moţiunii, euro a ajuns la aproape 5,3 lei, după care s-a stabilizat pe piaţa interbancară în jurul valorii de 5,2 lei.

Opinia Cititorului ( 67 )

  1. Oricat l-am spoi pe Bolojean economia se scufunda incet dar sigur.

    La deficitul bugetar solutia trebuia sa vina de la reducerile cheltuielilor aparatului bugetar gras, sinecurilor, etc. si nu prin scoaterea la mezat a ceea ce a mai ramas de praduit.... 

    Desi listarea la bursa parea ok statul trebuie sa isi pastreze ce a mai ramas din activele strategice altfel se cheama tradarea intereselor Romaniei cumva....

    Bolojean nu cred ca o sa-si vanda casa si o sa doarma pe strada ptr ca familia iubeste florile si da toti banii pe ghivece. Se duce la ei frumos si le spune : Hooo!!! Opriti risipa !!! 

    1. Cu sau fara Bolojan, economia se scufunda atat timp cat ne plac produsele din import (masini, electrocasnice, alimentele etc), dar nu ne place munca (o lasam pe seama nepalezilor). Cand Renault alege sa produca Dacia in India si Turcia, in detrimentul Romaniei, inseamna ca avem o problema, ca suntem prosti si ca "nu ne valorificam tara". "Noroc" ca vor veni PSDul si AUR si o vor valorifica ei prin baronii locali si dacii liberi (vom produce noi masini in locul francezilor si vom sparge pietele cu ele).

      Declinul nu avea cum sa fie evitat asa ca nu are rost sa dam vina pe Bolojan pentru ceva ce oricum s-ar fi produs. 

      Pe Bolojan putem "da vina" pentru faptul ca a reusit totusi, in conditiile acestea (mostenirea unui deficit urias, a unor arierate uriase, tensiuni interne, camarile plina de sobolani, climat extern in deteriorare puternica, dobanzi mari etc) sa stabilizeze finantele tarii, sa reduca deficitele, sa restabileasca increderea in Romania si sa aprinda lumina in multe camari din Romania. 

      Il acuzam pe Bolojan ca nu a rezovat problema baronilor, sinecurilor, companiilor de stat si a tot ce inseamna cheltuileli de stat inutile (risipa), dar ne facem ca suntem prosti si ca nu vedem ca Bolojan a fost impiedicat de partidul baronilor sa faca toate acestea. Il acuzam pe Bolojan pentru nemernicia PSDului. Suntem prosti, ne plac sobolanii si ii dorim in continuare in camara de procedam asa? Daca suntem prosti si ne plac hotii, de ce ne mai plangem ca suntem furati? Nu noi am votat sobolanii si nu noi il criticam pe cel de la deratizare?  

      Revenind la subiectul de baza - Bolojan si situatia economica - problema trebuie pusa altfel pe tapet si anume: daca in situatia in care a preluat Bolojan guvernarea (deficite, dobanzi etc), peste care s-a suprapus contextul international si cu contre puternice din partea partenerului de guvernare (slinosii), altcineva ar fi putut sa faca mai mult decat Bolojan? 

      Daca altcineva nu ar fi putut sa faca mai mult, atunci Bolojan este cel mai bun si merita sa fie "spoit". 

      Daca altcineva ar fi putut sa faca mai mult, este asteptat sa preia guvernarea (dar, surpriza, nimeni altcineva nu doreste guvernarea nici acum dupa ce deficitele si dobanzile au fost reduse si finantele au fost stabilizate). Poate nu realizam inca asta, dar Bolojan ne-a salvat de la o cadere in cap si a facut asta in conditii interne si internationale complicate si cu contre puternice din partea "partenerilor".

      Putea cineva sa faca mai mult in aceasta situatie? Cine? Sa vina la guvernare ca il asteptam cu bratele deschise! Avem minte de psdisti - ne plagem, tipam, zbieram, dam jos, inainte de a stabili daca avem ceva mai bun care sa poata fi pus in loc. 

      Super prezentat

      De ce stabilizarea tarii se face doar prin saracirea populatiei? Bolojan e un om fara pic de empatie, material de dictator.

      Totul se ia de la populatie, de firme (mai ales straine) nu se atinge, nu vorbesc de drepturile privilegiatilor din Ro.

      Cimitirul e plin de oameni de neinlocuit. 

      Au gunoaiele PSD-iste si AUR-iste empatie. Nu-si gasesc SLUGILE, ei fiind alte SLUGI... si complicii la FURTISAGURI, ei fiind ultimii ANALFABETI si TROGLODITI. Ce-mi e cu ei, dar ce-mi e cu USR-istii... toti din fundul vaii (Fagaras, Vaslui, Tismana, etc)

      Este clar cand faci PIB pe baza de credite in scop de consum a clientelei politice, daca scazi cat de putin acel credit de consum ca-ti va merge mai rau.

      Ca la o familie, daca paltesti dincard de credit pe langa cardul de salariu iti merge mai bine o perioada nu, apoi daca scazi incepi sa te plangi ca ti-a scazut traiul care din start nu era real. 

      1. Care saracire? Arata concret saracirea aia, ca apoi sa iti arat eu, concret, ca nu exista saracire, ci numai lene, pomeni si inechitate. Saracirea o sa vina abia atunci cand vom intra in incapacitate de plata si incapacitatea o sa vina atunci cand "oamenii de neinlocuit" vor fi inlocuiti pentru ca in mintea prostimii "cimitirele sunt pline de oameni de neinlocuit".

      2. Cine sa plateasca datoriile noastre, daca partidul sobolanilor apara "drepturile privilegiatilor"? CCRul (condus de PSD) si PSDul (in mod direct) au blocat accesul la buzunarele privilegiatilor asa incat daca tara nu a putut scoate bani de acolo, ramane sa ii scoata din alta parte ca sa achite datoriile.  

      Situatia este simpla si clara - daca nu doresti sa scoti bani din buzunarele sobolanilor (si votezi PSDul), atunci ii vei scoate din buzunarul tau! Ce explicatie mai clara decat asta iti trebuie? 

      "Cimitirul e plin de oameni de neinlocuit" ca si "toti de la guvernare fura" sunt lozinci idioate ale unora incapabili sa aduca argumente serioase pentru a-si sustine opiniile. 

      Ce se putea face mai bine inr-adevar, taiat privilegii, chiar privilegii cum sunt, pensiile speciale, pensie speciala de la 45 de ani plus salariu la bugetari, bugetari 200000 cu 2 salarii de 8 ore fiecare, astea din start nu scadeau PIB ul ca sa nu-mi zici mie ca acestia isi cheltuie banii in RO, poate vacante in strainatate si aproape exclusiv produse din import.

      Deci taiat mai intai de la cei ce nu fac PIB, sau banuim ca nu fac PIB , bogatanii din abuzat sistemul care ori pun banii la banca ori bursa ori imobiliare blocate cu anii, ori cheltuie mai mult pe afara banii imbogatind alte tari.  

      Propagandist esti!

      Ce l-a oprit pe Bol. sa impoziteze firmele straine, as vrea sa stiu si eu?! 

      De ce tot ceea ce face e impotriva populatiei acestei tari?  

      Exemplu:  

      -TVA marit 

      -marire accize combustibili 

      -rovignete marite anul trecut, iar anul acesta se pare ca se mari din nou, defalcat pe norme de poluare, stiind ca populatia are masini majoritar Euro 4, deci iar oamenii de rand vor plati 

      -impozite auto si proprietati marite 

      -impozitare concedii crestere copii 

      -burse studenti "rezolvate" si ele 

      -prima zi de concediu medical nu e platita 

      ....

      El fiind premier, e primul responsabil de toate aceste masuri. E premierul romanilor sau al strainilor? 

      S-a taiat si de la multinationale, deducerile , ramane mai mult impozit de plata. Oricum se inchid firme romanesti si straine pe capete.

      Raportat cu ceea ce s-a luat de populatie... e de ras!

      Cum sa poata taia mai intai de la cei ce nu fac PIB, de la privilegiati, cand nici dupa aproape 2 ani nu este posibil asa ceva pentru ca se opune PSDul, iar creditorii nu asteapta la infinit?

      Cand te preseaza dobanzile, deficitul si implicit timpul, cauti o rezolvare imediata, de avarie, dupa care faci curatenie (daca nu te blocheaza "pertenerul" afectat profund de acea curatenie). 

      S-a intamplat ceea ce am spus si o mai spun, ca sa intelega toata lumea: 

      Daca nu scoatem bani din buzunarele sobolanilor (pentru ca votam PSDul), ii scoatem si o sa ii scoatem in continuare din buzunarele noastre. 

      Ce altceva mai clar decat asta ne trebuie si ce dovezi suplimentare mai vrem, dupa ce le-am avut 35 de ani si au culminat cu deciziile/indeciziile CCRului (ai uitat cum au chiulit reprezentantii PSDului de la sedinta cu micile ajustari din justitie) si cu motiunea slinosilor? 

      Dorim schimbari, dar ii dam in cap aluia care vrea sa le faca. 

      Suntem campionii prostiei!

      Cand vor pleca locurile de munca la plimbare ca e mai ieftin sa produca in alta parte si romanul prefera ajutoare sa vedem de unde mai mulg taxe de la oile din parlament

      fa-ti un start up in America (Delaware) sau/si in curand o EU-Inc... Hotilor le place sa fie condusi de HOTI, vorbesc aceeasi limba...

      Tot nu ai inteles!

      A facut toate astea pentru ca PSDul nu a fost de acord ca sobolanii sa ramana fara privilegii. 

      A taiat de unde a putut ca sa nu intram in vrie si sa fim nevoiti sa taiem apoi si mai mult. 

      TVAul majorat inseamna 1,76% in plus la produsele cumparate (o nimica toata fata de cat de mari au fost majorarile salariale din ultimii ani si fara acoperire in productivitate si fata de cat de mult lasa romanii la terase, baruri, pacanele, tigari, gratare, sejururi, Mamaia, Valea Prahovei si asa mai departe). Am platit putin (1,76%) ca sa stabilizam finantele. 

      Impozite auto si pe proprietati marite. Toti avem masini bengoase si case si apartamente de cateva sute de mii de euro si plateam pentru ele impozite de 100...300 lei!! Era normal? Daca nu de aici si nici de dincolo si nici din alta parte nu vrem sa ia statul bani ca sa achite datoriile, atunci de unde? Le plateste Baba Cloanta, Fat Frumos, Europa, extraterestrii? Cand primeam majorari si indexari fara acoperire, din credite, nu plangea nimeni si acum ca trebuie sa returnam ceva maruntis ca sa stopam avansul creditarii (pe care oricum tot noi o achitam), tipam toti de la volanul masinii germane si cu tigara in gura, ca ne este foame si ne scade burta care acum este cat airbagul. 

      Burse elevi si studenti?! Elevii nostri sunt toti geniali, au toti burse, dar la examene si la cunostinte detinute sunt varza. Bursele au deformat sistemul. Se pune presiune uriasa pe profesori sa le dea elevilor note mari si asta fac pana la urma ca sa scape de gura si amenintarile parintilor si uite asa am deformat invatamantul. Studentii - in afara, in Europa, in SUA si in alte tari, studentii, desi au parinti mai instariti decat romanii, isi completeaza finantele din munca proprie. Acolo invata de mici sa respecte munca si sa stea pe picioarele lor. Studentilor nostri nu le place munca (aia este pentru nepalezi), dar le plac discotecile, petrecerile, Mamaia, jointurile si multe altele si mai ales le plac banii nostri primiti prin burse. Nu avem niciun respect pentru munca, dar am ridicat pomana la rang de obiectiv de tara pentru ca ne-a invatat statul psdist sa fim paraziti, sa fim intretinuti (de parinti, de stat, de Europa, de oricine). 

      Prima zi de concediu medical - In tara asta, concediul medical a devenit sport national. Cine nu are chef de munca, sau vrea sa plece intr-un mic sejur in afara sau in tara, isi ia un concediu de la doctor (doctori care, desi sunt bine platiti, nu se dau inapoi de la astfel de mizerii). Ne furam caciula singuri (ca si cu bursele de merit acordate pentru merite false, ca si cu multe altele). 

      Majorari de accize, roviniete si altele. De undeva trebuie sa luam ca sa platim ce am consumat ca tara? Daca de la sobolani nu putem ca ne-am blocat singuri prin votarea PSDului, de unde sa luam?

      Vino tu cu o idee geniala si spune natiunii de unde am putea lua concret (nu ipotetic) astfel incat sa nu existe blocaj din partea PSDului. De unde si mai ales cum? 

      Majoritatea oamenilor, cel putin la mine in oras traiesc in blocurile, "cutiile de chibrituri ridicate de Ceausescu", in apartamente de 2-3 camere, neizolate, o buna parte dintre ele nu au nici geam la baie.

      La Palatul Victoria asistăm la un episod de comedie neagră. Un unchi Fester, Ilie Bolojan, din familia Adams rătăcit prin Guvern, care se agață cu disperare de scaun și refuză să plece, deși e evident pentru toată lumea că propria familie politică se pregătește să-l arunce peste bord ca pe un balast. Când vii la București cu aer de reformator infailibil, dar demonstrezi că nu știi nici măcar regulile de bază de pe bursă, ești istorie. Partidul te lasă din brațe, investitorii te taxează, dar tu tot mai speri la o minune.

      E de plecat din Romanica, dar ce te faci... este peste tot la fel. Pe --- care termina scoala in ziua de azi ii culegi noaptea de sub mese...de pe la terasa. Sa nu uiti... ei voteaza. Sunt cozile de topor ale unora, cam la fel cum au fost si sunt cei de la USR. Unii au prins REVOLUTIA si MINERIADELE din '90... si inteleg prea bine ce se-ntampla cu SPALATII PE CREIER.

      ...

      Cat valoreaza apartamentele lor in piata si cat este impozitul pentru ele?

      Nu au geam la baie? Si asta, o juma' de mp de geam, este scump pentru noi? Cat pachetul de tigari pe care il consumam zilnic si pentru care avem bani? Acolo nu mai este saracie, ci un munte de nesimtire. 

      Blocurile nu sunt izolate? Primar aveti? Da, aveti? S-o crezi dumneata, nu aveti primar, aveti ce ati votat, sobolan. Daca aveati primar lua fonduri europene ca sa va izoleze blocurile. Pana la urma, se confirma ceea ce stiam - traim asa cum meritam -fara geam la baie (nesimtire tipica) si fara primari, desi platim un intreg aparat birocratic local.  

      In rest, aproape toti traim in apartamente de 2...3 camere mici (culmea este ca francezii, japonezii si altii traiesc in apartamente mai mici decat ale noastre si mult mai scumpe), dar suficient de scumpe cat sa justifice un impozit anual de 2-300 lei sau chiar mai mare. 

      Toti vrem o Romanie moderna, in care sa avem autostrazi, spitale, armata puternica, scoala dotata si performanta, servici de calitate etc etc, mai vrem venituri mari, dar nimeni nu vrea sa contribuie cu ceva la bugetele tarii si implicit la dezvoltarea ei. Cresterea de 1,7% la TVA ni se pare astronomica, cresterea impozitelor pe niste locuinte care s-au scumpit enorm in ultimii 5...10 ani ni se pare mare, desi nu a tinut pasul deloc cu scumpirile imobilelor respective, impozitul pe masinile scumpe este mare (dar masinile nu ni s-au parut scumpe deloc atunci cand le-am luat, ci doar impozitele pentru ele), mancam la terase si restaurante (ca acasa ne este lene sa facem o oala de fasole, ghiveci, tocanita, pilaf etc), rupem Valea Prahovei si litoralul in weekenduri si incarcam la maxim cursele ch arter catre destinatiile exotice, dar o ducem rau si ne impovareaza taxele.  

      Pentru confortul personal nimic nu este scump, dar cand este in joc confortul tarii (care pana la urma tot al nostru este), noi, mari patrioti declarati, ne plangem ca "ultimii oameni", ca "saracii pamantului".  

      Vrem sa traim bine, dar nu vrem sa cotizam pentru asta si nici nu vrem sa renuntam la sobolanii care ne golesc camara! 

      Cum sa fie posibil asa ceva, sa cotizam putin, dar in acelasi timp sa tinem in spate sobolanimea, sa avem salarii bugetare mari si sa avem si investitii ca sa ne dezvoltam, dar fara sa luam imprumuturi?  

      La ceva trebuie sa renuntam, daca nu vrem sa cotizam suplimentar. Ori renuntam la sobolani, ori reducem aparatul bugetar cu efectele calitative corespunzatoare, ori renuntam la investitii si tragem de ce avem in tara pana cand pica toate pe noi. 

      Eu am optat sa combat sobolanimea si risipa din sistemul bugetar. 

      Domnia ta?

      Lasii pleaca (de parca in alte parti ar umbla cainii cu covrigi in coada), in timp ce altii prefera sa lupte pentru viitorul tarii lor. Mia de euro la cules de capsuni in Spania este buna, dar mia de euro in constructii, la autostrazi sau la curierat in Romania nu este buna, este prea mica.

      Daca lui Bolojan ii placea atat de mult scaunul, cum pretinzi tu, ii pupa in dos pe psdisiti ca sa raman pe scaun (asa cum au facut-o altii inaintea lui).

      Omul a spus ca pleaca si a mai spus ca nu mai intra la guvernare.

      Asta este agatat de scaun? Te uiti la alt film. 

      Chestia este ca numarul salariatilor din mediul privat scade , numarul bugetarilor creste si efectiv mediul privat nu poate sa produca atat de mult ca politicienii, statul, primarii sa nu poate cheltui. Statul functioneza putin ca un joc piramidal, pe vremuri o familie facea 2-5 copii, majoritatea oamenilor intrau in cimpul muncii pe la 18-22 de ani, pe un pensionar cadea 2-3 muncitori, se casatoreau la 18-25 de ani,. Vremurile alea au trecut, deacum ca sa mentinem infrastructura deja construita trebuie sa mareasca taxele pentru ca numarul persoanelor care contribuie tot scade.

      ...

      ...

      ...

      Profesore vezi ca Ilie Saracie se intoarce de unde a venit!

      ...

    Ce o finala strategic la toate gaurile alea negre listate mai sus? Poate pozițiile în conducere.

    ELCEN e deja istorie, Oil terminal e deja listat, Avioane Craiova deja listata și falimentara, Romaero e în faliment de nu stiu câți ani.

    Poate Minvest și remin să fie ceva de capul lor, dar restul sunt doar găuri negre. Nu aș vrea să dispară Tarom, dar....  

    1. Conteaza CINE le CONDUCE!!!

    Bun..Romania are o lege a resurselor minerale complet depasita.Adica avea sens in anii 90 cind aveam chilotzii cirpiti pe noi dar acum prin sistemul asta se produce o praduire de zci de mld de euro!Sa ma explic! USR-ista de la Mediu a dat acord de mediu pentru exploatarea de aur de la Certej care are o rezeva exploatabila sigur.Ia faceti un calcul la oun allcost de explorare exploatare de 1200$/uncie cit este profitul la pretul actual al aurului????Si mai vorbim de pachetele de 2mld eur scoase la vinzare prin spate.Dar stai asa asta nu este singura exploatare.Exista cel mai mare depozit de aur neexploatat din Europa-nu nu este rosia montama-de la Rovina unde firma Eurosun a facut studiu de fezabilitate care exploatea caimacul ei obtin profituri de mld si noi raminem cu un zacamint saracit aproape imposibil sa mai fie exploatat.Si asa mai departe cu magneziul din bihor cu grafitul de la Salrom etc etc

    1. Nu inteleg! Daca dam acord de mediu pentru exploatarile miniere, este rau ca ne costa prea mult exploatarea. Daca nu il dam, tot rau este ca nu ne valorificam potentialul si zacamintele.

      Ce sa faca cineva care este ministru si ia deciziile in functie de ce ii prezinta aparatul ministerial pe care il are la dispozitie, iar aparatul ministerial este cel mostenit si capusat asa incat el, ministrul, nu are posibilitatea sa faca deratizare pentru ca este contrat (2 motiuni si critici nenumarate) de parteneri si de opozitie si nici legislatia nu il ajuta, ci dimpotriva, ii blocheaza restructurarile de la stat (toti smecherii concediati au fost repusi pe post de justitia si legislatia noastra, plus compensatiile). Sunt multe de facut ca sa scoatem jungla din tara, dar se pare ca nu ne dorim asta, sau suntem prea prosti ca sa vedem calea de urmat. 

    ...

    1. SITUATIA e ok si stabila. doar criza politica avem probabil s-au gasit motive, motivul real era ca incepeau sa taie din sinecuri , din cascavalul ce ajungea dosit prin cutii de pantofi basca ce se palma oficial(sume imense, 300.000 de lei si-a dat prima de pensionare un sef de la romsilva arad, desi are pensie 25.000 de lei./luna), bugetari si pensionari de lux si-au tras garla guvernantii.

    ...

    1. ...

      Bolo fiind păstorul:)

      Pe mine ma bate gandul sa-mi iau niste oi, sau macar niste albine ca am ceva pamant care poate fi mai bine folosit, deci in poza vad niste oameni care muncesc, cu oile lor.

      Aici pe pamant nu e nici un pastor de oameni, pastor de oameni este Isus Hristos.  

      GIGI tu esti?!! BECALI... :)))

    Toate ca toate, dar guvernul Bolo a adoptat OUG 38/3026 privind programul SAFE în afara legii și a bunului simț. Guvernul era deja demis la acel moment, dar și-a permis să mai satisfacă o comandă externă după expirarea timpului regulamentar de joc. Aceasta denotă un dispreț total față de bruma de Constituție, dar și disperare. Bolo să mai fie demis o dată:)

    1. si cam care ar fi VARIANTA cea mai buna?!! Uita-te la adevaratele sondaje, nu la cele cumparate... BOLO are 75%... fiind doar in INTERIMAR. TARA asta nu se va face nicicand bine cu PRAMATIILE de la PSD. Ultimele zdrente... ei trateaza tara, ca MOSIA de pe camp, ei fiind ultimii oameni. Ei se cred VATAFI...peste PLANTATIE, se infiinteaza... pe unde este de ciugulit cate ceva... :))))

      In fanteziile tale are el 75%. Ceea ce a facut el e cel putin abuz in serviciu, chiar in forma repetata. Tre sa aiba aceeasi soarta ca Dragnea.

    A fost demis pentru ca este o catastrofa, din categoria PNL-istilor; Iohannis, Orban, Catu, Ciuca.

    COLECTIONARII spagilor in CUTII DE PANTOFI... :)))) nu-si vand TARLAUA la BURSA. Ei o vand la BUCATA. :)))

    1. o mulg ei

      de altfel o idee paguboasa sa vinzi ceva profitabil la bursa, idee "geniala" ca a celor ce si-au vandut pamantul imediat ce au fost reimproprietariti de stat, cu 100 de marci ha, sau cupoanele mebo pe o sticla de alcool sau 100 de lei.

      Cred ca distreaza PROCURORII cu astia la greu... CUTIA DE PANTOFI, PORTBAGAJUL, etc. :))))))

    IMAGINEA este graitoare.... :))))

    Cei ce sunt acum bolojenisti..

    erau cu ceva timp in urma..nicusoristi, 

    erau cu ceva timp in urma..johanisti, 

    erau cu ceva timp in urma..basisti 

    erau cu ceva timp in urma..cdr-isti.. 

    cum va simtiti acum privind retrospectiv? :) 

    1. adica erau pupincuristi , ca tot rimeaza :)

      RETARD, vezi ca BOLO nu mai e la PUTERE...dar, CINE stie sa CITEASCA printre randuri si CUNOASTE CIRCUITELE SISTEMULUI stie ce se-ntampla... :))) BOLO... prim ministru!!!

    Toti ne vor binele si noi suntem incapatanati sa acceptam. Alegerile din 2024 pentru présente l au scos pe actualul presedinte la B1 sa spuna cum este posibil sa ajunga pe locul intai un candidat cu zero cheltuieli. Se da apoi hotararea 32 , prin care teoria relativitatii este infirmata si ajungem sa avem cel mai cinstit presedinte, cel mai compétent prim mistru si cea mai descurcareata vice prim ministru.

    1. Nu l-ai auzit pe georgescu ce inseamna cand zic ei ca ne vor binele. Binele pe care il avem, ei il vor(sa-l ia).

    Problema nu e a companiilor de stat listate la bursa, problema este a conducerii companiilor listate la bursa, a incompetentilor si a hotilor pusi de ochii lumii... majoritatea fiind de la PSD. Toate companiile private de pe bursa... obtin numai AVANTAJE prin listarea la bursa, mai putin a companiilor de la stat.

    Nu, nu acesta e motivul.

    Dar acum nu mai contează.  

    E ok că pleacă Bolojan.  

    Ban.Cher.Vali 

    1. Taxele marite tot raman. L-au tinut pana au marit taxele sa pice vina pe Bolojan si acum vin la guvernare criticand doar vanzarile de actiuni, restul de mariri de taxe ramane. Beneficii s-ar putea sa bage ceva inapoi la votantii lor.

    Bolo nu are alta solutie decenta decat aceea de a-si face bagajelele. Iar ND pe aceea de a-l însoti la statia de autobuz spre Oradea.

    1. ...ca sa vina cine?

      Neo-proletcultistii, isterici si flamanzi, 

      impartind ce a mai ramas,

      in numele populimii suverane. 

      Si o maimutza daca vine , e mai buna decat nenorocitul de Bolojan. Nu mai plangeti ca niste vetutze bete!

      PSD-istii corul bocitoarelor dobitoace... :)) Cand toape a la Oltina, Teleorman, Crevedia, se infiinteaza pe la oras in general, dar cand ajung tutele nealfabetizate prin capitala sa vezi ce mirific este. PERIFERICII sunt obisnuiti in lumea lor ingusta si foarte mica...

    Bolojan rămâne singurul politician care dorește să salveze țara asta de șobolani, dar ca să facă asta, trebuie să reformeze partidul, să scape de pesediștii din partid.Este condamnat să facă asta, dacă dorește să guverneze in 2028!! Acum partidul are 22%, iar dacă menține lumina aprinsă in cămară, se duce lejer in 30%.

    1. sobolani sunteti voi astia mai putini la minte

      si daca pune leduri de 50 W.. se duce in 114% :)))

      Sobolanul nu e sobolan destul daca nu e si fudul.

      E fudul pana apare MOTANUL si-l ia la...instructie. 

      Va FEZANDEAZA MOTANUL OCCIDENTAL, bine de tot... PERIFERICI ORIENTALI de prin PSD :)))

      Doar unul singur a fost IC Bratianu. La fel Ion Ratiu, Coposu, Campeanu... Restul, dupa LOZINCA "N-ati mancat salam cu soia!" :)))

    ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Conferinţa BURSA “FORUMUL INVESTITORILOR - 2026”
eximbank.ro
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Iun. 2026
Euro (EUR)Euro5.2488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5102
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7242
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0718
Gram de aur (XAU)Gram de aur647.4767

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
canva.site
explorebucharest.ro
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb